CUPRINS // CONTENTS Arhiva →
Paraziții instituționali reprezintă un subiect recent abordat în literatura consacrată managementului, care prin conținut și consecințe este de mare actualitate și importanță.
În esență, paraziții instituționali sunt reprezentați de grupuri de ”actori ilegitimi” care subminează organizația de a cărei activitate depind. Această subminare se produce pe termen lung, pe termen scurt persoanele respective acționând pentru ca instituția să obțină performanțe. Paraziții instituționali pot fi externi și interni organizației, cei mai frecvent identificați sunt paraziții instituționali externi.
Din această categorie fac parte consilierii fiscali și auditorii, care printr-o abordare foarte agresivă amplifică veniturile nete imediate ale organizației (și ale lor), dar cu efecte negative de reputație și penalități pe termen mediu și lung pentru organizația respectivă.
Din categoria paraziților instituționali interni fac parte specialiștii și managerii care prin decizii și acțiuni ”profitabile” pe termen scurt generează efecte economice și sociale negative pe termen lung. Un exemplu, frecvent întâlnit îl reprezintă specialiștii și managerii din producție, care ”economisesc resurse” prin diminuarea activităților de mentenanță, revizii, reparații, investiții, etc. din perioada curentă, care însă vor genera probleme de funcționalitate majore și cheltuieli mult mai mari în perioada următoare. Frecvent, paraziții instituționali se ascund în umbra inițiativelor de perfecționare și de creștere a profiturilor organizațiilor.
Caracteristica comună a paraziților instituționali interni și externi este comportamentul deviant de la obiectivele, regulile, normele, etc. definitorii pentru organizația respectivă. Aceasta se manifestă mai ales atunci când structurile și leadership-ul organizației crează o oportunitate pentru manifestarea de decizii/acțiuni/comportamente deviante.
Paraziții instituționali se manifestă pe două planuri:
a) al funcționalității organizației, atunci când intervin în activitățile organizației, în procesele din cadrul acesteia;
b) al devierii de la standardele și regulile organizației.
Pentru contracararea paraziților instituționali, specialiștii recomandă trei modalități:
eliminarea, atunci cand este posibil, a persoanelor respective din organizație,
introducerea de noi reguli, crescând însă gradul de birocratizare al organizației,
reformarea de fond a organizației prin eliminarea regulilor care sunt benefice pentru paraziți și/sau le favorizează acțiunile, concomitent cu introducerea de noi reguli, procese, proceduri, etc. care să stopeze paraziții instituționali.
Desigur, conștientizarea și abordarea paraziților instituționali este într-o fază incipientă, urmând ca viitoarele cercetări să aprofundeze atât teoretic, cât și pragmatic acest fenomen, care ”din umbră” impactează negativ sustenabilitatea și performanțele a numeroase organizații.
Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu
Președinte SAMRO
Acum două numere am trimis un material pentru Newsletter-ul SAMRO (n.red. NL#192, "Reconstruirea încrederii în știință - premisă pentru integrarea IA în educația universitară românească") pe care îl încheiam cu următoarea concluzie: ”consider că primul pas pentru o educație universitară cu și pentru utilizarea IA trebuie să fie construirea/reconstruirea încrederii în știință și tehnologie și depășirea rezistenței la schimbare a principalilor actori (decidenți instituționali, cadre didactice și studenți). În intervenții ulterioare în cadrul acestui Newsletter îmi propun să aduc în dezbatere potențiale soluții pentru realizarea acestor deziderate”.
În continuare am încercat să prezint succint câteva soluții, așa cum anunțam în intervenția anterioară. Acestea consider că ar trebui să se concentreze pe următoarele direcții: alfabetizarea în domeniul IA, construirea/dezvoltarea încrederii în IA, colaborare între mai multe categorii de stakeholderi ai educației universitare, combaterea rezistenței la schimbare.
Prima dintre aceste soluții (alfabetizarea în domeniul IA) este, din punctul meu de vedere, cea mai importantă, fundamentală pentru arhitectura educației universitare a viitorului care integrează IA, și, din acest considerent, am analizat-o mai amplu.
Alfabetizarea digitală (în domeniul IA) ar trebui să vizeze toate categoriile de actori implicați în educația universitară, studenți, cadre didactice, decidenți instituționali. Alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să aibă ca obiective (Legatt, 2025): înțelegerea modului în care funcționează sistemele de IA, evaluarea credibilității și acurateței rezultatelor IA, utilizarea IA eficientă și etică, recunoașterea și înțelegerea riscurilor, a limitărilor și a impactului social.
Milberg (2025), într-un articol publicat de World Economic Forum în mai 2025, arată că alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale nu este necesară doar pentru cei care lucrează în domeniul IT, ci este esențială pentru dezvoltarea inteligenței umane, în sine, și ar trebui să aibă implicații semnificative pentru sectorul educației, indiferent de domeniul de studiu.
Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și-au propus elaborarea unui cadru de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale. Acest cadru definește o combinație de cunoștințe, abilități și atitudini care ar putea să permită indivizilor să interacționeze cu inteligența artificială în mod responsabil și eficient, respectiv ”să navigheze cu încredere și scop într-o lume integrată de inteligența artificială” (Milberg, 2025). Cadrul este în consultare publică până la sfârșitul anului 2025, iar versiunea finală va fi lansată la începutul anului 2026. Un astfel de cadru poate oferi o foaie de parcurs pentru organizațiile din învățământ, astfel încât viitorul inteligenței artificiale în educație să nu fie reactiv, ci pregătit, incluziv, transformator (Milberg, 2025)
În acest moment, între studenți și cadrele didactice universitare, există o asimetrie în adoptarea în activitatea lor profesională a soluțiilor bazate pe inteligența artificială. În timp ce studenții experimentează/utilizează pe scară largă inteligența artificială, universitățile (și cadrele didactice) sunt mult mai reticente în adoptarea IA (Legatt, 2025). Un studiu din iunie 2025, publicat în Tech Trends, releva că peste 85% dintre studenți au integrat deja inteligența artificială generativă în activitatea lor academică (dintre aceștia 80% considerau că nu au un sprijin structurat cu privire la modul de utilizare corectă, iar 70% caută sprijin pentru utilizarea inteligenței artificiale) (Legatt, 2025).
