CUPRINS / TABLE OF CONTENTS Arhiva →
“Orchestrarea forței de muncă” reprezintă un nou concept și, concomitent, o nouă practică managerială, decelate de cercetările știițifice realizate în comun timp de trei ani, de catre cunoscuta firma de consultanta Deloitte si Universitatea MIT din Boston. Fundamentul informațional al cercetării îl reprezintă mai multe sondaje realizate la nivel internațional pe un eșantion de 13.000 de manageri si 50 de interviuri cu ”top executives”.
Cercetările au relevat apariția ecosistemului de forță de muncă care înglobează atât resurse umane din cadrul organizației, cât și din afara ei. Principalele categorii de resurse umane implicate sunt salariații entității, partenerii de afaceri cu contract pe termen lung, liberii profesioniști si muncitorii ”GIG” cu care colaborează, furnizorii de servicii pe termen lung, firmele complementare (furnizorii de accesorii, dezvoltatorii de reclame s.a.) și anumite tehnologii de top (robotics, chatbots s.a.)
Construirea unui asemenea ecosistem are la bază o abordare strategică, holistică prin orchestrare intenționată. În esență, aceasta constă în reunirea și armonizarea de resurse umane disparate, în vederea generării de sinergie și realizării de obiective strategice. Orchestrarea intenționată a forței de muncă - care include și chatbots și roboții - se operaționalizează prin opt modalități:
alinierea necesităților forței de muncă implicate cu scopurile și obiectivele strategice ale organizației;
alocarea proceselor de muncă de realizat, fortei de muncă interne și externe entității;
direcționarea componenților ecostemului asupra realizării obiectivelor strategice;
integrarea componenților externi în cultura organizațională a entității;
managerierea încrucișată a forței de muncă din activitatile funcționale ale ecosistemului;
măsurarea performanțelor tuturor componenților forței de muncă orchestrate;
manageriere forței de muncă pentru a genera performanțe maxime;
furnizarea suportului de tehnologii necesare dezvoltării și managerierii forței de muncă orchestrate.
Elementele prezentate constituie repere esențiale ale noului cadru strategic destinat orchestrării prin ecosistem a principalilor stakeholderi ai companiilor.
Fără îndoiala, noul concept și noua abordare managerială reprezintă componente majore ale trecerii de la managementul clasic axat pe proprietari, manageri si executanți, la noul tip de management focalizat pe stakeholderii relevanți interni si externi ai companiilor, apelând la tehnologiile digitalizate.
Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu
Președinte SAMRO
Adunarea Generală SAMRO a avut loc joi, 2.11.2023, la București. Materialele prezentate la aceasta adunare precum si Agenda discutiilor se gaseste la Materialele Adunarii Generale SAMRO din 2.11.2023
În acest număr al Newsletter-ului Vă prezentăm continuarea articolului anterior despre NIKOLA TESLA, o personalitate la nivel mondial în domeniul inventicii.
Începând de la sfârșitul anilor 1880, Thomas Edison și Nikola Tesla au fost implicați într-o bătălie cunoscută acum sub numele de ”Războiul Curenților”.
Thomas Edison a dezvoltat curentul continuu unde fluxul de curent se deplasează într-o singură direcție constantă de la polul pozitiv către cel negativ al sursei de curent, ca într-o baterie sau pilă de combustibil. În primii ani de electricitate, curentul continuu (DC – Direct Current) fost standardul în Statele Unite ale Americii. Thomas Edison a fost un susținător puternic al curentului continuu. El a dezvoltat și promovat rețele de distribuție a curentului continuu pentru iluminat și alte aplicații în orașe. Cea mai mare problemă a curentului continuu este că are tendința de a suferi pierderi mai mari de putere la distanțe mari de transmitere, ceea ce poate limita raza de acțiune a rețelelor sale. Nu se poate converti ușor în tensiuni mai mari sau mai mici.
