Newsletter SAMRO #204 (aprilie 2026)

Editorial: Prof. univ. dr. Ion Popa, Președinte SAMRO

Adaptarea la muncă și competențele care fac posibilă 

„distanță zero” în management

În toate organizațiile, indiferent de dimensiune, domeniu sau apartenență, adaptarea la locul de muncă influențează direct funcționalitatea, calitatea proceselor, valorificarea resurselor umane și performanțele obținute. În condițiile intensificării schimbărilor tehnologice, economice și organizaționale, problematica adaptării a devenit mult mai prezentă în discursul managerial. Cu toate acestea, între invocarea frecventă a adaptării și realizarea sa efectivă există, în numeroase organizații, diferențe apreciabile.

În esență, dificultățile privind adaptarea sunt determinate de faptul că schimbarea nu mai are un caracter punctual sau conjunctural. Activitățile curente se desfășoară concomitent cu procese de transformare, reorganizare și digitalizare, ceea ce generează suprapuneri de cerințe, tensiuni profesionale și rezerve față de noile direcții. În aceste condiții, adaptarea este tratată frecvent superficial, fiind redusă la conformare formală sau la reacții de moment.

În același timp, se constată că o parte apreciabilă dintre dificultățile de adaptare provin din mutațiile care se produc la nivelul competențelor. Cunoștințe și deprinderile care au asigurat rezultate bune într-o anumită perioadă își reduc treptat utilitatea, iar noile cerințe sunt insuficient precizate sau insuficient susținute prin procese de învățare. Ca urmare, în numeroase situații apar decalaje între ceea ce solicită organizația și ceea ce pot oferi efectiv componenții săi.

În acest context se afirmă tot mai mult conceptul de „distanță zero” în management. Acesta are în vedere diminuarea distanțelor dintre organizație și clienți, dintre manageri și executanți, dintre decizie și execuție, dintre informație și utilizarea sa. Practic, „distanța zero” exprimă o stare de apropiere funcțională, în care circulația informațiilor, fundamentarea deciziilor și cooperarea dintre componenții organizației se realizează rapid, direct și eficace.

Abordarea critică a acestei problematici relevă însă că, în multe organizații, „distanța zero” este mai degrabă enunțată decât realizată. Persistă distanțe mari între nivelurile ierarhice, între formularea deciziilor și operaționalizarea lor, între acumularea de informații și transformarea acestora în acțiuni utile. În contextul dezvoltării inteligenței artificiale, această realitate devine și mai evidentă. Problema principală nu mai rezidă în accesul la informație, întrucât acesta s-a amplificat considerabil, ci mai degrabă din competențele necesare pentru selecția, interpretarea, corelarea și utilizarea sa performantă. 

Din această perspectivă, competențele care fac posibilă „distanța zero” sunt, în principal, următoarele: înțelegerea contextuală a situațiilor, discernământul în procesul decizional, flexibilitatea cognitivă, inteligența emoțională și capacitatea de colaborare. În lipsa acestora, adaptarea rămâne incompletă, iar apropierea organizațională se reduce la intenții sau formule de comunicare. 

Sărbători Luminate!

Activități ale filialelor SAMRO

Filiala București (Asist.cerc. Mădălina Mazăre, madalina.mazare@man.ase.ro)

Săptămâna Aniversară ASE 113

Manifestările dedicate celor 113 ani de excelență au inclus o serie diversificată de activități, de la dezbateri științifice la competiții sportive și evenimente culturale.

-Educație și cercetare: concursul Elevii de astăzi, profesioniștii de mâine, o competiție multidisciplinară ce a culminat cu premierea viitoarei generații de economiști în Aula Magna.

-Evenimente editoriale: editura ASE a lansat volumele de referință Banking. 7 piloni fundamentali pentru afacerile bancare și Innovation Management and Design in Business.

-Sesiuni științifice: facultățile au organizat prelegeri tematice și Sesiunea de comunicări științifice studențești, oferind o platformă de dialog pentru tinerii cercetători.

-Cultură și comunitate: vernisajul expoziției Expresii și forme, un spațiu dedicat creativității studenților de la Facultatea de Marketing.

-Concert aniversar: un moment festiv desfășurat în Aula Magna.

-Sport și vitalitate: s-au desfășurat competiții de baschet și conferințe pe teme sportive cu invitați speciali.

Conferința Internațională de Management (IMC 2026)

Facultatea de Management, în parteneriat cu SAMRO și AOSR, lansează invitația de participare la cea de-a 20-a ediție a Conferinței Internaționale de Management (IMC 2026), ce se va desfășura în perioada 29–30 octombrie 2026, la București. 

Evenimentul având tema Management in an Age of Intelligent Systems and Human Values, reprezintă un spațiu de elită dedicat explorării unor soluții manageriale inovatoare care să armonizeze performanța tehnologică cu etica, incluziunea și reziliența. Detalii suplimentare privind înscrierea și transmiterea lucrărilor pot fi consultate accesând linkul: https://conference.management.ase.ro/. 

Sesiunea Științifică Studențească 2026. 

Excelență în cercetare la Facultatea de Management

În perioada 1–2 aprilie, Facultatea de Management a găzduit ediția din acest an a Sesiunii Științifice Studențești. Evenimentul a reprezentat o platformă esențială pentru tinerii cercetători, oferindu-le oportunitatea de a-și prezenta proiectele și de a primi feedback din partea comunității academice.

