Newsletter #153 (ianuarie 2022)

1. Editorial / Editorial

"Era crizelor constante" si managementul / „The era of constant crisis" and the management

Este firesc ca la început de an să scrutăm viitorul contextual pentru a-l anticipa, pregăti, și – cat se poate – influenta și chiar modela.

Am făcut un „tur” al studiilor publicate în trei dintre cele mai influente reviste de management din lume (Harvard Business Review, MIT Sloan Management Review și California Management Review) și din multiplele și complexele prefigurări ale evoluțiilor viitoare se conturează destul de pregnant anticiparea că vor fi crize mai multe și mai intense, ca va începe o „eră a crizelor constante”. În mod firesc, aceste crize vor impacta toate resursele, activitățile, conditionalitătile și performantele tuturor entităților social-economice. Cele mai frecvente și mai intens anticipate crize privesc: clima, globalizarea, creșterea inegalităților, demografia și mediul ecologic. Firește, toate aceste crize vor avea și multiple consecinte economice negative, unele în mod cert putând să genereze crize economice majore. Crizele, dat fiind stadiul actual al evoluțiilor pe terra, vor afecta toate tările indiferent de nivel de dezvoltare, mărime sau amplasare geopolitică.

În mod natural managementului, începând cu cel international și national, continuând la toate celelalte paliere, îi revine misiunea de a se focaliza asupra „fenomenului crizelor”, de a le aborda previzional, începând cu identificarea și „descifrarea” cauzelor și condițiilor de apariție și manifestare. Obiectivele trebuie să fie două: a) să preîntâmpine prin strategii, politici, decizii și acțiuni adecvate crizele care pot fi eliminate; b) să diminueze intensitatea impactului și consecințele negative ale crizelor care sunt de neevitat.

Dacă managementul, începând cu cel politic și economic international și national, nu conștientizează aceasta situație și nu se trece rapid și intens la acțiune, pe baza unei abordări sistemice, previzionale și preventive, axată pe cauze, valorificând imensele posibilități pe care trecerea la economia bazată pe cunoștinte și digitalizare le oferă, atunci crizele respective vor „lovi” foarte intens și dureros, sub diverse forme, toată populația și întreagă viață economico-socială a planetei. Actuala criză generată de Coronavirus, declanșată în 2019 și încă în derulare în 2022, ne arata cât de nefaste și intense sunt consecințele negative pentru toate tările, pentru cvasitotalitatea populației si pentru toate tipurile de entități umane.

Vestea bună este că în teoria și practica managerială din ultimele decenii, mai ales la nivel de companii, s-au conturat numeroase abordări inovative care pot constitui fundamentul unui management eficace și eficient în era crizelor. Intre aceste elemente, esențiale pentru creșterea rezilienței entităților, menționăm selectiv următoarele: noi modele economice ale organizațiilor; strategii deschise; managementul bazat pe cunoștinte și digitalizare; managementul umanistic; leadershipul multinodal; managementul axat pe stakeholderi; inovarea 3600; focalizarea pe cunoștinte și capitalul intelectual; responsibilitatea sociala lărgită și intensă; lanțul virtual al valorii; cultura organizațională transformativă; focalizarea pe performante multidimenionale.

Valorificarea acestor abordări inovative, apelând pe scară largă la oportunitățile în continua amplificare furnizate de transformările digitale și trecerea la economia bazată pe cunoștinte (inteligenta artificială, the internet of things, big data analysis and cloud, etc.), reprezintă fundamentul de neinlocuit pentru ca în viitor omenirea să fie confruntată cu mai puține crize, de intensitate mai redusă și cu consecinte negative umane, economice, sociale și politice, sensibil mai reduse, suportabile fară constrângeri, presiuni și conflicte majore, de către populație și sistemele social-ecnomice.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

Femei inventator / Women inventor

Am să încep prin a Vă transmite tuturor La Mulți Ani ! Acest An ar putea fi un an mai bun decât cel anterior – Vă doresc acest lucru !

Mi-am propus să vă prezint în acest prim număr al anului 2022 câteva repere pe care le consider importante legate de femeile inventator. Femeile au demonstrat că lumea inventicii nu este doar apanajul bărbaților, ele se dovedesc a fi la fel de pasionate și implicate în dezvoltarea tehnicii și nu numai. În susținerea afirmației de mai sus vă prezint pe scurt câteva dintre realizările care au îmbogățit patrimoniul brevetelor de invenție. Iată în continuare doar câteva exemple extrem de concludente.

Astrolabul, dispozitivul de măsurat coordonatele corpurilor cerești, a fost inventat în secolul IV î.Hr, de către Hypatia din Alexandria (370-415). Astronom, matematician și filosof, ea ajunge o personalitate marcantă a timpului său, în principal datorită prelegerilor publice ținute în Alexandria, unde susținea teoriile neoplatonice. Ei i se atribuie și invenția densimetrului, care are la baza principiului lui Arhimede. Lucrările sale nu s-au păstrat, ele fiind distruse cu prilejul incendiului care a mistuit biblioteca din Alexandria.