Nikola Tesla credea că, curentul alternativ (AC – Alternating Current) era soluția la această problemă. În curentul alternativ, direcția fluxului de curent se schimbă ciclic de la un pol la altul în sursa de energie electrică. În Statele Unite ale Americii frecvența curentului alternativ este de 60 de Herți (60 de ori pe secundă), iar în Europa este de 50 de Herți. Tot Nikola Tesla a dezvoltat sisteme de generare și distribuție a curentului alternativ, inclusiv transformatorul care facilitează transmiterea eficientă a curentului alternativ pe distanțe mari. Edison, nedorind să piardă redevențele pe care le câștiga din brevetele sale de curent continuu, a început o campanie de discreditare a curentului alternativ. El a răspândit dezinformări, spunând că curentul alternativ era mai periculos, ajungând chiar până la electrocutarea publică a animalelor fără stăpân folosind curentul alternativ pentru a-și dovedi punctul de vedere. Târgul Mondial de la Chicago a avut loc în 1893, la apogeul ”Războiul Curenților”. General Electric a licitat să electrifice târgul folosind curentul continuu al lui Edison pentru 554.000 de dolari, dar a pierdut în fața lui George Westinghouse, care a spus că poate alimenta târgul pentru doar 399.000 de dolari folosind curentul alternativ al Tesla. În același an, Niagara Falls Company a decis să acorde lui Westinghouse, care a licențiat brevetul de motor cu inducție AC polifazat al Tesla, contractul de generare a energiei din Niagara Falls. Deși unii s-au îndoit atunci că, această cascadă ar putea alimenta Buffalo și New York-ul, Tesla era convinsă că ar putea alimenta nu numai Buffalo, ci și întrega parte estică a Statelor Unite. Pe 16 noiembrie 1896, Buffalo a fost luminat de curentul alternativ de la Cascada Niagara. Cu această ocazie, General Electric a adoptat curentul alternativ. Disputa dintre Tesla și Edison, s-a concentrat pe alegerea dintre curentul alternativ și curentul continuu pentru rețelele electrice. Cu toate că Edison a susținut inițial curentul continuu, alegerea curentului alternativ s-a dovedit a fi mai practică pentru transmiterea eficientă a energiei electrice pe distanțe lungi și pentru utilizarea într-o varietate de aplicații. Astfel, curentul alternativ a devenit predominant în sistemele de distribuție a energiei electrice moderne.
În prezent, rețelele electrice care transportă această energie acoperă întreaga planetă. Fiecare stâlp electric poate fi privit ca un omagiu adus lui Tesla.
Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați (acordăm consultanță primară gratuită pentru toată țara și implicit pentru Europa Centrală și de Sud-Est) la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu (clasificat de European Patent Office la standard „Level 3”, nivel maxim de competență). Puteți să accesați informațiile pe care vi le oferim și on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)
Va urma ...
Sibiu, 12 noiembrie 2023
Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU
Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu
mihail.titu@yahoo.com
În 25 octombrie a avut loc la București a 11-a ediție a Conferinței Naționale a Directorilor de IT din România. București.Tema centrală a acestei ediții a fost Inteligența Artificială și modul în care aceasta se aplică în business, în securitatea cibernetică și în viața de zi cu zi. Majoritatea discuțiilor s-au purtat în jurul avantajelor și provocărilor Inteligenței Artificiale Cognitive(IAC), ramură a Inteligenței Artificiale orientată spre crearea de sisteme și tehnologii care pot simula funcțiile cognitive umane și imitarea proceselor gândirii umane.
IAC are capacitatea de a prelua informații din mediu prin intermediul senzorilor, precum văzul sau auzul, cu tehnologii de prelucrarea de imagini, recunoașterea vocii, recunoașterea obiectelor. IAC interpretează datelor percepute, prelucrează informația, formulează raționamente și rezolvă probleme complexe, luând în considerare contextul și construind relații logice. Poate comunica cu oamenii prin limbaj natural sau prin alte mijloace de interacțiune. Remarcabil este faptul că IAC are abilitatea de a învăța din experiență și de a se adapta la schimbări.