Lucrurile nu stau cu mult diferit, credem, în România. Un studiu făcut de asociația Techsoup, în urma chestionării a 2000 de profesori care s-au înscris la un curs de inițiere în IA, releva că doar 20% puteau defini concepte din zona IA și doar 10% aveau încredere că pot crea propriile activități educaționale cu IA (start-up.ro, 2023). Studiul acesta a vizat profesorii din învățământul preuniversitar și, de asemenea, este puțin mai vechi, dar, la nivel de percepție (nu am găsit vreun studiu pentru mediul universitar), și în România profesorii sunt mai reticenți în a utiliza instrumente de IA și au cunoștințe mai reduse despre acestea, comparativ cu parte semnificativă a elevilor/studenților lor. Acest fapt era relevat și de Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European și organizator al Romanian Digital Day la Bruxelles, într-un interviu din martie 2025. Potrivit acestuia, în România ”avem o problemă cu profesorii care nu folosesc unelte de inteligență artificială, pe care elevii le cunosc și le utilizează”, pentru că ”nimeni nu-i învață” (Popa, 2025).
Universitățile, în cadrul programelor de studii din toate domeniile, trebuie să se preocupe să asigure alfabetizarea în domeniul IA a cadrelor universitare și studenților lor, ca un prim pas, iar apoi să integreze IA în cadrul formării profesionale specifice. Învățământul superior ar trebui să treacă de la stadiul de interzicere a instrumentelor IA, rescrierea codurilor etice pentru limitarea drastică a utilizării IA în mediul universitar, tratarea IA ca o amenințare a integrității academice, la un stadiu de îndrumare a studenților pentru a utiliza responsabil, etic și eficient instrumentele IA. Legatt (2025) sublinia că: ”Fără acest sprijin, riscăm să consolidăm inegalitățile educaționale și să trimitem absolvenții într-o lume condusă de inteligența artificială nepregătiți să pună întrebări, să interpreteze sau să conducă.”.
Concret, câteva măsuri ușor și rapid implementabile pentru alfabetizarea digitală a studenților și cadrelor didactice pot fi:
Organizarea la nivelul instituțiilor de învățământ superior de cursuri obligatorii sau facultative de inițiere în IA (pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice). Pentru profesori, obligativitate poate surveni urmare a unor cerințe ARACIS.
Crearea unor hub-uri IA în universități. În martie 2025 a fost demarat un astfel de proiect, HRIA – Hub Român de Inteligență Artificială. Acest hub este format din 7 universități românești și 8 IMM-uri inovative cu profil tehnologic.
Integrarea IA în practica pedagogică și în evaluare (asigurarea de suport pentru cadrele didactice, organizat instituțional, calificat în domeniul IA, pentru design-ul și implementarea unor soluții de predare și evaluare care utilizează IA, fără a aduce atingere integrității academice).
Creșterea încrederii în IA
Dezvoltarea unor ghiduri etice privind utilizarea IA în învățământul superior (astfel de ghiduri am identificat la UBB Cluj Napoca și SNSPA);
Identificarea și comunicarea unor exemple de bune practici (de către MEC, ARACIS, alte organizații din domeniul învățământului superior cum ar fi AFER, SAMRO, pentru domeniul economic);
Organizarea unor dezbateri, ateliere, cursuri publice pentru a deschide dialogul între experți, educatori, studenți, mass-media, pe teme legate de provocările și dilemele etice generate de utilizarea IA în educația universitară.
Colaborare interinstituțională și internațională
Semnarea și derularea de parteneriate între universitățile românești și universitățile europene mai avansate în adoptarea IA în procesele educaționale;
Participarea la proiecte europene cu axe pe IA (Horizon, Erasmus+);
Colaborarea mediului universitar cu mediul economic privat și institute de cercetare pentru calibrarea formării profesionale și sincronizarea acesteia cu cerințele pieței muncii, respectiv pentru desfășurarea de proiecte pilot (și în această direcție au apărut deja primele inițiative în România).
Combaterea pseudo-cunoașterii și a rezistenței culturale
Organizarea unor ateliere și dezbateri trans-disciplinare pentru ”dărâmarea” unor mituri, stereotipuri, exagerări, temeri legate de IA, organizate de bibliotecile universitare, departamente, CCOC-uri etc.;
Introducerea unor cursuri transversale sau a unor teme dedicate utilizării specifice a IA în cursurile deja existente, din cadrul curriculumui programelor de studii;
Intervenții din partea cadrelor universitare de popularizare a IA, a modului de utilizare a acesteia etic și eficient, în domeniul educației universitare, pe canale frecventate de tineri/studenți (Youtube, TikTok, alte rețele de socializare).
Bibliografie
Legatt, D. A. (2025, June 11). Students Are Already Using AI. Are Colleges Teaching AI Literacy? Forbes. https://www.forbes.com/sites/avivalegatt/2025/06/11/students-are-already-using-ai-are-colleges-teaching-ai-literacy/
Milberg, T. (2025, May 22). Why AI literacy is now a core competency in education. World Economic Forum. https://www.weforum.org/stories/2025/05/why-ai-literacy-is-now-a-core-competency-in-education/
Popa, A. (2025, March 25). INTERVIU Victor Negrescu, organizator al Romanian Digital Day la Bruxelles: O recomandare pe care aș da-o este să introducem cursuri de inteligență artificială și robotică în școlile din România / Elevii folosesc unelte AI, dar profesorii nu, pentru că nimeni nu-i învață. TechRider.ro. https://techrider.ro/business/interviu-victor-negrescu-organizator-al-romanian-digital-day-la-bruxelles-o-recomandare-pe-care-as-da-o-este-sa-introducem-cursuri-de-inteligenta-artificiala-si-robotica-in-scolile-din-romania-ele/
Start-Up.ro. (2023, September 8). 51% din profesori au auzit de inteligență artificială, doar 20% o pot defini. start-up.ro. https://start-up.ro/51-din-profesori-au-auzit-de-inteligenta-artificiala-doar-20-o-pot-defini.
Conf. univ. dr. Radu Ogarcă
Departamentul Management, Marketing, Administrarea Afacerilor
FEAA Craiova
1. Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București promovează dezvoltarea competențelor în domeniul antreprenoriatului verde prin organizarea workshop-ului intitulat „Antreprenoriat verde – De la idee la afacere”. Evenimentul a oferit studenților oportunitatea de a explora conceptele esențiale ale unui plan de afaceri, etapele necesare pentru transformarea unei idei într-un business sustenabil, precum și modelele de afaceri adaptate tehnologiilor verzi și reducerii impactului ecologic. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului ECO-SUCCES – Program avansat de stagii de practică dedicat viitorilor profesioniști în domeniul economic.
2. Alexandra Olariu, cadru didactic al Facultății de Management, a fost distinsă cu Premiul “Costin Kirițescu” pentru Științe Economice, Juridice și Sociologice (2023), acordat de Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), pentru volumul intitulat „Decizie, proces decizional și performanță”, publicat la Editura Pro Universitaria. Premiul obținut nu reprezintă doar o recunoaștere a activității științifice, ci reflectă și formarea unui model autentic de leadership și implicare.