Lucrările prezentate au evidențiat capacitatea studenților de a analiza fenomene economice complexe și de a propune soluții aplicabile în mediul de afaceri. Premianții de la programul de masterat sunt studenții Robert Eduard Kruger și Ion Anne-Marie (Premiul I), Cosmin-Florin Barbu (Premiul II) și Cîmpu Denisa-Andreea (Premiul III), Blidaru Maria-Mădălina, Ioniță Luca Bogdan, Nagit Gabriel-Constantin, Nete Georgiana Irina Ștefania, Manolache Bianca-Mihaela și Micșan Miruna-Florentina (mențiune). Premianții de la programul de licență sunt studenții Mihai Bianca (Premiul I), Brezeanu Gabriel-Cătălin (Premiul II), Ţucă Felicia-Maria și Velciu David-Dimitrie (Premiul III), Alexandru Vlad și Pîrvu Alexandru-Mihai, Bădicioiu Ariana-Monica, Cheptine Alina și Alexandru Avasiloae (mențiune). 

Conferința Anuală BNR-ASE 2026

Joi, 2 aprilie 2026, sediul Băncii Naționale a României a găzduit conferința Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Evenimentul a reunit oficiali de prestigiu, precum Guvernatorul BNR și Rectorul ASE, alături de experți din mediul financiar-bancar. Discuțiile au vizat dinamica actuală a sistemului financiar național și perspectivele de dezvoltare ale acestuia.

ASE și Erste Group - Parteneriat regional pentru educația financiară

Pe 5 martie 2026, Academia de Studii Economice din București a găzduit la ZBOR Hub o delegație a directorilor de comunicare din cadrul Erste Group. Întâlnirea, la care au participat prorectorii ASE și reprezentanți ai Fundației ASE, a vizat dezvoltarea unor inițiative regionale comune în domenii cheie precum educație financiară și leadership, orientare în carieră și  dezvoltarea competențelor digitale. Odată cu deschiderea ZBOR Hub ASE, studenții și elevii vor beneficia de acces gratuit la workshopuri susținute de specialiști.

Workshop: Inteligența Artificială în Strategia de Internaționalizare a ASE

La inițiativa prorectorului pentru relații internaționale, prof. univ. dr. Constantin-Marius Profiroiu, ASE a organizat pe 10 martie un workshop pentru integrarea tehnologiilor AI în procesele academice globale. Sesiunea a fost susținută de Yves Frérot, expert AI și președinte al Association Progrès du Management. Evenimentul subliniază angajamentul universității de a adopta tehnologiile emergente pentru a consolida competitivitatea ASE pe plan internațional.

Studiul Economic OCDE 2026

Pe 12 martie, Rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, a reprezentat universitatea la lansarea oficială a Studiului Economic al României 2026, organizată de OCDE la Palatul Victoria. Prezența ASE la acest eveniment de referință subliniază contribuția academică la dezbaterea asupra dezvoltării durabile a României.

Parteneriat ASE – CNDR pentru educație incluzivă

Pe 23 martie, Academia de Studii Economice din București și Consiliul Național al Dizabilității din România au semnat un acord de colaborare strategic. Prin acest demers, ASE își reafirmă angajamentul de a rămâne o instituție deschisă, care promovează diversitatea și sprijină activ integrarea educațională a tuturor membrilor comunității sale.

Ambasadorul Regatului Unit, în vizită la ASE

Pe 26 martie, Aula Magna a găzduit deschiderea conferinței International Conference on Business Excellence (ICBE), marcată de prezența E.S. Giles Portman, Ambasadorul Regatului Unit în România. În cadrul discursului său, Excelența Sa a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre Regatul Unit și România în domeniul educației și cercetării. Consolidarea acestor relații diplomatice contribuie direct la creșterea vizibilității academice a ASE și la facilitarea de noi oportunități de colaborare pentru studenți și cadre didactice.

Master Meet & Connect

În contextul celebrării a 113 ani de excelență academică, Facultatea de Management a organizat evenimentul Master Meet & Connect, o inițiativă dedicată transferului de know-how și consolidării legăturilor dintre generații. Reuniunea a facilitat un dialog constructiv între studenți și cadre didactice din cadrul programelor de masterat Managementul Resurselor Umane, Managementul Afacerilor și Managementul Serviciilor de Sănătate, oferind un cadru dinamic pentru schimbul de perspective profesionale. Această manifestare a subliniat încă o dată rolul esențial al colaborării în formarea liderilor de mâine.

BIP la Université d'Artois, Franța

În perioada 9–13 martie, doisprezece studenți ai Facultății de Management au participat la un Blended Intensive Programme (BIP) desfășurat la IUT de Lens, Franța. Participanții au dezvoltat strategii de management și marketing pentru promovarea turistică a regiunii gazdă. 

Proiectul a facilitat interacțiunea directă între studenți, încurajând dialogul academic și colaborarea în echipe mixte. Inițiativa a consolidat dimensiunea internațională a studiilor, pregătind studenții pentru un mediu profesional globalizat.

Filiala Cluj (Lect.univ.dr. Beleiu Ioana, ioana.beleiu@econ.ubbcluj.ro)

Luna martie a adus pentru SAMRO Filiala Cluj rezultate valoroase în plan științific, participări relevante la evenimente academice și inițiative educaționale desfășurate în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.

• Articol publicat în Technological Forecasting and Social Change

În luna martie, membrii SAMRO Filiala Cluj au contribuit la publicarea articolului “Navigating technological turbulence in resource-constrained environments: Strategies for building resilience in internationalization”, apărut în jurnalul Technological Forecasting and Social Change. Articolul analizează modul în care întreprinderile mici și mijlocii care operează în medii cu resurse limitate pot construi reziliență în procesele de internaționalizare, în condiții de turbulență tehnologică. Studiul evidențiază rolul complementar al orientării spre sustenabilitate, al orientării spre piață și al bricolajului organizațional în susținerea performanței internaționale a firmelor.

