Newsletter #150 (octombrie 2021)

1. Editorial / Editorial

1.1. Alegerile SAMRO focalizate pe evaluare, previzionare și antrenare

În viața oricărei entități al carei management este reînnoit periodic pe baza de vot, alegerile reprezintă un eveniment major, cu impact decisiv asupra funcționalității, dezvoltării și performanțelor sale. Firește, nici Societatea Academica de Management din Romania-SAMRO, nu face și nu poate să facă excepție.

Toamna anului 2021 reprezintă o asemenea perioada pentru SAMRO. Alegerile cvadrienale se derulează în perioada septembrie-noiembrie la nivel național și de filiale teritoriale. Acestea au loc într-un context național și internațional – social, economic, sanitar și educațional – unic, puternic marcat de multiple crize generate, în principal, de pandemia Covid-19, care, fără îndoială, le influențează pe multiple planuri, cele mai multe nu pozitive.

Alegerile SAMRO, pentru a contracara aceste influențe contextuale și pentru a contribui la dezvoltarea și creșterea performanțelor organizației este recomandabil să aibă în vedere cu prioritate, cel puțin trei laturi majore ale managementului – evaluarea, previzionarea și antrenarea.

a) Evaluarea activităților și performanțelor SAMRO, atât la nivel de filiale cât și național, care să asigure stabilirea cât mai realistă a principalelor puncte forte și puncte slabe, cu indicarea cauzelor care le generează. O astfel de evaluare realizată riguros și constructiv reprezintă premisa de neînlocuit pentru ca SAMRO, în ansamblu și la nivel de filiale, să progreseze, să devină mai funcțională și performantă.

b) Previzionarea viitoarelor obiective și modalități de acțiune la nivel național, de filiale și universități, valorificând rezultatele evaluărilor este esențială pentru parcursul viitor al SAMRO. Proiectele manageriale pe care candidații la posturile de președinți le elaborează și le pun la dispoziția membrilor organizației cu câteva săptămâni înainte de data alegerilor, trebuie să asigure o prefigurare realistă a ceea ce este necesar, oportun și fezabil de realizat în perioada următoare și un feedback din partea colegilor. Strategiile respective, concomitent cu asigurarea continuării operaționalizării de obiective și abordări strategice care și-au dovedit viabilitatea, este necesar să conțină și elemente inovative, care să contribuie la amplificarea punctelor forte și la diminuarea punctelor slabe, cu luarea în considerare a multiplelor și intenselor schimbări societale, în primul rând a celor eucaționale, științifice și umane. Accelerarea trecerii la economia „inteligentă”, consecințele pandemiei Covid-19 și multiplele mutații produse în resursa umană se recomandă să fie avute în vedere cu prioritate.

c) Antrenarea membrilor SAMRO în inițierea, adoptarea și implementarea principalelor decizii din cadrul organizației, atât la nivel de filială cât și național, este necesar să constituie o altă prioritate. Participarea intensă a unui număr cât mai mare de membrii ai organizației la activitățile sale este decisivă pentru dezvoltarea SAMRO. Pe acest plan se simte nevoia unui reviriment, în special la nivelul membrilor mai tineri. Potențialul de cunoștinte manageriale al membrilor SAMRO, unic în Romania în domeniul managementului, se cere valorificat la un nivel superior prin antrenarea lor mai intensă și productivă.

Am așternut pe hârtie aceste gânduri, cu intenția de a contribui ca alegerile din 2021 să reprezinte un consistent impuls în creșterea funcționalității și performanțelor organizației naționale de management din Romania-SAMRO.

Prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Din activitatea comunității SAMRO / From the activity of the RASM community

2.1. Starea de sănătate a managementului din România

La sfarsitul lunii septembrie, in Editura Prouniversitaria, a fost publicata lucrarea

"STAREA DE SANATATE A MANAGEMENTULUI DIN ROMANIA IN 2020" - Raport de cercetare XI.