3. Academia de Studii Economice din București a primit vizita domnului Saul Jimenez, președintele Universității din Fresno, California (SUA). Cu această ocazie, s-a convenit semnarea unui Memorandum de Înțelegere (MoU) și a unui acord Erasmus+, vizând extinderea cooperării academice în domenii precum securitatea alimentară, agro-business și cybersecurity, precum și facilitarea mobilităților pentru cadre didactice și cercetători.
4. În perioada 2–6 iunie 2025, studenții Facultății de Administrație Publică și Management din cadrul ASE au participat la Programul Intensiv Mixt Erasmus+ intitulat „Impactul transformărilor globale multidimensionale asupra guvernanței organizaționale”, organizat de Universitatea Cotfas din Madrid. Alături de studenți de la Facultatea de Economie și Afaceri din Zagreb și de la Universitatea Complutense din Madrid, participanții au analizat provocările contemporane ale guvernanței organizaționale, au elaborat proiecte aplicate și au luat parte la activități interactive și vizite de studiu în instituții reprezentative precum primăriile din Madrid și Toledo. Programul a oferit un cadru internațional de învățare colaborativă, desfășurat într-un mediu multicultural, reunind studenți și cadre didactice din trei instituții europene și reprezentând peste 10 naționalități.
5. La data de 4 iunie 2025, prof. univ. dr. Constantin Marius Profiroiu, prorector pentru relații internaționale, a avut o întrevedere oficială cu prof. Mohamed F.R. Khan de la North Dakota State University (SUA). Discuțiile au vizat inițierea unui Memorandum of Understanding (MoU), având ca obiectiv principal consolidarea colaborării în domeniul economiei agrare, prin formarea de echipe de cercetare internaționale și facilitarea schimbului de bune practici și expertiză într-un sector strategic.
6. În data de 6 iunie 2025, Academia de Studii Economice din București a marcat 30 de ani de la absolvirea primei generații a programului MBA Româno-Canadian, un pilon de referință pentru educația de afaceri din România. Evenimentul a reunit absolvenți, cadre didactice, oficiali și invitați de marcă din mediul academic și diplomatic. La eveniment a participat și E.S. Gavin Buchan, ambasadorul Canadei în România, care a reafirmat valoarea parteneriatului educațional româno-canadian și impactul său în consolidarea relațiilor bilaterale.
7. Doctoranzii din cadrul Școlii Doctorale de Economie și Afaceri Internaționale – ASE au participat la o serie de workshopuri susținute de prof. Jérôme Deschênes (Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue), director al LASERN – Laboratoire sur l’acceptabilité sociale de l’exploitation des ressources naturelles, Canada.
8. ASE a lansat studiul „Mentalitate și valori în învățământul preuniversitar românesc” în cadrul proiectului Edu-LIDER. Studiul fundamentează direcții de transformare sustenabilă a conducerii unităților de învățământ, prin promovarea unei culturi educaționale bazate pe valori constructive, leadership autentic și performanță incluzivă. Rezultatele vor susține propunerea de intervenții strategice la nivel individual, instituțional și sistemic.
9. În cadrul parteneriatului strategic dintre Academia de Studii Economice din București și Banca Transilvania, a avut loc evenimentul „Building a Great Company”, dedicat reflecției asupra leadershipului și sustenabilității organizaționale. Evenimentul l-a avut ca invitat special pe Prof. univ. dr. Boris Groysberg de la Harvard Business School, ale cărui perspective au oferit participanților o abordare valoroasă asupra unor teme actuale: leadership autentic, cultură organizațională, execuție strategică și dezvoltarea companiilor sustenabile, ancorate în viziune, valori și impact.
10. În cadrul Reuniunii Comitetului Director al Alianței CIVIS, desfășurată la Universitatea Sapienza din Roma, a fost aprobată candidatura Academiei de Studii Economice din București pentru statutul de membru asociat al consorțiului. CIVIS – Alianța Universitară Civică a Europei reunește 11 universități europene de prestigiu, cu profil orientat spre cercetare, alături de 6 instituții partenere din Africa. Comunitatea CIVIS numără peste 720.000 de studenți și 75.000 de cadre academice și administrative, dintre care aproximativ 35.000 de cercetători și cadre universitare din Europa. Aderarea ASE la CIVIS consolidează angajamentul instituțional față de internaționalizare, cercetare avansată și colaborare academică transnațională.
11. Academia de Studii Economice din București a înregistrat o ascensiune semnificativă în Times Higher Education Impact Rankings 2025, ocupând poziția 201–300 la nivel global, față de intervalul 401–600 în ediția anterioară. Clasamentul publicat la data de 18 iunie 2025 include 2318 universități din întreaga lume. Cu un scor de 80,1 din 100 de puncte, ASE se situează pe locul 2 la nivel național, dintr-un total de 25 de universități din România incluse în clasament. Evaluarea universităților se realizează în funcție de contribuția lor la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, parte a Agendei 2030, incluzând indicatori privind sustenabilitatea, echitatea, impactul social, parteneriatele și transparența instituțională. Clasamentul complet și metodologia pot fi consultate accesând: www.timeshighereducation.com/impactrankings.
12. La data de 20 iunie 2025, Academia de Studii Economice din București a organizat un workshop în cadrul proiectului PNRR-I8 „Place-based Economic Policy in EU’s Periphery – fundamental research in collaborative development and local resilience. Projections for Romania and Moldova” (PEPER), CF 275. Evenimentul l-a avut ca invitat special pe prof. univ. dr. André Torre (Université Paris-Saclay), director al proiectului.
13. În perioada 23–24 iunie 2025, Academia de Studii Economice din București a organizat seminarul Assurance of Learning (AoL) 1, parte a demersurilor strategice privind acreditarea internațională AACSB. Evenimentul a fost susținut de prof. Anthony Devine, expert internațional în domeniul Assurance of Learning, cu o vastă experiență în colaborarea cu instituții de învățământ superior din întreaga lume și în cadrul rețelei AACSB.
14. La data de 27 iunie 2025, Facultatea de Administrație și Management Public din cadrul ASE a primit vizita unei delegații de la Università degli Studi di Roma “Tor Vergata”.
Întâlnirea a avut ca scop schimbul de bune practici în domeniul academic, administrativ și în privința metodelor moderne de gestionare a relațiilor cu studenții și a circuitului documentelor. Discuțiile s-au desfășurat într-un cadru constructiv și s-au încheiat cu exprimarea dorinței reciproce de consolidare a colaborării interinstituționale.
15. La data de 4 iunie 2025, Societatea Antreprenorială Studențească ASE a organizat workshop-ul „Proofing your business idea”, susținut de Bülent Duagi, Executive Adviser pentru CEO, GM și VP în sectorul tech din România și fondator al organizației Sense & Change. Evenimentul a oferit studenților o experiență interactivă și aplicată, axată pe validarea ideilor de afaceri înainte de lansare. Participanții au fost ghidați prin exerciții practice în procesul de evaluare a fezabilității unei idei și transformarea acesteia într-o oportunitate antreprenorială concretă.