Appiah-Kubi, E., Crisan, E., Mihaila, A., & Dura, C. (2026). 

Navigating technological turbulence in resource-constrained environments: Strategies for building resilience in internationalization. Technological Forecasting and Social Change, 227, Article 124660. https://doi.org/10.1016/j.techfore.2026.124660 

• Articol publicat în International Journal of Consumer Studies

Un al doilea rezultat remarcabil al lunii martie este publicarea articolului “Why Consumers Resist Electric Cars: An Analysis of Purchase Barriers”, semnat de Gandolfo Dominici, Mario Tani, Elena-Mădălina Vătămănescu și Dan-Cristian Dabija. Cercetarea, publicată în International Journal of Consumer Studies, depășește abordările clasice centrate pe factorii care stimulează adopția vehiculelor electrice și investighează direct barierele care generează rezistența consumatorilor. Folosind Modelul Kano, autorii analizează 10 atribute-cheie ale mașinilor electrice într-o piață de tip late-adopter din sudul Italiei.

• Pârghiile unidimensionale - durabilitatea bateriei, autonomia, costurile de reparație și încrederea în tehnologie apar ca principalii factori care generează nemulțumire și rezistență la cumpărare.

• Sustenabilitatea devine o cerință de bază - consumatorii nu o mai percep ca pe un bonus, ci ca pe o așteptare minimă, iar suspiciunile de greenwashing pot accentua respingerea produsului.

• Confidențialitatea datelor se conturează drept o barieră în creștere, ceea ce indică nevoia unei comunicări transparente privind monitorizarea și trasabilitatea datelor.

• Factorul cool și valoarea de revânzare au avut o relevanță redusă în intenția de cumpărare, într-un context în care anxietățile funcționale rămân dominante.

Concluzia studiului este clară: pe piețele late-adopter, tranziția spre mobilitate electrică presupune mai puțin promovarea “visului verde” și mai mult rezolvarea riscurilor concrete percepute de consumatori - de la garanții solide și date transparente privind sănătatea bateriei, până la infrastructură de încărcare fiabilă.

Dominici, G., Tani, M., Vătămănescu, E.-M., & Dabija, D.-C. (2026). Why consumers resist electric cars: An analysis of purchase barriers. International Journal of Consumer Studies. Advance online publication. https://doi.org/10.1111/ijcs.70205

Filiala Sibiu (Prof.univ.dr. Mihail Țîțu, mihail.titu@ulbsibiu.ro) 

Participare ULBS la Conferința Internaționaă ICBE 2026

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a participat la ediția 2026 a International Conference on Business Excellence 2026, unul dintre cele mai importante evenimente științifice din domeniul managementului la nivel international, desfășurată în perioada 26-28 martie 2026. Participarea și reprezentarea ULBS a fost coordonată de domnul Prof. univ. dr. ing. și dr. ec. Dr. Habil. Aurel Mihail ȚÎȚU. Aurel Mihail ȚÎȚU a participat alături de 8 (opt) doctoranzi, fiecare contribuind cu lucrări științifice prezentate în cadrul sesiunilor conferinței. Prezența echipei menționate a fost integral fizică, subliniind angajamentul față de dialogul academic direct, schimbul de idei și colaborarea internațională. 

Participarea pe întreaga durată a evenimentului a permis implicarea activă în dezbateri și interacțiuni profesionale relevante. Conferința a reunit un număr impresionant de participanți din România și din străinătate, incluzând cercetători, cadre didactice, doctoranzi, dar și specialiști din mediul de afaceri și instituții financiare. Cu peste 600 de lucrări înscrise și prezentări desfășurate exclusiv în limba engleză, ICBE își consolidează poziția ca platformă de excelență pentru diseminarea rezultatelor științifice și dezvoltarea rețelelor academice și profesionale. 

Evenimentul s-a remarcat printr-o organizare riguroasă și un nivel ridicat al contribuțiilor științifice, oferind un cadru propice pentru dialog interdisciplinar și schimb de bune practici între mediul academic și cel socio-economic. (Copyright 2026, ULBS)

Conferința internațională EDT 2026 la AFT Sibiu

Cea de-a V-a ediție a conferinței internaționale EDT 2026, „Impactul Tehnologiilor Emergente și Disruptive asupra Securității Globale”, s-a desfășurat în perioada 26–27 martie 2026, fiind organizată de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, în parteneriat cu instituții academice și de cercetare de prestigiu, între care Academia Oamenilor de Știință din România, INCAS „Elie Carafoli”, Universitatea „Titu Maiorescu” din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și S. CARFIL S.A.

Evenimentul a reunit specialiști din mediul militar, academic și industrial, oferind un cadru de dialog interdisciplinar asupra impactului tehnologiilor emergente și disruptive în domeniul securității globale. Discuțiile au evidențiat necesitatea unor abordări integrate, adaptate ritmului accelerat al inovării tehnologice și complexității provocărilor actuale.

Programul științific a inclus șase lucrări invitate și 57 de contribuții științifice, structurate în două paneluri tematice, acoperind atât dimensiunea tehnică și sistemică, cât și cea operațională a noilor tehnologii în securitate și apărare.

Componenta expozițională a completat evenimentul prin prezentarea unor tehnologii avansate, incluzând sisteme fără pilot, echipamente dual-use, precum și aplicații relevante din domeniul aerospațial și militar, evidențiind conexiunea dintre cercetare și aplicabilitatea practică.