Volumul este structurat in 3 capitole:

• Evaluarea managementului din Romania in anul 2020;

• Evolutia managementului in Romania in perioada 2009-2020;

• Prioritati si perfectionari strategico-tactice ale managementului din Romania in context european.

Analizele si perfectionarile sunt focalizate in patru zone - managementul national, managementul administatiei publice, managementul agentilor economici si invatamant si consultanta manageriala - fiind utile managerlor de organizatii, cadrelor didactice si studentilor din domeniile economic, tehnic si umanistic si factorilor de decizie politica ,economica si administrativa.

3. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

3.1. Inventatori români - Alexandru Ciucu și barca cu motor - Romanian inventors - Alexandru Ciucu and the reaction engine boat

Mi-am propus să vă prezint în acest număr al Newsletter-ului SAMRO un alt nume de referință în inventică: Alexandru CIUCU. La data de 29 ianuarie 1854 se naște în Șercaia aproape de Făgăraș, Alexandru Ciucu, al cărui tată Neculai Ciurcu participase la Revoluția din 1848 din Transilvania. Urmează liceul în Brașov, apoi studiază dreptul la Viena, în paralel urmează și cursuri tehnice. Din 1876 se stabilește în București unde va activa ca jurnalist și îi va cunoaște pe Mihai Eminescu și I.L. Caragiale. De numele lui se leagă întemeierea ziarului de limba franceză L’Orient. Alexandru Ciurcu era corespondent de război, când se împrietenește cu Nicolae Grigorescu, pe câmpurile de luptă din perioada Războiului de Independență din 1877-1878. Se împrietenește cu corespondentul la București, al agenției franceze de presă „Havas”, ziaristul francez Just Buisson. În anul 1882, Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson, concepe, într-o primă variantă, proiectul unui motor cu reacție, dar în 1885 este expulzat din România de guvernul condus de Ion C. Brătianu, datorită criticilor sistematice la care ziaristul supunea guvernul liberal și pentru faptul că milita în favoarea emancipării politice și naționale a românilor transilvăneni. Pleacă spre Paris unde își reîntâlnește amicul pasionat de tehnică, pe Just Buisson și împreună obțin un brevet de invenție legat de zborul cu reacție. Propun întrebuințarea unui motor cu reacție pentru propulsarea unui aerostat. Apoi vor construi un motor original care va genera forța de propulsie printr-un proces de combustie care avea loc într-un recipient, având un volum de doi litri în interiorul căruia se forma o presiune de până la 15 atm. Recipientul era prevăzut cu un orificiu cu diametru de 3 mm. Principiul avea la bază reacția din butelie care se datora unui amestec inflamabil, format din azotat de amoniu (78%) și petrol (22%), la care se mai adăuga cărbune de lemn, fărâmițat foarte fin (7%). Gazele încălzite își ridicau presiunea, iar evacuarea lor se făcea printr-o țeavă cu secțiunea controlată. Motorul era alimentat cu combustibil, la un interval de 15 minute, timp în care ambarcațiunea continua să se deplaseze contra curentului, în virtutea inerției. La 13 august 1886, cei doi inventatori au realizat un experiment în prezenta publicului. Motorul conceput de ei a fost montat pe o barcă și au reușit să navigheze pe Sena în contra curentului. Un grup de experți ai acestui minister au participat la această primă experiență a motorului. Evenimentul reprezenta la acel moment o premieră în ce privește propulsia unei ambarcațiuni cu ajutorul unui motor cu reacție. Pentru invenția lor intitulată ”Ambarcațiune cu reacție – Motor cu reacție”, cei doi prieteni obțin brevetul francez cu nr. 179001 în data de 12 octombrie 1886, ulterior invenția a fost brevetată și în Germania (Nr. 39964/1886), Regatul Unit (Nr. 8182/1887), Belgia (Nr. 77755/1887), Italia (Nr. 21863/1887) și S.U.A. (1888). Alexandru Ciurcu și Just Boisson impulsionați de succesul primului experiment se hotărăsc să construiască un al doilea motor mai puternic, dotat cu un recipient mai mare, care urma să mărească presiunea din interiorul cilindrului precum și viteza de ieșire a gazelor. Testarea a avut loc în data de 16 decembrie 1886, dar s-a terminat printr-o tragedie, ambarcațiunea se scufundă din cauza exploziei motorului, rezultând de asemenea si decesul lui Just Boisson și al asistentului, care era responsabil de cârma ambarcațiunii. Ciurcu a trebuit sa explice modalitatea de funcționare a motorului care se baza pe un principiu fizic complet diferit, cel al forței de reacțiune provocate de un jet de gaze și nu al unei forțe provocate de o explozie. Ciurcu este susținut moral și încurajat să-și continue experimentele de către Gaston Tissandier, editorul revistei ”La Nature”, care era și el inventator. Tissandier dovedea o înțelegere specială pentru Ciurcu deoarece avusese și el un accident ce rezulta în pierderea auzului în timpul unui experiment științific, în anul 1875 când efectuase un zbor cu un balon ce a atins altitudinea record pentru acele vremuri de 8.500 m. Totuși ideile inventatorilor erau prea avansate față de suportul tehnologic ale vremurilor respective: inventatorii aveau la dispoziție tehnologia mașinilor cu aburi pentru a aplica principiile motoarelor cu reacție. Este posibil ca greutatea motoarelor si pericolul de explozie care nu putea fi eliminat să fi determinat oprirea experimentelor. A fost nevoie de jumătate de secol până la realizarea în anul 1943 a primelor motoare cu reacție practic utilizabile. În anul 1890 se reîntoarce București unde își reia fosta profesie, fiind numit director al ziarului "Timpul" (1890-1900) și deține și funcția de președinte al Sindicatului ziariștilor. Se dedică activității publicistice și va lucra pentru diferite ziare. Inventatorul român a adus cu el în țară un motor cu reacție, care se află expus, în prezent, la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida“, din București.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Protecției Proprietății Intelectuale, al Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://osim.ro/despre-osim/centre-regionale/centrul-regional-sibiu/; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro

Sibiu, 13 octombrie 2021

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Expert PATLIB acreditat de EPO

Director Centrul Regional OSIM-EPO din Sibiu

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

4. Din actualitatea națională și internațională / National and international news

5. Inteligența emoțională, comportament și performanță managerială: "Călătoria emoțională" COVID- 19, de la pandemie la post-pandemie / The COVID-19 "emotional journey", from pandemic to post-pandemic

5.1. Noi competențe manageriale necesare pentru restabilirea echilibrului emotional afectat de pandemie

Relansarea economică se poate realiza de către oameni și prin oameni, prin eforturile lor colective. Aceasta presupune restabilirea echilibrului relațional și emoțional al capitalului uman, perturbat de pandemie. Fără aceasta nu este posibilă continuarea cursului vieții normale a organizațiilor și a societății în general.

Restabilirea echilibrului emoțional necesar este, probabil, cel mai dificil aspect de abordat, deoarece implică un altfel de management personal și interpersonal, un altfel de management organizațional și social. Este nevoie de o nouă mentalitate și o nouă cultură organizațională bazată pe un sistem de valori impregnat cu elemente umaniste. Sunt necesare noi competențe sociale, nu doar noi competențe de natură tehnică. În acest sens, se cere un efort aparte și imediat din partea organizațiilor pentru dezvoltarea competențelor angajaților lor, iar învățământul de management trebuie să-i înarmeze pe absolvenți cu competențele necesare pentru construirea „noului normal".

Competențele sociale se manifestă printr-un cadrul mental flexibil care se caracterizează printr-o mentalitatea de creștere, prin adaptabilitate, agilitate, creativitate, inovare și reziliență a individului și organizației. Competențele sociale cuprind și competențele emoționale de conștientizare, înțelegere și auto-control ale emoțiilor. Toate acestea se integrează în stilului social de comportament.