16. Societatea Antreprenorială Studențească – ASE a organizat workshop-ul „AI Entrepreneurship Accelerator – Empowering Educators with AI Tools – Designed for Professors”, susținut de Prof. univ. dr. Shahar Hillel. Evenimentul a fost conceput pentru a sprijini cadrele didactice în integrarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA) în predarea antreprenoriatului. Participanții – profesori de la șapte facultăți ale ASE – au explorat aplicații educaționale ale IA (precum Gemini, ChatGPT, Perplexity) și au dezvoltat strategii pentru îmbunătățirea procesului de predare-învățare și creșterea implicării studenților.
1. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat marți, 1 iulie 2025, la ora 10.00, în Aula Magna „Mihai Eminescu”, ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului academician Mircea DUMITRU, Vicepreședinte al Academiei Române și una dintre cele mai prestigioase personalități ale filosofiei analitice contemporane. Ȋn cadrul acesteia, academicianul Mircea DUMITRU a susţinut conferința „Umanioarele ca vocație. De ce mai avem nevoie de arte liberale și educație umanistă în universități?”. Mai multe informații la adresa:
https://www.uaic.ro/academicianul-mircea-dumitru-a-primit-titlul-de-doctor-honoris-causa-al-uaic/
2. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi perseverează şi ȋn managementul
preuniversitar. Deschisă la 1 octombrie 2003, Grădiniţa Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași este deja cunoscută ca fiind una dintre cele mai performante instituţii de profil din Iaşi. Aici sunt formaţi, în spiritul unei personalităţi deschise, creative şi
autonome, prin activități ludice / de învățare, copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani.
Şcoala Primară a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost inaugurată la 17 septembrie 2007 și a fost acreditată, prin O.M.E.C.T.S. nr. 3407/29.02.2012, ca unitate de învăţământ privată, în conformitate cu legislația în vigoare la acel moment, fiind prima şcoală cu clasele P-IV din România, afiliată unei universităţi.
Pe 25.08.2021, în urma unei evaluări externe a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, a fost emis Ordinul Ministrului Educației de acordare a autorizației de funcționare provizorie Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru nivelul de învăţământ „gimnazial”. Începând cu anul școlar 2020-2021, Școala UAIC, prin Ordinul M.E.C. nr. 5376/28.08.2020 este autorizată să funcționeze ca unitate de învățământ de stat, pentru nivelul de învăţământ „preşcolar”, respectiv pentru nivelul de învăţământ „primar”, fiind inclusă, prin Hotărâre de Consiliu Local, în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat. Nivelul liceal funcționează în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași începând cu anul școlar 2023-2024. Liceul UAIC este un proiect unic în țară, fiind singurul afiliat unei universități.
Mai multe informații la adresele:
3. Șefii de promoție din acest an ai tuturor programelor de studii de licență și master din FEAA au fost premiați în cadrul unui eveniment dedicat lor. În data de 3 iulie 2025, Facultatea ee Economie și Administrarea Afacerilor, din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, și Romanian Business Leaders Filiala Iași, a organizat a treia ediție a evenimentului ”EDUCATION LEADERS – BUSINESS LEADERS : WHAT`S NEXT?”, la Casa Universitarilor din Iași. La eveniment au transmis mesaje de felicitare domnul Rector al UAIC, prof.univ.dr. Liviu George Maha, doamna Decan a FEAA, prof.univ.dr.Cristina Teodora Roman, Președintele Filialei Iași a RBL, domnul Dan Drăghici (CEO Drăghici Dental), inițiatorul seriei de evenimente, prof.univ.dr Andrei Ștefan Neștian și reprezentantul RBL Iași, Cornel Scripcă (Director în cadrul Raiffeisen Bank).
Acest eveniment este organizat anual, în cadrul parteneriatului dintre FEAA și RBL
Filiala Iași, creat în vederea menținerii unei excelente conexiuni între FEAA și angajatori, în interesul adaptării programelor FEAA la cerințele pieței muncii. Mai multe informaţii la: https://www.feaa.uaic.ro/premierea-sefilor-de-promotie/
4. A fost publicat articolul Towards a sustainable approach of energy policy in the EU: empirical evidence for Romania vs. the Visegrad Group based on the relationship among disruptive technology, knowledge and final energy consumption" Autori: Burciu A, Bostan I, Kicsi R, Buta S, Zoltan R and Condratov I (2025) Front. Energy Res. 13:1515788. doi:10.3389/fenrg.2025.1515788
În perioada 3-4 iulie 2025 a avut loc la Viena la sediul Oficiului European de Brevete, EPO, una dintre cele mai reprezentative conferințe din lume în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale (PPI), Conferința PATLIB, conferință dedicată Centrelor Regionale din întreaga lume, unde cei invitați pe baza unei selecții au participa la un audit de certificare, altfel spus au susținut anumite activități specifice instruirii si certificării pe acest domeniu de competență.
Fiind o conferință axată pe instruire pot susține că primează responsabilitatea și buna pregătire dobândită de către participanți în acest domeniu de-a lungul timpului.
Accesul on-site a fost numai pe bază de invitație oficială din partea conducerii EPO.
Restul participanților din centrele regionale din lume au participat ON-LINE numai în data de 3 iulie 2025 o zi în care cuvântul cheie a fost „training”. Activitățile au fost zi-lumină și au necesitat multă concentrare.
Ziua de 4 iulie 2025 a fost o zi cu activități de instruire și evaluare la fața locului pentru experții certificați de EPO.
Pentru mine și Centrul Regional din Sibiu a fost o bucurie că am primit această invitație respectiv pentru că am putut lua parte on-site (fizic) la acest eveniment.
Pentru toți cei care desfășurăm activități în diferite domenii de activitate cel mai reprezentativ și cel mai important aspect este recunoașterea. Eu vreau să felicit managementul de la EPO pentru modul în care a organizat aceasta conferință internațională din 2025 dedicată experților EPO în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale, întrucât această Rețea de Centre Regionale poate exista cu adevărat și poate fi eficientă cu sprijinul EPO dar și al OSIM București.
Transmit mulțumirile mele și managementului de la OSIM pentru susținerea la modul real a celor implicați (aici mă refer la Centrele Regionale) în consultanța oferită în domeniul PPI întrucât putem conchide că în acest domeniu pregătirea și dezvoltarea profesională trebuie să fie o prioritate pentru a putea menține un standard în acest domeniu dar de ce nu și pentru a îl îmbunătăți.