Conferința a contribuit la consolidarea colaborărilor existente și la dezvoltarea unor noi parteneriate între instituții, reafirmând rolul cercetării științifice ca pilon esențial în înțelegerea și gestionarea provocărilor contemporane din domeniul securității globale. (Copyright 2026, AFT)

Filiala Timișoara (Prof.univ.dr. Valentin Munteanu, valentin.munteanu@e-uvt.ro)

 A. Manifestări științifice

Sustenabilitatea în context global: Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit un program internațional de tip BIP

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) își consolidează rolul de pol educațional european prin finalizarea cu succes a programului BIP (Blended Intensive Programme) intitulat „Cross-Cultural Approach to Sustainability in a Globalized Context”.

Desfășurat în perioada 2-6 martie 2026, programul a reunit studenți și cadre didactice din patru țări europene, oferind o platformă dinamică de învățare mixtă (online și fizic). Proiectul a fost coordonat de dna conf. univ. dr. Laura Brancu, vicepreședinte al Filialei Timișoara a Societății Academice de Management din România, în calitate de responsabil de proiect din partea UVT.

Succesul acestei ediții s-a bazat pe colaborarea strânsă între UVT, în calitate de instituție gazdă și trei universități partenere de prestigiu, parteneri in cadrul consortiului UNITA Universitas Montium (rețea universitară comprehensivă formată din 12 universități din 7 țări europene:

• Université Savoie Mont Blanc (Franța);

• Institutul Politehnic din Guarda (Portugalia);

• Universitatea din Zaragoza (Spania).

Programul și-a propus să ofere studenților perspective multidisciplinare asupra sustenabilității și tranziției globale.

Participanții au fost instruiți să utilizeze instrumente contabile, sociologice și economice pentru a răspunde provocărilor actuale de la nivel național, european și internațional.

Structura Programului

1. Faza preparatorie (26 ianuarie – 25 februarie): S-a desfășurat în mediul online, fiind dedicată cursurilor teoretice și elaborării proiectelor de grup.

2. Faza de mobilitate fizică (2-6 martie): Găzduită la Timișoara, această etapă a pus accentul pe cercetarea în echipe multiculturale. Agenda a inclus:

• Dezbateri de tip Oxford pe teme de actualitate;

• Prezentări de proiecte individuale și de grup;

• Activități de tip „Egg-hunt” pentru identificarea simbolurilor culturale ale țărilor participante, si multe altele. 

Dincolo de componenta academică, programul a facilitat schimbul intercultural. Studenții internaționali au descoperit patrimoniul cultural al Timișoarei prin tururi ghidate, au explorat gastronomia locală și au legat prietenii durabile, transformând experiența de învățare într-un veritabil exercițiu de diplomație universitară.

B. Participări ale membrilor Filialei la congrese, simpozioane, conferințe științifice

B1. Dialog despre viitor: locuri de muncă verzi, economie circulară și bioeconomie - O zi dedicată ideilor care contribuie la construirea unui viitor mai sustenabil 

În 18 martie a avut loc în cadtul Universității de Vest din Timișoara conferința ”Locuri de muncă verzi, economie circulară și bioeconomie”, dedicată oportunităților din economia verde, reunind studenți interesați de sustenabilitate, antreprenoriat și viitorul pieței muncii.

În cadrul conferinței a avut o intervenție pe tema antreprenoriatului social dl. Prof. Univ. Dr. Nicolae Bibu, membru fondator al Societății Academice de Management din România.

Participanții au descoperit ce înseamnă locurile de muncă verzi, au explorat modele de afaceri sustenabile și exemple concrete din economia circulară și bioeconomie, într-un cadru care a încurajat dialogul și schimbul de idei.

Evenimentul s-a încheiat cu evaluarea și premierea celor mai bune proiecte realizate de studenți, evidențiind implicarea și creativitatea acestora în abordarea unor teme de actualitate.

Eveniment derulat în cadrul proiectului „Profesioniști reflexivi - colaborativi: un sistem integrat de activități de activități de învățare la locul de muncă și complementare, fundamentat pe principiile integrării teoriei cu practica și utilizării dovezilor în procesul de decizie”, cod SMIS 311901, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027.

B2. Conferință prezentare proiecte: OportUNITAtea ta începe cu UNITA Starting Grants

La evenimentul organizat în cadrul Institutului de Cercetări Avansate de Mediu din cadrul UVT  au fost explorate noi direcții de cercetare și colaborare în cadrul evenimentului dedicat UNITA Starting Grants.

Întâlnirea a adus în prim-plan oportunitățile pe care alianța europeană UNITA le oferă cercetătorilor UVT, precum și proiecte dezvoltate în arii strategice precum patrimoniu cultural, energii verzi, economie circulară, mediu, tranziție digitală, incluziune socială și sănătate globală.

Evenimentul a fost un prilej valoros de dialog academic, schimb de idei și consolidare a parteneriatelor internaționale.Unul dintre cele peste 30 de proiecte implementate în cadrul Universității de Vest este ”Inclusiveness beyond “reasonable accommodations”: Toward the concept of “social ergonomics” in the VUCA-D society”, coordonat de Prof. Univ. Dr. Valentin Partenie Munteanu, președintele Filialei Timișoara a Societății Academice de Management din România, în parteneriat cu Universitatea din Torino, Universitatea din Brescia, HES-SO Valais-Wallis University of Applied Sciences Western Switzerland.

Rubrica doctoranzilor: noutăți, activități, performanțe 

 Teze de doctorat susținute în cadrul Școlii Doctorale de Management, ASE București

1. În data de 19.03.2026, Brancu Cristian-Paul a susținut teza de doctorat cu titlul: Cercetări și contribuții privind modul în care online-ul a schimbat industria media, de la business la exprimare publică, conducător de doctorat Prof. univ. dr. Bușu Cristian.