Conștientizarea mentalității și adaptabilității la nivel individual presupune înțelegerea modului în care emoțiile și gândurile ne afectează comportamentul, și modul în care comportamentul nostru ne poate afecta, la rândul său, direct sau indirect, gândurile și emoțiile. Ne ajută să devenim mai atenți la modul în care interacționăm cu oamenii din jurul nostru. Această conștientizare și adaptarea conștientă a comportamentului pot face diferența și în crearea unor relații și rețele performante, a succesului acțiunilor întreprinse. Mentalitatea de creștere permite adaptarea și găsirea de noi oportunități și căi prin creativitate și inovare.

Despre competențele emoționale am vorbit deja în numerele de până acum ale Newsletterului. Competențele emoționale se referă la capacitatea de a ne recunoaște și înțelege propriile emoții, proveniența lor și, astfel, să le putem controla și folosi în scopul creării unui climat de muncă propice realizării de performanță, a unei vieți echilibrate.

Competențele sociale se manifestă printr-un stil de comportament specific, social, care presupun capacitatea de a înțelege și de a gestiona comportamentul nostru chiar și când unele emoții/gânduri ne perturbă; capacitatea de a înțelege modul în care alții gândesc, acționează și reacționează, astfel încât să putem gestiona modul în care ne comportăm noi, adică felul în care acționăm și reacționăm. La acestea se adaugă conștientizarea modului în care ne privesc alții (percepția), nu doar a modului în care ne privim noi pe noi înșine (auto-percepția).

Stilul social de interacțiune în managementul organizațional poartă amprenta schimbărilor impuse de cei doi ani de pandemie prin:

• nevoia de a introduce elemente de management umanocratic

• tratarea angajaților ca și [capital uman + relațional (social) + psihologic]

• îmbunătățirea performanțelor angajaților, acționând asupra fiecărei componente, focalizat pe componentele relațional și psihologic, prin intermediul dezvoltării competențelor sociale.

Stilul social, referindu-se la acea parte a personalității care poate fi observată, se manifestă prin intermediul comunicării personale, interpersonale de grup și publice. Comportamentele cuprinse în stilul social sunt date de acțiunile verbale și neverbale pe care cei din jur le observă. Înțelegerea acestui stil ajută la identificarea preferințelor celorlalți și adaptarea la acestea.

Pentru a dezvolta acest tip de stil social de interacțiune este necesar ca, în primă fază, prejudecățile cognitive referitoare la felul în care acestea afectează modul în care gândim, acționăm și reacționăm, să fie reduse și chiar eliminate. Ca mediu de acțiune avem în vedere societatea în general și mediul academic, în particular. Abia apoi se poate trece la crearea de competențe sociale adaptate nevoilor actuale, care vor face diferența prin capacitatea de conectare și calitatea relațiilor, prin încredere, speranță, optimism și reziliență, prin adaptare și inovare, transformând modul în care gândim, acționăm și reacționăm în moduri mai eficace și eficiente pentru noile condiții.

Competențele sociale pot fi dezvoltate prin analizarea, înțelegerea și învățarea de noi comportamente, având în vedere efectul de bumerang: orice comportament va avea o reacție directă sau indirectă din partea celorlalți asupra propriei persoane. Efectul direct asupra noastră este adesea neglijată deși, așa cum atrăgea atenția Dalai Lama:

"Ia seama la gândurile tale căci ele vor deveni Cuvinte.

Ia seama la cuvintele tale căci ele vor deveni Acțiuni.

Ia seama la acțiunile tale căci ele vor deveni Obiceiuri.

Ia seama la obiceiurile tale căci ele îți vor modela Caracterul.

Ia seama la caracterul tău căci el îți va condiționa Destinul.

Iar destinul va fi Viața ta."

Prof. univ. dr Rodica M. Cândea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)