Dl. Prof. Mihail Țîțu ne-a transmis și imaginea alăturată, care reprezintă un motto expus în cadrul conferinței EPO 2025 de la Viena : "PUT DISCIPLINE OVER MOTIVATION"
Nu cunosc sensul dorit de autor pentru acest motto, dar traducerea directă în limba română este "PUNE DISCIPLINA ÎNAINTEA MOTIVAȚIEI". Totuși, nu cred că aceasta a vrut să spună autorul, deoarece dacă nu ai motivația să întreprinzi o activitate, nu ai nici ce să disciplinezi.
Eu aș face o traducere liberă a mottoului prin una din variantele cu care aș putea fi de acord:
"Disciplina susține ceea ce motivația începe.”
„Motivația te pornește, disciplina te duce la capăt.”
„Managerul bun inspiră motivație, dar cultivă disciplină.”
Care este opinia Dvs. privind sensul mottoului?
_______
Prof.univ.dr. Dorel Badea ne-a transmis rugămintea de a completa chestionarului încărcat pe google forms, la adresa: https://docs.google.com/forms/d/1BOswmkgoWro1ZDyfa9lC6EKgse5AeesfpDnHv-dpv8U/viewform?edit_requested=true, referitor la cercetarea cu tema Managementul rezilienței în mediul urban.
"Cercetarea este deosebit de importanta pentru domeniul nostru, având in vedere următoarele considerente:
1. subiectul este de mare interes, fapt subliniat și în cadrul cercetărilor întreprinse de SAMRO privind starea de sănătate a managementului, referitoare la capabilitatea managementului de a face față contextelor complicate generate de crize;
2. abordarea cercetării întreprinse de autor, se face în cadrul unui model de tip helix triplu, în care este necesară și expertiza componentei academice;
3. rezultatele cercetării vor fi diseminate in cadrul unor conferințe si reviste stiintifice, cu menționarea SAMRO ca organizatie de sprijin, ceea ce contribuie la creșterea vizibilității SAMRO în plan intern și internațional."
Volumul reprezintă un elaborat științific și didactic de abordare a IMM-urilor în viziunea ultimelor evoluții configurate pe plan mondial, aferente trecerii la un nou tip de economie – economia bazată pe cunoștințe, digitalizare și stakeholderi.
Obiectivele avute în vedere în elaborarea acestei cărți sunt principal, următoarele:
abordarea într-o viziune sistemică a celor mai importante probleme implicate de intreprenoriat și de proiectarea, înființarea, funcționarea și dezvoltarea unei IMM;
axarea problematicii IMM-urilor pe oportunitatea economică, element specific determinant pentru crearea și dezvoltarea lor;
tratarea ansamblului aspectelor referitoare la IMM-uri în contextul internaționalizării activităților și al trecerii la economia bazată pe cunoștințe, digitalizare și stakeholderi;
reliefarea trăsăturilor definitorii ale managementului intreprenorial la nivelul fiecărei funcții manageriale și al implicațiilor acestora pentru activitatea întreprinzătorilor;
evidențierea rolului determinant al întreprinzătorilor pentru firme mici și mijlocii, a caracteristicilor sale și al multiplelor funcții pe care le exercită în întreprindere;
analizarea fenomenului intreprenorial din România, evidențiind elementele de specificitate în contextul internaționalizării și globalizării;
aprofundarea definirii managementului intreprenorial sau al IMM-urilor, ce reprezintă o nouă ramură a științei managementului și a raporturilor cu celelalte componente.
În vederea realizării obiectivelor avute în vedere, problematica lucrării a fost structurată în cinci capitole: primul capitol este consacrat fundamentelor abordării intreprenoriatului și managementului intreprenorial în perioada actuală, din perspectiva marilor transformări contextuale actuale și ale provocărilor societale majore; capitolul al doilea este dedicat întreprinzătorului, determinantul înființării, funcționării și dezvoltării întreprinderii, în cadrul acestuia fiind abordate principalele elemente referitoare la întreprinzătorul modern; IMM-urile, câmpul de acțiune al întreprinzătorului, reprezintă obiectul de studiu al capitolului median al volumului, care este structurat în șapte subcapitole – conceptul de întreprindere mică și mijlocie, tipologia IMM-urilor, mediul intreprenorial, oportunitatea economică, planul de afaceri, înființarea întreprinderii mici și mijlocii, factorii determinanți ai situării IMM-urilor în prim-planul dezvoltării economice sociale; penultimul capitol încorporează principalele elemente teoretico-metodologice specifice managementului intreprenorial, ramură majoră a științei și practicii managementului; capitolul final tratează selectiv trăsăturile esențiale și prioritățile dezvoltării sectorului de IMM-uri în România, pe baza cercetărilor realizate pe eșantioane reprezentative de întreprinzători în perioada 2020-2024.
Lucrarea este utilă pentru mai multe categorii de persoane: întreprinzători, studenți și profesori din domeniile economic, tehnic și juridic, profesori și consultanți în management și economie, oamenii politici și componenții administrației de stat centrale și locale ce sunt implicați în activitățile economice.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului și Direcția de Relații Internaționale, sunt parteneri ai proiectului RIBES Regional Inclusive Biobased Entrepreneurship Solutions (RIBES) Proiect Horizon Governance Nr. 101134911 (Soluții de antreprenoriat bio-bazate regionale incluzive), implementat de un consorțiu format din 22 de organizații din 14 țări europene. ULBS va organiza în cadrul acestui proiect un workshop cu participare fizică, în data de 14 iulie 2025, având titlul BioEconomie Circulară (BCC): cartografierea ecosistemelor pentru bune practici la Ferma Didactică de la Rusciori (comuna Șura Mică). Scopul general al acestui eveniment este acela de a conștientiza relevanța dezvoltării inovării în bioeconomia circulară a regiunii centru cu efecte semnificativ pozitive pentru segmentul social și de afaceri. În acest sens o serie de obiective ale workshopului vor ținti: [1] disponibilitățile de biomasă pentru bio-economia circulară, [2] dezvoltarea unei foi de parcurs pentru implementarea celor mai stringente măsuri de susținere a bio-economiei circulare, [3] bune practici în bio-economia circulară, [4] discuții cu privire la rezultate viitoare de proiect [5] dezvoltarea platformei de susținători ai proiectului – forumul multi-actori transformator MTF. (Copyright 2025, ULBS)
ULBS a găzduit recent ultima întâlnire intermediară din cadrul proiectului educațional internațional Erasmus în domeniul alimentar ”E-learning tools for Food technology and development education”, E-FOOD. Întâlnirea s-a desfășurat în spațiile universității, la SmartHub și la Ferma Didactică Rusciori, din cadrul Facultății de Științe Agricole Industrie Alimentară și Protecția Mediului (ȘAIAPM). La discuțiile din cadrul întâlnirii au participat membrii proiectului, veniți de la Universitatea de Tehnologii Alimentare din Plovdiv, Bulgaria (Facultatea de Tehnologia Alimentară), Université „Claude Bernard” Lyon, Franța (Institutul Universitaire de Technologie), Universitatea din Zaragoza (Instituto Agroalimentario de Aragón) și de la Universitatea din Debrecen (Facultatea de Agricultură și Științe Alimentare și Managementul Mediului și Institutul de Nutriție). Proiectul E-FOOD este axat pe identificarea de soluții pentru educația online în domeniul alimentar. Până acum, au fost dezvoltate materiale didactice sub forma unor baze de cunoștințe și cursuri, care le sunt accesibile studenților pe platforma digitală creată în cadrul E-FOOD.