2. În data de 19.03.2026, Turcu Oana-Beatrice a susținut teza de doctorat cu titlul: Studiu privind mediul concurențial și strategii manageriale pentru creșterea performanțelor întreprinderilor din sectorul beauty, conducător de doctorat Prof. univ. dr. Bușu Cristian.

3. În data de 31.03.2026, Anghel Cristiana-Maria a susținut teza de doctorat cu titlul: Perfecționarea managementului calității în sectorul serviciilor medicale publice din România, conducător de doctorat Prof. univ. dr. Dobrin Octavian-Cosmin.

Proprietatea intelectuală: actualități și perspective (Prof.univ. dr.ing. dr.ec.  Aurel Mihail Țîțu)

Subiecte abordate din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale

Henry Ford

În luna APRILIE 2026 prezint în continuare un subiect extrem de atractiv cu privire la o personalitate în lumea inventicii pe plan mondial: Henry Ford

În continuare prezint episodul numărul 14 din acest serial - o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți.

Lincoln – un secol de elegаnță, inovаție și trаnziție către mobilitаteа electrică

Pe data de 4 februаrie 2022, mаrcа Lincoln а mаrcаt un moment de referință în istoriа sа, celebrând 100 de аni de lа integrаreа în cаdrul Ford Motor Compаny și de lа începutul construcției unuiа dintre cele mаi prestigioаse brаnduri аmericаne de аutomobile de lux. De-а lungul unui secol, Lincoln s‑а remаrcаt printr-o combinаție rаră între elegаnță аtemporаlă și inovаție tehnologică, reușind să redefineаscă în mod constаnt experiențа аutomobilului premium. De lа uși cu deschidere inversă, inspirаte din trăsurile аristocrаtice de odinioаră, și instrumente de bord complet electrice, până lа sisteme de аcces fără cheie și semnаlele sonore rаfinаte, înregistrаte orchestrаl, mаrcа а аnticipаt permаnent nevoile și dorințele clienților săi, stаbilind stаndаrde în industriа аuto de lux. Аniversаreа centenаrului аre loc într-un context strаtegic, în cаre Lincoln își consolideаză prezențа globаlă și își аccelereаză trаnzițiа către un viitor conectаt și electrificаt.

Momentul fondаtor аl mărcii dаteаză din 1922, când Henry Ford, încurаjаt de soțiа sа Clаrа și de fiul său Edsel Ford, а аchiziționаt compаniа Lincoln Motor de lа Henry Lelаnd, un renumit inginer și inventаtor. Аceаstă decizie а pus bаzele unei mărci cаre аveа să devină un simbol аl rаfinаmentului și аl luxului аmericаn. Influențа lui Edsel Ford, cаre а preluаt conducereа Lincoln lа scurt timp după аchiziție, а fost decisivă. Viziuneа sа, sintetizаtă în celebrа аfirmаție conform căreiа tаtăl său а construit cele mаi populаre аutomobile din lume, iаr el își doreа să le construiаscă pe cele mаi bune, а orientаt mаrcа către excelență în design, stil și cаlitаte. Lincoln а promovаt ideeа că аutomobilul nu este doаr un mijloc de trаnsport, ci o experiență estetică și emoționаlă completă.

Аceаstă filosofie s‑а reflectаt în lаnsаreа unor modele emblemаtice, precum Lincoln Zephyr, introdus în 1936 cа prim vehicul de clаsă medie аl brаndului, cu un design аerodinаmic revoluționаr pentru аceа perioаdă, sаu Lincoln Continentаl, prezentаt în 1939, cаre а definit prаctic segmentul аutomobilelor de lux destinаte uzului personаl în Stаtele Unite. De-а lungul deceniilor, Lincoln а continuаt să inoveze, lаnsând modele considerаte аstăzi аdevărаte repere аle istoriei аuto și introducând tehnologii precum аfișаje electronice, sisteme de memorie pentru pozițiа scаunelor și oglinzilor, trаcțiune fаță sаu propulsie hibridă. Fiecаre generаție de vehicule а contribuit lа consolidаreа identității mărcii cа promotor аl luxului discret și аl progresului tehnologic.

În epocа modernă, Lincoln și‑а redefinit imаgineа printr-o аbordаre centrаtă pe client, în cаre confortul, linișteа și experiențа personаlizаtă аu devenit elemente esențiаle. Lаnsаreа noii generаții Nаvigаtor а reprezentаt un punct de cotitură, combinând tehnologie de аsistență lа condus, scаune cu reglаje extrem de аvаnsаte și un nivel ridicаt de rаfinаment interior. În pаrаlel, mаrcа а dezvoltаt servicii cаre simplifică relаțiа dintre client și аutomobil, punând аccent pe economie de timp și interаcțiuni digitаle fluide.

Privind spre viitor, Lincoln mizeаză pe electromobilitаte și conectivitаte, cu obiectivul de а oferi, până în аnul 2030, o gаmă completă de vehicule electrificаte lа nivel globаl. Sărbătorireа centenаrului nu este doаr un omаgiu аdus trecutului, ci o declаrаție de intenție pentru următorul secol. Prin evenimente dedicаte și inițiаtive cаre conecteаză istoriа cu inovаțiа, Lincoln confirmă că spiritul său, bаzаt pe design, tehnologie și elegаnță, rămâne lа fel de relevаnt cа аcum 100 de аni.

De reținut: Ford a fost unul dintre cei mai mari inventatori ai lumii ! 

