Newsletter # 163 (noiembrie 2022)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Dimensiunea umană a manifestărilor științifice  /  Human dimension of the scientific conferences

Tema editorialului mi-a fost ”inspirată” de cea de a 16-a Conferință Internațională de Management IMC 2022 - derulată la începutul acestei luni la Academia de Studii Economice - în organizarea Facultății de Management, sub egida științifică SAMRO. A fost prima conferință cu participare directă, ”față în față”, a specialiștilor în management, după 3 ani de întrerupere forțată. Desigur, pe parcursul conferinței s-au derulat mai multe evenimente care ar merita să fie punctate. O să mă rezum la un singur element, care mi se pare cel mai semnificativ.

În toate fazele derulării conferinței, începând cu primirea și înregistrarea participanților, continuând cu lucrările prezentate și audiate în plen, în aula Academiei, cu participarea la dezbaterile pe secțiuni, lansarea volumului SAMRO de abordări și studii de caz manageriale relevante, Adunarea Generală SAMRO și cu derularea mesei festive la un restaurant ”cool” de pe Calea Victoriei, un „freamăt uman intens” se percepea la cvasitotalitatea participanților -români și străini, tineri, maturi sau seniori, de sex feminin sau masculin,  cadre didactice, manageri sau doctoranzi. Cred că aceasta a fost și explicația principală a frecvenței interpelărilor în conferință, a intensității contactelor umane și discuțiilor în toate secvențele manifestării. În numeroase momente aveam impresia că cei prezenți vor să recupereze ”puținătatea” relațiilor interpersonale din ultimii ani, determinate de pandemia Covid-19.

Ne-a făcut o mare placere să constatăm – și din perspectiva manifestărilor științifice - cât de dorite, placute și benefice sunt contactele umane directe și relațiile interpersonale. Toți avem nevoie de ele, pe fiecare și împreună ne potențează energiile și acțiunile, ne stimulează participarea și implicarea intensă umană și științifică.

Să sperăm că revenirea la normalitate pe acest plan nu va fi perturbată în viitor de alte crize profunde. Să sperăm că în perioada următoare vom prețui mai mult posibilitatea de a ne întâlni, comunica și conlucra în mod direct, fără opreliști contextuale, că vom prețui normalitatea și o vom manageria mai util și plăcut.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Din activitatea comunității SAMRO / From the activity of the RASM community

2.1. Dr. John Parnell in Romania – Interviu

În perioada 3 – 13 octombrie, 2022 Societatea Academică de Management din România [SAMRO] în colaborare cu The Journal of Ethics in Entrepreneurship and Technology [JEET] au avut onoarea de al găzdui pe prof. univ. dr. John Parnell, emeritus profesor de management și tehnologie și membru marcant al Academiei de Management din Statele Unite.

Profesorul Parnell a vizitat centre universitare din Romania precum Timișoara, Oradea și București. În cadrul Academiei de Studii Economice din București s-a întâlnit cu prof. univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, președintele Societății Academice de Management din Romania și cu prof. univ. dr. Ion Popa, decanul Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Pe lângă numeroase proiecte și inițiative de cercetare academică în domeniul managementului, profesorul Parnell extins o invitație comunității academice românești de management pentru a participa la conferința Academiei de Management din SUA care va avea loc în 4 – 8 August, 2023 la Boston, Massachusetts.   

Interviu SAMRO John Parnell

2.2. Adunarea Generală - 3.11.2022 - Ordinea de zi și Documente emise

1.Informare cu privire la activitatea desfășurată de SAMRO în perioada noiembrie 2021 - noiembrie 2022.

Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu – președinte SAMRO, Prof.univ.dr. Dănuț Dumitrașcu – secretar general SAMRO

2.Situația bugetului de venituri și cheltuieli SAMRO pe anul 2022.

Conf.univ.dr. Florinel Marian Sgârdea

3.Informare privind realizarea lucrărilor științifice:

„Starea de sănătate a managementului din România”, „Analize, abordări și studii de caz relevante privind managementul organizațiilor din România în contextul socio-economic complex, influențat de pandemia Covid-19, digitalizare și trecerea la economia bazată pe cunoștințe”.

Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu – Preşedinte SAMRO

4.Informare privind realizarea volumului "The Best Romanian Management Studies 2021-2022", într-o nouă formulă cu SPRINGER.

Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, Prof.univ.dr. Constantin Oprean, Prof.univ.dr. Mihail Țîțu, Conf.univ.dr. Sebastian Văduva

5.Informare din partea filialelor privind:

·Activitățile desfășurate la nivel de filiale SAMRO în perioada noiembrie 2021 - noiembrie 2022;

·Situația bugetelor de venituri și cheltuieli la nivel de filiale (anul 2021); Situația colectării cotizațiilor și efectuării plăților contribuțiilor filialelor către SAMRO Central;

·Situaţia membrilor filialei, excluderi şi primiri de noi membri;

Președinții filialelor SAMRO

6.Informare privind evaluarea lucrărilor participante în cadrul competiției SAMRO, pentru cea mai bună carte de management publicată în anul 2021, cea mai bună teză de doctorat susținută în anul 2021, Cea mai bună lucrare științifică publicată în anul 2021. Premierea câștigătorilor.

Comisia de evaluare.

7.Diverse

DOCUMENTE SAMRO AG 3.11.2022

Decizii 

Informare activitati

Lansare carte

Premii 

Preşedinte SAMRO,                                                Secretar General SAMRO,

Prof.univ.dr. Ovidiu NICOLESCU                         Prof.univ.dr. Dănuţ DUMITRAŞCU

3. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

3.1. Inventatori români - Teodor Dragu  /  Romanian inventors - Teodor Dragu

       În anul 1848 se naște într-o familie de răzesi, la Zăpodeni, Județul Vaslui, Teodor Dragu cel care a fost  inginer și inventator, respectiv întemeietorul ingineriei mecanice.

Teodor Dragu urmează clasa întâi gimnazială la Liceul Național din Iași unde figurează drept bursier, obține premii în fiecare an și bacalaureatul îl sustine în 1871, după ce absolvise clasa a VII-a cu cea mai mare medie de studiu din liceu.

Între anii 1863-1871 a studiat la Academia Mihăileană, apoi devine cursant la Paris, iar în anul 1876 devine inginer diplomat al Școlii Centrale de Arte și Meserii. După un an de practică la Paris, în 1878 va reveni în România și fondează în anul 1881 Societatea Politehnică, al cărei președinte va fi între anii 1915-1919. În anul 1886 este numit șef al serviciului de ateliere și material rulant al CFR. Între anii 1880-1915 a fost profesor de construcții de mașini cu abur la Școala Națională de Poduri și Ṣosele. Aprofundează la  Viena organizarea și funcționarea căilor ferate și infiintează în țară Serviciul de Ateliere al CFR.

A construit mai multe tipuri de locomotive cu abur și a introdus în anul 1887, pentru trenurile din rețeaua feroviară română, sistemul de încălzire cu abur a trenurilor, sistem asemănător cu cel folosit la locomotive. Din anul 1887 introduce iluminatul vagoanelor cu ajutorul lampilor pe gaz. În anul 1892 a introdus mecanismul de frânare automată cu aer comprimat, sistem Westinghouse. A inițiat utilizarea în România a locomotivelor care foloseau combustibil lichid și a inventat pentru aceatea un injector cu păcură pentru focarele cazanelor. Sistemul a fost perfecționat de englezi după primul război mondial.

În anul 1892, împreună cu Anghel Saligny, a participat la al IV-lea Congres al drumurilor de fier din St. Petersburg, iar în 1905 la Congresul de la Washington.

Arhivele arata ca Teodor Dragu a încetat din viață în anul 1925.

Rămâne o personalitate remarcantă în domeniul ingineriei mecanice și un pionier al modernizării României.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Sibiu, 12 noiembrie 2022

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

4. Din actualitatea națională și internațională / National and international news

4.1. A 16-a Conferinţă Internaţională de Management IMC 2022 - “ Management and Resilience Strategies for a Post–Pandemic Future” 

In perioada 3-4 noiembrie 2022 s-a derulat la Academia de Studii Economice din Bucureşti Conferinţa Internaţională de Management IMC 2022, “Management and Resilience Strategies for a Post–Pandemic Future”, ediţia a 16-a.

5. Inteligența emoțională, comportament și performanță managerială: "Călătoria emoțională" COVID- 19, de la pandemie la post-pandemie / Emotional intelligence, behavior and managerial performance: "The COVID-19 "emotional journey", from pandemic to post-pandemic

5.1. Ce ne-a "învățat" pandemia cu privire la comunicarea organizațională - II

Este o certitudine că în viitor va crește ponderea interacțiunilor digitale în relațiile de muncă și, implicit, nevoia de a dezvolta competențe digitale de comunicare la angajați, nu numai în cadrul organizației ci și cu stakeholderii aflați în afara ei (clienți, furnizori, colaboratori, instituții, comunitatea etc.). Despre aceasta am scris în NL#162. Voi continua cu prezentarea câtorva reguli simple care să fie avute în vedere de către manager atunci când comunică.