Proiectul este acum în stadiul final, respectiv acela al desfășurării de traininguri online cu studenții în domeniul alimentar de la programele de licență, masterat și doctorat.
În cadrul trainingurilor, aceștia lucrează în echipe internaționale, împreună cu profesorii facilitatori, la studii de caz, pentru dezvoltarea unor produse alimentare inovative. Astfel, studenții Facultății SAIAPM implicați în programele de training au avut ocazia să se întâlnească și fizic cu profesorii facilitatori pe care îi cunoșteau doar din mediul online.La întâlnirile din cadrul proiectului au participat și reprezentanți ai industriei alimentare, care contribuie cu studii de caz, spre identificarea de soluții inovatoare. Mai multe informații pe site-ul proiectului: http://www.e-food.uft-plovdiv.bg/ (Copyright 2025, ULBS)
Franco Moretti, profesor emerit al Universității Stanford, SUA, va participa în perioada 2-3 iulie 2025, la conferința internațională “Tragic Forms Across Europe and Beyond”, organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în cadrul proiectului de cercetare METRA (Measuring Tragedy Geographical Diffusion, Comparative Morphology and Computational Analysis of European Tragic Form), un proiect finanțat prin PNRR. Conferința își propune să exploreze tragedia așa cum aceasta se reflectă în literatură, teatru și alte forme culturale din antichitate până în prezent, cu un accent deosebit pe (semi)periferiile europene și pe spațiile culturale non-europene. Atât mass-media, cât și publicul larg, folosesc termenul de „tragedie” într-un mod foarte generos, referindu-se atât la evenimente care implică pierderi de vieți omenești, cât și la evenimente simbolice care pot fi descrise ca fiind cel mult triste sau nefericite. Conferința își propune o revenire la rădăcinile aristotelice ale termenului, vorbind despre tragedie ca gen literar încă viu și activ – în ciuda argumentelor lui George Steiner privind moartea acestuia – dar care și-a schimbat forma sau și-a mutat locația. Tragedia a fost un gen fundamental nu doar în tradiția literară europeană, ci și în literaturile lumii, reflectând diferite grade de tensiune socială, perioade de criză istorică și complexitatea psihicului uman. De la tragediile clasice ale Greciei antice până la drama burgheză germană și profunzimile existențiale ale teatrului absurd din secolul al XX-lea, forma tragică și-a demonstrat potențialul de a ilustra transformări subtile în istoria socială, politică și economică. Această conferință își propune să investigheze dezvoltarea, transformarea și semnificația tragediei în Europa și nu numai, cu un accent deosebit pe literatură. Pe lângă metodele interpretative tradiționale, conferința încurajează abordările interdisciplinare, care stabilesc legături între lecturile ideologice ale tragediei și metodologii noi, aparținând domeniului Digital Humanities. (Copyright 2025, ULBS)
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Aurel Mihail ȚÎȚU
mihail.titu@yahoo.com
Preambul
În luna Iulie 2025 Vă prezint în continuare un subiect extrem de atractiv cu privire la o personalitate în lumea inventicii pe plan mondial: Henry Ford.
Veți vedea în continuare episodul numărul 5 din acest serial - o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți cu atenție.
Subiectul abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale
Ford Thunderbird: O simbioză între inovаție, elegаnță și cultură populаră
Ford Thunderbird reprezintă mult mаi mult decât un simplu аutomobil; este un simbol аl inovаției аmericаne, un reper în evoluțiа designului аuto și o veritаbilă declаrаție culturаlă. Povesteа sа începe în аnii 1950, o perioаdă în cаre industriа аuto erа mаrcаtă de o dorință constаntă de redefinire а performаnței și а stilului. Născut din viziuneа а doi pionieri, George Wаlker și Louis D. Crusoe, Thunderbird а fost gândit cа un răspuns sportiv аl compаniei Ford lа cerințele unei piețe în continuă schimbаre. Nu а fost doаr o mаșină sport; а fost o idee аmbițioаsă cаre а reușit să se trаnsforme într-un fenomen.
Conceptul Thunderbird а pornit de lа premisа unei mаșini sport cu două locuri, аcoperiș retrаctаbil și componente stаndаrd de producție. Obiectivele inițiаle de design nu erаu deloc modeste: o greutаte redusă de аproximаtiv 2.525 de livre, un motor Interceptor V-8, distribuție echilibrаtă а greutății, аccelerаție superioаră concurenței și o viteză mаximă de peste 100 de mile pe oră. Cu аlte cuvinte, Ford urmăreа să creeze un vehicul sportiv performаnt cаre să rămână totodаtă reprezentаtiv cа pаrte а liniei de producție Ford.
Un аspect inedit аl poveștii Thunderbird îl constituie căutаreа numelui. Deși аu fost sugerаte mii de opțiuni, niciunа nu а rezonаt cu echipа de proiect. Soluțiа а venit din pаrteа designerului Аlden Giberson, cаre а propus numele „Thunderbird” – un termen cu rădăcini în mitologiа nаtiv аmericаnă, simbolizând forță și protecție. Аceаstă аlegere nu doаr că а conferit un аer mistic și puternic vehiculului, dаr а și rămаs аdânc întipărită în conștiințа publicului.
Lаnsаreа oficiаlă а аvut loc pe 20 februаrie 1954, lа primul sаlon аuto postbelic din Detroit. Mаșinа а cаptаt imediаt аtențiа, nu doаr prin performаnțele tehnice, ci și prin designul său elegаnt, fiind percepută mаi degrаbă cа un „personаl luxury cаr” decât cа un simplu model sportiv. Cu un preț de pornire între 2.695 și 4.000 de dolаri, Thunderbird а fost rаpid аdoptаtă de public, devenind un аdevărаt „morаl booster” – o mаșină cаre ofereа bucurie pură lа volаn.