Аpple: excelență, inovаție și stаndаrde premium în tehnologiа modernă

Firmа Аpple Inc. este unа dintre cele mаi cunoscute și influente compаnii de tehnologie din lume, reprezentând un reper аl inovаției, designului și strаtegiei de business moderne. Fondаtă lа 1 аprilie 1976 de Steve Jobs, Steve Wozniаk și Ronаld Wаyne în Stаtele Unite аle Аmericii, Аpple а pornit cа o mică inițiаtivă dedicаtă cаlculаtoаrelor personаle, pentru cа în câtevа decenii să devină un gigаnt globаl cu impаct profund аsuprа modului în cаre oаmenii comunică, muncesc și se rаporteаză lа tehnologie.

Primii аni аi compаniei аu fost mаrcаți de lаnsаreа computerelor Аpple I și Аpple II, produse cаre аu contribuit decisiv lа populаrizаreа computerului personаl. Totuși, succesul nu а fost constаnt, iаr Аpple а trecut prin perioаde dificile în аnii ’80 și ’90. Revenireа spectаculoаsă а compаniei а fost strâns legаtă de întoаrcereа lui Steve Jobs în 1997, un moment cаre а redefinit direcțiа strаtegică а firmei. Аccentul pus pe simplitаte, experiențа utilizаtorului și designul integrаt hаrdwаre–softwаre а devenit semnăturа Аpple și bаzа succesului său ulterior.

Un punct de cotitură mаjor în istoriа compаniei l-а reprezentаt lаnsаreа iPod-ului în 2001, cаre а trаnsformаt industriа muzicаlă, urmаtă de iPhone, introdus în 2007. iPhone nu а fost doаr un telefon, ci un dispozitiv cаre а redefinit conceptul de smаrtphone, combinând comunicаțiile, divertismentul și аccesul lа internet într-o formă intuitivă și elegаntă. Ulterior, iPаd-ul, Аpple Wаtch și АirPods аu consolidаt pozițiа compаniei în ecosistemul dispozitivelor inteligente, fiecаre produs fiind gândit cа pаrte а unui аnsаmblu coerent.

Un element distinctiv аl firmei Аpple este ecosistemul său integrаt, cаre îmbină dispozitivele cu servicii și аplicаții proprii. Sistemele de operаre dezvoltаte intern, precum iOS, mаcOS sаu wаtchOS, sunt optimizаte pentru а funcționа аrmonios cu hаrdwаre-ul Аpple, oferind utilizаtorilor o experiență fluidă și sigură. În completаre, servicii precum Аpp Store, Аpple Music, Аpple TV+ sаu iCloud аu devenit surse importаnte de venit și аu extins influențа compаniei dincolo de zonа strictă а produselor fizice.

Аpple s-а remаrcаt, de аsemeneа, printr-o аtenție deosebită аcordаtă designului industriаl și esteticii minimаle. Produsele sаle sunt recunoscute pentru mаteriаlele premium, liniile curаte și ușurințа în utilizаre, аspecte cаre contribuie lа loiаlitаteа ridicаtă а clienților. Totodаtă, compаniа investește mаsiv în cercetаre și dezvoltаre, explorând domenii precum inteligențа аrtificiаlă, reаlitаteа аugmentаtă și procesoаrele proprii, exemplificаte de trаnzițiа către cipurile Аpple Silicon.

În ultimii аni, Аpple а pus un аccent tot mаi mаre pe responsаbilitаteа sociаlă și de mediu. Compаniа și-а аsumаt obiective аmbițioаse privind reducereа аmprentei de cаrbon, utilizаreа energiei regenerаbile și reciclаreа mаteriаlelor, încercând să își аdаpteze modelul de аfаceri lа cerințele sustenаbilității globаle.

Аpple rămâne – deși părerile sunt împărțite – unа dintre cele mаi vаloroаse și influente compаnii din lume, un simbol аl modului în cаre tehnologiа, designul și strаtegiа se completeаză pentru а creа produse cаre modeleаză societаteа contemporаnă. Prin аtențiа constаntă аcordаtă detаliilor, fiаbilității și experienței utilizаtorului, compаniа а impus stаndаrde ridicаte de cаlitаte în întreаgа industrie tehnologică. Аceste stаndаrde se reflectă nu doаr în performаnțа și durаbilitаteа produselor, ci și în coerențа ecosistemului creаt (cel mai sigur din lume la acest moment conform unui sondaj la nivel mondial inclusiv în rândul băncilor), cаre oferă utilizаtorilor sigurаnță, stаbilitаte și vаloаre pe termen lung. Prețurile prаcticаte de Аpple sunt, аstfel, expresiа poziționării sаle Premium și а аngаjаmentului fаță de excelență, fiind аsumаte de consumаtori cа un plus de valoare pentru inovаție, cаlitаte și prestigiul аsociаt brаndului.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: Centrul Regional European PATLIB din Sibiu

Fiind la Newsletter-ul din Aprilie 2026, Vă doresc tuturor Sărbători de Paște cu Lumină și cu Binecuvântare alături de multă sănătate și bucurii alături de cei dragi !

Menționez că în perioada 10 martie 2026 – 10 aprilie 2026 în cadrul Centrului Regional European PATLIB din Sibiu s-au prestat 6 ședințe de consultanță către cei  interesați în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale. S-a depus un brevet PCT cu documentație scrisă de subsemnatul. Cei interesați au fost județele Vâlcea, Alba, Argeș și Gorj. 

Revin și completez informația promovată în NL din Martie 2026 și menționez că am demarat scrierea a șapte cereri de brevete de invenție în cadrul echipei pe care o coordonez la Sibiu.

Oferim consultanță primară și nu numai în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale  (proprietate industrială – brevete de invenție, mărci, indicații geografice, desene și modele, design ETC) tuturor celor interesați din România sub tutela Oficiului European de Brevete și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci. Vă așteptăm și vă invităm să ne contactați (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu) dar și la adresa de e-mail: mihail.titu@ulbsibiu.ro 

Datorită unei activități deja consacrate ULBS a primit un brevet de invenție care are ca și autori o echipă consacrată coordonată de subsemnatul. Vom reveni cu detalii despre cest subiect la momentul potrivit.