Sarah Mather, o americancă și-a brevetat invenția în anul 1845. Este vorba de periscop. Brevetul a fost cumpărat de marina americană, care a perfecționat invenția, iar periscopul este folosit și astăzi atât la lucrările de cercetare cu submarinul cât și în cadrul tehnicilor militare.

În 1941 Hedy Lamarr a brevetat un instrument secret de comunicare (Wi-fi) care modifică dinamic frecvența de emisie, pentru a face dificilă interceptarea de către inamic. Din 1962 acest dispozitiv a fost folosit la torpilele americane, iar astăzi este folosit în conexiunile mobile și de internet. Este numită de către Adolf Hitler dușman al celui de-al treilea Reich, iar Papa Pius al XII face apel la catolici să nu vizioneze filmul regizat de cehul Gustav Machatý, în care Hedy Lamarr a jucat și unde, pentru prima oară în istoria cinematografiei este prezentă o scena erotică explicită.

În 1965 Dr. Stephanie Kwolek a inventat un material sintetic numit Kevlar care este de cinci ori mai puternic decât oțelul, fiind de asemenea rezistent la purtare, coroziune și flăcări. Invenția sa a salvat mii de vieți de ofițeri de politie, pompieri și militari. Kevlarul este utilizat pentru vestele antiglonț, dar și în alte produse, precum schiuri, căști de protecție, echipament pentru drumeții și camping, cabluri de suspensie pentru poduri.

Primul brevet pentru o mașină de spălat vase fusese înregistrat de un bărbat, Joe Houghton, dar prototipul n-a funcționat niciodată, având defecțiuni de concepție. În schimb, Josephine Cochrane (1839-1913) înregistrează două brevete de invenție în 1886, pentru mașina de spalat vase şi trece la producerea în serie mică, prin propria ei companie, Garis-Cochrane.

Mary Anderson (1866 - 1953), născută în Alabama, este inventatoarea primului sistem funcțional de ștergere a parbrizului. Îl patentează în anul 1903 sub numele de ”Dispozitiv de ștergere a parbrizului pentru mașini electrice și alte vehicule”. La începutul secolului XX, Anderson călătorește în New York City. Acolo, în timp ce mergea cu un mijloc de transport în comun a observat că șoferul trebuia să oprească și să coboare pentru a îndepărta cu mâna zăpada și lapovița de pe parbriz. După revenirea în Birmingham, Anderson concepe un dispozitiv asemănător cu ștergătoarele moderne de parbriz, care putea fi operat cu o maneta din interiorul vehiculului.

Martha Coston a proiectat rachetele de semnalizare, elemente indispensabile utilizate pentru salvarea a sute de vieți, de la naufragiați la dispăruți în diferite zone de conflict sau persoane pierdute în munți.

Rachel Fuller Brown și Elizabeth Lee Hazen au descoperit primul antibiotic antifungic, Nystatinul. Medicamentul a fost patentat în 1957 și este utilizat în tratamentul infecțiilor determinate de fungi și în prevenirea apariției acestora în special când se utilizează antibiotice cu spectru de acțiune antibacterian.

Poloneza Marie Curie (1867-1934) având o pasiune pentru fizică și chimie, împreună cu soțul său, Pierre, a descoperit două noi elemente radioactive, Radiu și Poloniu și a studiat razele X pe care acestea le emiteau. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. Ea a descoperit că proprietățile razelor X erau capabile să distrugă tumorile. Pentru activitatea sa, Marie Curie a primit Premiul Nobel pentru fizică, în 1901 și pe cel pentru chimie, în 1911. Din cauza repetatelor expuneri la materiale radioactive, ea se îmbolnăvește de leucemie.

Ana Aslan, medic român gerontolog, inventator, academician, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988) este recunoscută datorită activității sale prin care a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Mai apoi a inventat vitamina H3, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. A început sa fie produs și utilizat în bolile bătrâneții, ateroscleroza, sclerodermie și vitiligo, fiind comercializat în farmacii și fiind brevetat în peste 30 de state. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980. Este utilizat în tratarea profilactică și curativă a formelor de îmbătrânire predominant cerebrală și cardiovasculară, în astenia psihică și fizică, surmenajul intelectual sau tulburările de memorie. Printre numeroase premii și titluri acordate de universități și institute de cercetare, în 1952 este recompensată cu Premiul internațional și medalia „Leon Bernard”, prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății, pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei. "Sa fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viată pentru care să lupți și pe care să îl cucerești" Ana Aslan.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://osim.ro/despre-osim/centre-regionale/centrul-regional-sibiu/; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro

Sibiu, 12 ianuarie 2022

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

3. Din actualitatea națională și internațională / National and international news

Publicarea in editura americano-britanica Routledge a unei carti care REVOLUTIONEAZA MANAGEMENTUL

4. "Călătoria emoțională" COVID- 19, de la pandemie la post-pandemie / Emotional intelligence, behavior and managerial performance: The COVID-19 "emotional journey", from pandemic to post-pandemic

Importanța stilului de interacțiune pentru climatul psihologic din organizație

Criza epidemiologică determină managementul organizațiilor să acorde o atenție deosebită climatului psihologic și impactului acestuia asupra performanței. Climatul psihologic reprezintă starea de spirit a unui grup (organizație), determinată de interacțiunile dintre cei care lucrează împreună, și este una dintre cele mai importante caracteristici ale climatului de muncă. Are un impact semnificativ asupra stării emoționale a fiecărui membru al grupului și, implicit, asupra productivității muncii în general.

Voi aborda titlul de mai sus sub două aspecte care vizează angajații unei organizații, inclusiv pe managerii acesteia:

1. Principalii factori care determină climatul psihologic al unui grup sau al unei organizații (fără a intra în aspecte legate de psihologia mulțimilor sau influențele culturii naționale), cu focalizare asupra stilului social de interacțiune.

2. Importanța majoră pentru performanța grupurilor și organizațiilor, a asigurării siguranței psihice a angajaților. Voi discuta modul în care competențele sociale și stilul social pot contribui la realizarea siguranței psihologice, principalul determinant al rezilienței angajaților (NL#154).

Am scris în numărul precedent al newsletterului, NL#152, despre conceptul de inteligență socială și modalitățile de manifestare a acestei forme de inteligență:

• Adaptabilitatea, integrând mentalitatea de creștere, agilitatea, versatilitate și reziliența

• Inteligența emoțională

• Stilului social personal, generat de partea observabilă a manifestării personalității noastre (comportament) și versatilitatea acestuia.

Stilul social (comportamentul social) poate fi analizat în funcție de două dimensiuni:

• Stilul de acțiune în cadrul interacțiunilor (nivelul de asertivitate) care se poate manifesta cu diferite ponderi pentru:

-comunicator activ, care afirmă, își exprimă opiniile cu încredere și

-comunicator rezervat, care întreabă, este precaut în împărtășirea propriilor păreri.

• Stilul de reacție în interacțiuni (manifestarea ca răspuns la mesajul recepționat):

-comunicatorul își exprimă deschis emoțiile, se focalizează pe stările emoționale ale interlocutorului, este empatic și

-comunicatorul se autocontrolează, este reținut în a-și exterioriza emoțiile, este orientat spre ceea ce are de făcut nu spre starea emoțională a interlocutorului.

Când oamenii interacționează își observă reciproc, conștient sau inconștient, comportamentele specifice stilurilor sociale proprii. Inteligența socială sprijină corectitudinea conștientizării propriului stil social, perceperea stilului social al interlocutorului, precum și perceperea reacției acestuia la stilul nostru. Armonizarea stilurilor sociale în interacțiuni contribuie la climatul psihologic pe care îl creăm în jurul nostru. Climatul social pozitiv din organizație depinde de un climat psihologic pozitiv și este corelat cu performanța organizațională. Depinde și de alți factori cum sunt, de exemplu, satisfacția în muncă, stilul de management, relațiile de muncă, nivelul de motivare și auto-motivare etc., factori care, la rândul lor, sunt influențați de stilul social.

Într-un climat social pozitiv principiile de bază sunt colaborarea, sprijinul reciproc, respectul reciproc. În relațiile dintre angajați predomină încrederea, onestitatea, deschidere spre acordare de feedback frecvent. Critica este acordată la momentul potrivit și ținând cont de nevoile psihice ale interlocutorului. Comunicarea la nivel emoțional este empatică.

Dimpotrivă, un climat social negativ se manifestă prin caracteristicile opuse celor de mai sus și se regăsește în manifestări cum sunt: lipsa de satisfacție în muncă, executarea inexactă a instrucțiunilor, erori și accidente în muncă, pierderea de timp în grup în timpul programului de lucru, fluctuația mare de personal etc. Zvonurile și bârfele sunt la ordinea zilei. Nu se cunosc sau nu se respectă normele de etică. Pesimismul, iritabilitatea, ostilitatea, teama sunt caracteristici psihice predominante. În aceste condiții atât capitalul relațional cât și cel psihologic al angajaților scade și performanța este tot mai redusă. Se impun măsuri urgente în ceea ce privește stilul social de interacțiune, iar exemplul dat de manageri este punctul de plecare. (Va urma)

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)