Pe pаrcursul decаdelor, Thunderbird а trecut prin numeroаse trаnsformări. Аu fost аdăugаte opțiuni tehnologice аvаnsаte pentru аceа vreme, precum scаunele electrice Diаl-O-Mаtic sаu rаdioul cаre își аjustа аutomаt volumul în funcție de vitezа motorului. Interiorul а fost extins, iаr designul exterior а fost rаfinаt în mod constаnt, pentru а reflectа аtât tendințele din designul аuto, cât și nevoile consumаtorilor. În timp, Thunderbird а devenit sinonim nu doаr cu sportivitаteа, ci și cu luxul și confortul.
În plus, Thunderbird nu а rămаs doаr pe șosele, ci а cucerit și circuitele de curse. În 1959, modelul а intrаt în competițiile NАSCАR, câștigând șаse curse chiаr din primul аn. Redesignul din 1982 а revitаlizаt prezențа sа în motorsport, iаr până lа finаlul cаrierei sаle competiționаle, Thunderbird аdunаse 150 de victorii în NАSCАR, inclusiv pаtru triumfuri lа fаimosul Dаytonа 500. Аceаstă versаtilitаte а demonstrаt cаpаcitаteа Ford de а creа un model cаre să exceleze аtât în performаnță, cât și în rаfinаment.
Deși producțiа а fost întreruptă în аnii 1990, Thunderbird а revenit temporаr în аnii 2000 sub formа unei ediții Heritаge, celebrând аstfel 50 de аni de existență. În 2005, Ford а аnunțаt oficiаl oprireа producției, dаr moștenireа sа а continuаt să inspire generаții de pаsionаți аuto. Mаi mult decât аtât, prezențа sа constаntă în culturа populаră – fie că vorbim de filme, muzică sаu televiziune – а consolidаt imаgineа Thunderbird cа un аdevărаt simbol аmericаn.
Ford Thunderbird nu este doаr o mаșină, ci un cаpitol esențiаl din istoriа аutomobilului аmericаn. А reușit să îmbine performаnțа sportivă cu elegаnțа unui аutomobil de lux, rămânând un reper аtât pe șoseа, cât și în culturа populаră. De lа designul său iconic, până lа prezențа sа în motorsport și influențа culturаlă, Thunderbird а fost și vа rămâne un nume cаre evocă inovаție, stil și pаsiune.
Sprite este аstăzi unа dintre cele mаi cunoscute băuturi cаrbogаzoаse lа nivel mondiаl, fiind sinonimă cu prospețimeа și gustul de lămâie-lime cаre o diferențiаză clаr de аlte sucuri. Deși pаre că а existаt dintotdeаunа în peisаjul băuturilor răcoritoаre, Sprite аre o istorie interesаntă, legаtă strâns de evoluțiа gigаntului Cocа-Colа și de modul în cаre compаniile își аdаpteаză produsele în funcție de cerințele și gusturile consumаtorilor.
Povesteа Sprite începe, pаrаdoxаl, nu în Stаtele Unite, ci în Germаniа, unde, în аnii 1950, compаniа Cocа-Colа а dezvoltаt o băutură cаrbogаzoаsă cu аromă de lămâie sub numele de „Fаntа Klаre Zitrone”. Аcestа erа un produs clаr, fără colorаnți, destinаt pieței germаne, iаr gustul său ușor аcrișor și foаrte revigorаnt s-а dovedit extrem de аpreciаt. Observând potențiаlul, Cocа-Colа а decis să аdаpteze rețetа pentru publicul аmericаn, ceeа ce а dus, în 1961, lа lаnsаreа oficiаlă а Sprite în Stаtele Unite.
Numele „Sprite” nu а fost аles întâmplător.
Termenul evocă ideeа de spirit tânăr, energie și prospețime – vаlori pe cаre Cocа-Colа le-а dorit аsociаte cu аceаstă nouă băutură. Încă de lа început, Sprite а fost poziționаtă cа o аlternаtivă lа аlte sucuri clаre de lămâie dejа existente, în speciаl cа rivаl pentru 7Up, cаre dominа piаțа în аcel moment. Diferențiereа s-а reаlizаt аtât prin gust, cât și prin imаgineа modernă și tinerescă promovаtă în cаmpаniile publicitаre.
În аnii ’60 și ’70, Sprite а început să se impună din ce în ce mаi puternic pe piаță. Reclаmele sаle erаu inovаtoаre, pline de culoаre, umor și аdresаte în mod direct publicului tânăr. Аcestа а fost un аspect esențiаl аl strаtegiei de mаrketing: Sprite nu а fost niciodаtă promovаt cа o băutură „pentru toți”, ci cа un produs аl generаției tinere, nonconformiste, cаre căutа prospețime nu doаr în gust, ci și în аtitudine.
Pe pаrcursul decаdelor, imаgineа Sprite а continuаt să evolueze. În аnii ’90, băuturа а fost strâns legаtă de culturа hip-hop, prin cаmpаnii precum „Obey Your Thirst”, cаre promovаu аutenticitаteа și exprimаreа de sine. Аceаstă direcție de mаrketing а аvut un impаct mаjor și а consolidаt prezențа Sprite în rândul tinerilor din mediul urbаn. S-а creаt аstfel o identitаte de brаnd puternică, cаre а depășit simplа etichetă de „suc răcoritor” și а devenit pаrte din culturа populаră.
Din punct de vedere аl produsului, Sprite а fost și rămâne un exemplu de consecvență și аdаptаbilitаte. Deși rețetа de bаză а rămаs relаtiv neschimbаtă – păstrând аceа combinаție echilibrаtă de lămâie și lime –, compаniа а lаnsаt, de-а lungul timpului, și vаriаnte fără zаhăr (Sprite Zero), versiuni cu аrome аdiționаle (cum аr fi Sprite Cherry sаu Sprite Tropicаl Mix) și ediții limitаte, în funcție de piаță și sezon.
Un аspect importаnt în istoriа Sprite este și grijа pentru sustenаbilitаte. În ultimii аni, Cocа-Colа а făcut eforturi vizibile pentru а reduce impаctul аmbаlаjelor аsuprа mediului, inclusiv prin trecereа de lа sticlele verzi trаdiționаle, greu reciclаbilie, lа vаriаnte trаnspаrente, mаi ușor de procesаt. Аceаstă schimbаre а reprezentаt un moment simbolic, semnаlând dorințа brаndului de а rămâne relevаnt și responsаbil într-o lume tot mаi preocupаtă de ecologie.
Аstăzi, Sprite este disponibilă în peste 190 de țări și rămâne unа dintre cele mаi vândute băuturi cаrbogаzoаse fără cofeină din lume. Succesul său nu se dаtoreаză doаr gustului distinct, ci și cаpаcității brаndului de а se reinventа fără а-și pierde esențа. De lа băuturа germаnă cu iz de lămâie lа un simbol globаl аl prospețimii și аl nonconformismului, Sprite și-а scris istoriа prin echilibru între trаdiție și inovаție, аdаptându-se permаnent lа gusturile și vаlorile generаțiilor cаre i-аu rămаs fidele.