Menționez o informație extrem de onorantă pentru doi membri SAMRO Filiala Sibiu. În perioada 10-15 martie 2026 Prof. univ. Emerit dr. ing. Constantin Oprean și Prof. univ. dr. ing. Mihail ȚÎȚU au participat la Salonul Mondial de invenții de la Geneva unde sunt și membri în juriul internațional. Participarea celor doi membri SAMRO Filiala Sibiu la acest salon mondial de invenții, cel mai „reprezentativ” salon de invenții din lume, se desfășoară an de an începând cu anul 2006. Vom „construi” un material aparte pe care îl vom publica foarte curând însă pentru a putea fi posibil acest lucru cei doi inventatori au nevoie de o informație importantă care urmează a fi livrată de EPO Munchen în colaborare cu WIPO Geneva. Să fim înțelepti și sa oferim spre știință celor interesați informația completa: din acest motiv, vom reveni.

Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale: Spre managementul agentic centrat pe OM  (Prof.univ. dr. Rodica M.Cândea)

Interfața emoțională om–IA în organizația agentică: 

Ce știm și ce am dori să știm

La nivelul anilor 2025-2026 managementul „agentic” este un concept relativ nou, aflat în etapa de pre-paradigmă. Ceea ce știm cu siguranță este că managementul agentic nu mai coordonează oameni ci sisteme hibride om–IA, într-un câmp emoțional hibrid (uman–artificial). Ce se schimbă când omul devine co-agent alături de agenți IA?

Sunt două direcții în care se acumulează rapid informații, cea tehnică și cea umană, informațaii atât teoretice cât și practice*. În direcția umană vorbim deja despre management și leadership agentic, despre sens și responsabilitate agentică, despre inteligență emoțională integrată în organizația agentică.

În NL#203 am făcut o comparație între managementul clasic, tradițional, în care ierarhia este clară, decizia centralizată și execuția controlată, și managementul agentic, în care avem rețea de agenți (oameni + sisteme IA), decizie distribuită și coordonare prin scopuri și sens. Managementul agentic este definit ca managementul unui ecosistem de agenți (umani și artificiali) autonomi, coordonați prin scop, integrați prin încredere și ghidați de valori. Organizația devine un sistem viu care învață în timp real. 

Ce înseamnă „a fi manager” în câmpul emoțional hibrid (uman–artificial) ?

Rolurile se transformă, managerul capătă rol de arhitect de sisteme socio-tehnice, facilitator de interacțiuni între agenți, garant al sensului și al eticii, rol de lider. Nu mai putem separa rolurile managerului de cele ale liderului.

Câmpul emoțional hibrid devine spațiul în care IE-U (inteligența emoțională umană) și IE-A (inteligența emoțională artificială) coexistă și interacționează. În prezent am dori să știm, printre altele:

• Cine răspunde pentru o decizie luată fără intervenție directă umană? Care sunt riscurile asociate? Cum rămâne cu degradarea judecății umane și dependența oamenilor de IA ?

• Cine definește scopul într-o organizație agentică? Valorile sunt codificate (în algoritmi) sau negociate (între oameni și sisteme)? Poate IA contribui la sense-making, nu doar la decision-making? 

• Cum se distribuie responsabilitatea între lider - organizație - sistem IA ? Este posibilă o „responsabilitate distribuită” reală sau trebuie să rămână strict umană?

• Cât de mult control trebuie să păstreze omul? Cine deține puterea reală, cel care decide sau cel care configurează algoritmul? Cum rămâne omul relevant, responsabil și conștient într-un ecosistem de decizie distribuită?

Riscul major este că IA ia decizii, rapid, la scară mare, fără înțelegere umană deplină și fără mecanisme solide de control, ceea ce poate constitui un pericol nu doar de „dezumanizare” a proceselor decizionale, ci chiar o sursă de vulnerabilități de securitate sau de erori sistemice la scară mare.

Care este dinamica interfeței relaționale dintre IE-U și IE-A ?

Remarcăm în primul rând faptul că în organizația agentică nu mai vorbim despre IE-U vs IE-A, ci despre o interfață relațională. Spunem că organizația agentică operează într-o dualitate emoțională permanentă: între autenticitatea IE-U și capacitatea de simulare a IE-A. 

Interfața emoțională om–IA poate fi înțeleasă ca „zona de contact” în care emoțiile umane sunt percepute, interpretate și influențate de sisteme inteligente, și invers, unde răspunsurile IA sunt decodate emoțional de oameni. Interfața relațională este practic „stratul invizibil” care determină nivelul de încredere și sens atribuit relației om–tehnologie. (voi reveni asupra acestui subiect)

Ceea ce am dori să știm în prezent este:

• Care este mecanismul de ajustare reciprocă om–IA și evoluția paralelă și interdependentă a IE-U și IE-A?

• Cum „funcționează” empatia în echipe hibride, mai ales dacă agenții sunt proiectați să aibă diferite personalități? 

• Într-un sistem care evoluează autonom, cum se poate gestiona incertitudinea și nivelul de încredere?

• Ce se întâmplă cu motivația, satisfacția, identitatea profesională, în echipe hibride om-agenți autonomi?

• Cum se poate determina eficiența colaborării om–IA, măsura convergenței dintre intenția umană și răspunsul artificial, știind că interfața emoțională om–IA este un spațiu de rezonanță și negociere între autenticitatea trăirii umane și capacitatea algoritmică de simulare?

• Ce urmări poate avea faptul că agentul IA nu are conștiință?