Regula 1: Reducerea perturbațiilor, distorsionărilor și barierele comunicării

Problema reducerii perturbațiilor, distorsionărilor și barierele comunicării, mai ales în cazul comunicării la distanță este o problemă majoră. Pentru reducerea acestora este important să se țină cont de faptul că orice mesaj se transmite în două planuri: planul conținutului și planul relației dintre comunicatori. Planul relaţiei conține informații relevante pentru înțelegerea corectă a mesajului, conține informații despre informații.

Atât timp cât relaţia de comunicare este pozitivă sau neutră, conținutul mesajelor se transmite relativ nedistorsionat. Dacă însă relaţia este negativă, tensionată, intră în acțiune creierul limbic, se activează o stare emoțională dominantă, care se manifestă prin nervozitate, frică, mânie, ură etc. Aceasta inhibă activitatea analitică a creierului gânditor, nu mai este posibilă ascultarea cu atenţie, pentru a înțelege, și nici interpretarea corectă a celor auzite. Se creează acea “ceață psihologică” care tinde să perturbe interacțiunea. În lipsa limbajelor neverbale sau a paralimbajului, care sprijină interpretarea mesajelor în cazul comunicării față în față, situația poate deveni critică.

Din limbajele neverbale, mai ales din paralimbaj, dacă sunt observabile, se poate sesiza perturbarea din planul relației. Pentru restaurarea atmosferei comunicării și crearea condițiilor pentru o comunicare eficace și eficientă, este indicat să se amelioreze acest aspect de la bun început. Abia apoi se poate continua cu planul conținutului comunicării, pentru ca informația să nu fie transmisă / percepută distorsionat.

Regula 2: Atenție la planul relației

Planul relației este adesea perturbat de feedback și de reacțiile la acesta, mai ales când acesta este negativ, o critică, sau când nu este comunicat corect. Când un feedback este dat corect, crește motivația comunicării, se dezvoltă încrederea de sine, precum și reziliența psihologică. Un feedback dat incorect poate tensiona relația dintre comunicatori. 

Concentrarea exclusivă a comunicatorilor pe feedback negativ este de asemenea detrimentală pentru calitatea relației de comunicare. Managerul trebuie să folosească și eedbackul pozitiv ori de câte ori acesta se justifică.

În unul din numerele anterioare ale NL am făcut precizări cu privire la modul în care trebuie structurat și comunicat feedbackul negativ. Este important ca, de la bun început, destinatarul acestuia să înțeleagă concret la ce comportament se referă, deci trebuie descris cât se poate de corect și rațional. Să nu rezulte că este opinia celui care dă feedbackul ci că este vorba despre un comportament care trebuie corectat deoarece acesta afectează atât activitatea în muncă, grupul, firma, cât și pe cel în cauză. Nu criticăm persoana ci comportamentul, iar acesta se poate schimba. De asemenea trebuie ascultat și punctul de vedere al destinatarului feedbackului. Este important ca acesta să înțeleagă ce trebuie să corecteze, care sunt căile de corectare și până când trebuie să apară efectele.

În mediul online feedbackul scris este adesea soluția aleasă. Având un contact mai limitat cu angajații, este esențial ca feedbackul să fie dat imediat după ce are loc acțiunea la care se face referire. Feedbackul trebuie să fie clar, precis și util, dar și diplomatic și încurajator. Atunci când mesajul de feedback este foarte important, pentru a crește acuratețea intenției și a percepției, este recomandabil să se aibă în vedere posibilitatea de a lăsa feedback vocal sau video, sau folosirea unui mix de canale de comunicare, atât în mediul real cât și în cel virtual.

Impactul emoțional al feedbackului merge până la a funcționa ca un ameliator de anxietate și regulator de emoție. Având în vedere rolul pe care îl are feedbackul în cazul izolării sociale legate de munca online, chiar și în vremuri normale, cu atât mai mult în cazul unei crize economice, feedbackul pozitiv oferă o oportunitate excelentă de a crea conexiune si comuniune. Feedbackul poate fi utilizat și ca oportunitate de a reduce distanța emoțională dintre manager și angajat.

(Va urma)

Cercetător științific grad I, 

Prof.univ. dr Rodica M. Candea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)