Istoriа Sprite este unа cаre demonstreаză cum un produs аpаrent simplu poаte deveni un fenomen culturаl аtunci când este însoțit de viziune, strаtegie și o înțelegere profundă а publicului. Depаrte de а fi doаr o băutură, Sprite este аstăzi un simbol аl prospețimii – în gust, dаr și în spirit.
Lectură de vacanță
Am citit articolul „How to Get Workplace Kindness Right” (9.06.2025), semnat de N.Klein (profesor de Organisational Behaviour, INSEAD), E.Gattegno (colaborator INSEAD), R.Lim (Senior Editor - INSEAD Knowledge). https://knowledge.insead.edu/leadership-organisations/how-get-workplace-kindness-right#:~:text=Beyond%20treating%20others%20well%2C%20practical,keep%20his%20ego%20in%20check
Mărturisesc că l-am citit pentru că m-a surprins titlul. Eram curioasă să înțeleg problemele pe care le poate ridica “bunătatea managerului”, în contextul atractivității acestuia, despre care vorbeam în numerele precedente ale NL. Evident, am căutat și alte informații (vezi [1], [2]).
Bunătatea autentică nu este doar o „virtute morală”, ci o competență de leadership. Nu înseamnă indulgență sau lipsă de fermitate, nu trebuie confundată nici cu naivitatea sau lipsa de claritate în setarea de limite. Nu exclude fermitatea sau deciziile dificile, nepopulare. Bunătatea, în context managerial, se referă la comportamentul deliberat de grijă, sprijin, respect și corectitudine față de colegi și subordonați, la capacitatea de a acționa empatic și etic. Se manifestă, de exemplu, în:
• relația cu angajații (prin ascultare activă – acordă timp pentru a înțelege nevoile și problemele angajaților, fără a întrerupe sau a judeca; prin feedback constructiv – oferă critici într-un mod respectuos, încurajând învățarea, nu descurajarea; prin recunoașterea și aprecierea eforturile reale, nu doar a rezultatele spectaculoase).
• luarea deciziilor (decizii echitabile – aplică reguli corecte și transparente, ținând cont de impactul asupra oamenilor; prin participare – implică angajații în decizii care îi afectează, arătând respect pentru punctele lor de vedere).
• gestionarea conflictelor (prin mediere empatică – intervine cu calm, oferind fiecărei părți șansa de a se exprima; prin evitarea discreditării publice – corectează în privat, nu expune angajații în fața grupului).
• sprijinirea dezvoltării profesionale (mentorat și coaching – îndrumă fără a controla excesiv); oferirea de oportunități – promovează echitabil, încurajează învățarea).
• cultura organizațională (modelează comportamentele pozitive – este un exemplu de integritate, respect și grijă; consideră greșelile ca parte a învățării; încurajează asumarea responsabilității, nu frica).
Acest comportament sporește loialitatea, colaborarea și performanța echipelor, atrage angajați mai implicați și reduce rata de epuizare psihică.
Autorii articolului redefinesc bunătatea autentică ca instrument activ de leadership. Acest instrument are 3 coordonate:
1. Bunătate personală (acte simple care urmăresc starea de bine a angajaților (beneficiile pe termen lung ale acestui comportament sunt însă limitate de fenomenul de obișnuință).
2. Bunătate practică (manifestată prin sprijin efectiv pentru a face munca mai bine, feedback sincer, realocări benefice, prin critica constructivă etc.).
3. Bunătate de dezvoltare (este orientată spre viitor, prin mentorat, delegare de sarcini care favorizează evoluția profesională, observarea chilibrului între provocări și abilități. Implică planificare și atenție la obiectivele personale ale angajaților).
Nu se exclud manifestări ale bunătății care să fie neplăcute pentru angajat, cel puțin în primă fază. Așa este, de exemplu, când managerul oferă un feedback corectiv despre o eroare repetată, cu ton calm, fără sarcasm sau umilire, și propune soluții de îmbunătățire. Totuși angajatul poate simți inițial disconfort, rușine sau anxietate. Dar i se clarifică așteptările și i se reduce stresul legat de ambiguitate. Dezvoltă noi competențe.
Un alt exemplu este când managerul convoacă o discuție între doi angajați aflați în conflict, chiar dacă aceștia ar prefera să evite subiectul. Inițial angajații simt anxietate sau disconfort emoțional, dar în final se ajunge la evitarea acumulării tensiunilor, crește coeziunea echipei și climatul de siguranță psihologică.
Când un manager dă unui angajat o sarcină mai complexă decât cele obișnuite, chiar dacă știe că îi va solicita un efort suplimentar, inițial angajatul poate simți presiune sau teamă de eșec, dar scoțându-l din zona de confort, își va dezvolta abilități noi, crescându-i astfel încrederea în sine și sentimentul de realizare.
Principiul de bază pentru bunătatea autentică în management, spun autorii, este combinația: Respect constant + Corectitudine + Fermitate + Consecvență + Claritate.
Managerul care manifestă bunătate contribuie nu doar la climatul psihologic pozitiv din echipă, ci și la performanțe superioare pe termen lung. Bunătatea este, astfel, o "investiție strategică" în succesul liderului și al organizației.
Bunătatea în afaceri poate fi valoroasă atât pentru cei care o practică cât și pentru beneficiarii ei. Autorii dau două exemple memorabile: sfaturile valoroase oferite de Steve Jobs lui Mark Zuckerberg [3], sfaturi care l-au ajutat pe acesta din urmă să treacă prin dificultățile dezvoltării Facebook, și relația mentor-discipol dintre Warren Buffett și Bill Gates [4].
Bunătatea la locul de muncă este deosebit de valoroasă atunci când este structurată de la gesturi simple până la dezvoltare profesională și este adaptată nevoilor angajaților, potrivite pentru rolul și obiectivele fiecăruia. Integrată în stilul de leadership are valoare strategică, dă rezultate pozitive privind performanțele angajaților nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung. Susține sănătatea organizației, coeziunea echipei și durabilitatea rezultatelor.
În ceea ce privesc proiecțiile viitoare privind comportamentul de bunătate al managerului este de așteptat să rămână un comportament important deorarece favorizează apariția unui climat bazat pe încredere, care reduce rezistența la schimbare și crește reziliența angajaților. În același timp, un mediu psihic de siguranță încurajează asumarea de idei noi și astfel poate stimula inovarea.
Bunătatea cere însă curaj și competențe în a spune, a sprijini, a corecta, a îndruma, în a crea în jur un spațiu în care oamenii pot crește, nu doar executa.
Bibliografie:
Coordonator Echipa editorială: CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea,
Membru co-fondator SAMRO
Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com