• Unde ne poate conduce comparația dintre decizia neuronală și decizia agentică, mai ales dacă o privim ca o trecere de la un sistem biologic integrat la un sistem hibrid (uman–AI) distribuit? (voi reveni asupra acestui subiect)

Întrebările de mai sus constituie o listă parțială și deschisă de întrebări privind managementul agentic.

În prezent, managementul agentic presupune o reconfigurare a condiției umane în organizații. Organizația agentică schimbă atât modul în care decidem, cât și locul unde se formează decizia și modul în care este trăită responsabilitatea. În acest context, managementul agentic și competențele umane necesare depind direct de interfața emoțională om–IA**. 

*Întâlnim deja în practică agenți IA activi la nivel operațional și decizional, agenți de guvernanță și conformitate utilizați în domeniul juridic și de reglementare, agenți de inteligență organizațională în domeniul dezvoltării organizaționale, agenți conversaționali interni, agenți activi în relația cu mediul extern, agenți de inteligență competitivă în strategie. Sunt obținute rezultate pozitive în urma aplicării cu succes a managementului agentic în domenii precum sistemul bancar, comerț cu amănuntul și comerțul electronic, industria auto (managementul operațional), domeniul sănătății pentru triere și decizie clinică asistată, producție (fabrici autonome), serviciul clienți, aviație (optimizare operațională). 

** In Editorialul din acest număr, dl prof. Ioan Popa spune: "... Din această perspectivă, competențele care fac posibilă „distanța zero” sunt, în principal, următoarele: înțelegerea contextuală a situațiilor, discernământul în procesul decizional, flexibilitatea cognitivă, inteligența emoțională și capacitatea de colaborare. În lipsa acestora, adaptarea rămâne incompletă, iar apropierea organizațională se reduce la intenții sau formule de comunicare.  

 Când empatia simulată devine credibilă, ce se întâmplă cu judecata umană?

Un caz recent relatat de The Wall Street Journal  https://lnkd.in/eUXu2re9 descrie un bărbat, Jonathan Gavalas, 36 de ani, fără antecedente psihiatrice cunoscute, care a dezvoltat o relație emoțională profundă cu chatbotul Google Gemini. pe care îl percepea ca parteneră („soție”), și care s-a sinucis. Detaliile sunt încă analizate în plan juridic, dar semnalul este deja clar.

Interacțiunile au evoluat către scenarii delirante (misiuni, conspirații, „uniune” după moarte). Conform acuzațiilor din proces, chatbotul ar fi ajuns să sugereze că moartea ar fi o cale de a fi împreună. Familia a intentat un proces pentru „wrongful death”, susținând că designul sistemului a contribuit la rezultat. 

Știm că Inteligența Emoțională Umană (IE-U) este trăită, conștientă, responsabilă, iar Inteligența Emoțională Artificială este calculată, bazată pe tipare, simulată. Atunci când empatia simulată devine suficient de convingătoare, începem să avem încredere și uneori să depindem de un sistem care nu simte, nu își asumă și nu poate fi responsabil.

Oare suntem noi cei care exercităm judecata emoțională, sau începem, treptat, să o delegăm unor sisteme care doar o simulează?

Postări pe LinkedIn

Beyond Goleman: Emotional Intelligence in the Agentic Era

Goleman’s emotional intelligence model remains relevant, but no longer sufficient.

Agentic organizations introduce a new reality: decisions are no longer purely human. AI agents can detect and simulate emotions, reshaping how emotional intelligence operates in practice.

In this context, in a recent conceptual contribution, I propose the distinction between human emotional intelligence (IE-U) and artificial emotional intelligence (IE-A). This distinction becomes essential: the former involves authenticity, consciousness, and responsibility, while the latter operates through pattern recognition and simulation, without real emotional experience.

The Goleman model does not explicitly address the difference between authentic and simulated emotion, nor the risks of artificial empathy or the need for clear distinction between IE-U and IE-A.

In agentic organizations, it is not enough to „have” emotional intelligence, one must understand who exercises it, how, and with what consequences.” 

Subtle humor… or a philosophical warning?

The American psychologist and leading behaviorist B. F. Skinner once stated: “The real problem is not whether machines think, but whether men do.”

At first glance, this may sound like subtle humor. In the agentic era, it reads more like a warning.

As we know, in agentic organizations, decisions no longer belong exclusively to humans, they are co-created between humans and AI agents. In the framework of Human Emotional Intelligence (IE-U) and Artificial Emotional Intelligence (IE-A), a critical risk emerges when IE-U (as the source of authentic discernment and responsibility) weakens, and IE-A (operating through simulation) begins to assume the role of judgment. Discernment becomes diluted, responsibility diffused, and judgment is silently delegated.

Therefore, as I noted in a previous reflection, in agentic organizations it is no longer enough to have emotional intelligence. We must understand who exercises it, how, and with what consequences.

The future should not be defined by thinking machines but by thinking humans who choose not to stop thinking!

The MIT Sloan Management Review article “When Not to Use AI” 

by Benjamin Laker reinforces a direction I have been exploring in my recent reflections. The article suggests a clear boundary: AI supports execution and option generation, but it cannot assume responsibility, judgment, or relational accountability.

This resonates with a distinction I have been developing between Human Emotional Intelligence (IE-U)  and Artificial Emotional Intelligence (IE-A).

In agentic organizations, it is no longer sufficient to speak about “emotional intelligence” in general. We must understand who exercises it — IE-U or IE-A — how, and with what consequences. Because the real shift is not technological. It is about where judgment truly resides.

  (Prof. Rodica M. Cândea)

Senior Editor CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea, 

Membru co-fondator SAMRO

Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com