Am reținut din articolul menționat predicțiile companiei Gartner* pentru următorii ani:
"Spațiul de lucru va migra masiv în virtual în Metaverse, întrucât tendința angajaților este de a lucra de la distanță. În acest sens, peste 30% din investițiile în Metaverse vor adresa spațiul virtual de lucru.
Până în 2025, fără practici de sustenabilitate solide, consumul energetic generat de noile implementări ale sistemelor bazate pe AI va crește cu până la 25% și vor atinge echivalentul consumului energetic al unei țări europene medii.
În sfera atacurilor cibernetice, au apărut atacurile de tip DDoS (Citizen Denial of Service) pe care cetățenii nemulțumiți le pot lansa prin intermediul dispozitivelor inteligente (gen Alexa, Siri) asupra unor portaluri web, ca o forma de activism / protest."
În ceea ce privește protecția organizațiilor față de atacurile cibernetice s-a precizat că birocrațiile organizaționale îngreunează obținerea agilității necesare combaterii acestor atacuri.
* Gartner este o companie globală de cercetare și consultanță specializată în tehnologie și afaceri. Compania furnizează analize și sfaturi pentru organizații din întreaga lume pentru a le ajuta să ia decizii mai informate, strategice, în ceea ce privește tehnologia, inovația și managementul afacerilor. Este considerată o sursă de încredere pentru informații și analize în domeniul tehnologiei și afacerilor, și este folosită pe scară largă pentru a sprijini procesul de luare a deciziilor la nivel executiv în organizații din întreaga lume.
Inteligența Artificială Cognitivă (IAC) este un domeniu al IA care are ca scop reproducerea anumitor aspecte ale inteligenței umane. Sistemele IA generatoare de conținut, parte a IAC, sunt capabile să genereze conținut pe baza modelelor învățate din seturi mari de date și să creeze materiale care pot părea realizate de o persoană.
Toate sistemele care au la bază IAC aduc beneficii semnificative în management prin automatizarea unor sarcini, optimizarea proceselor și furnizarea de informații relevante și personalizate. Câteva domenii de utilizare a acestor sisteme sunt:
1. Generarea de rapoarte și analize relevante pentru a ajuta managerii să ia decizii mai informate.
2. Analiza și anticiparea tendințelor prin analiza unui volumul mare de date pentru a identifica tendințele și modelele care ar putea influența afacerea/organizația.
3. Analiza datelor financiare pentru a detecta anomalii, pentru a evalua riscurile și pentru a genera prognoze financiare.
4. Automatizarea marketingului prin personalizarea și automatizarea campaniilor de marketing, optimizarea strategiilor de publicitate.
5. Generarea de materiale de comunicare creative (conținut pentru site-uri web, materiale de marketing etc.).
6. Generarea de conținut personalizat pentru clienți cu recomandarea de produse sau servicii în funcție de preferințele individuale.
7. Asistență pentru servicii clienți prin asistenții virtuali care pot răspunde la întrebările clienților, pot oferi suport tehnic și pot gestiona cererile de servicii.
8. Estimarea cererii pentru produse sau servicii și pentru a optimiza gestionarea stocurilor.
9. Analiza feedbackului și comentariilor clienților pentru a evalua sentimentele acestora cu privire la produsele sau serviciile oferite, identificarea problemelor și dezvoltarea unor strategii de îmbunătățire.
10. Îmbunătățirea comunicării organizaționale prin facilitarea dialogurilor și chiar oferirea de sfaturi pentru a dezvolta abilitățile de comunicare și crearea de relații interpersonale.
11. Optimizarea proceselor de producție și logistică prin prognozarea cererii, gestionarea traseelor și monitorizarea stării echipamentelor.
12. Eficientizarea proceselor de gestionare a resurselor umane.
13. Optimizarea managementului resurselor umane prin îmbunătățirea procesele de recrutare (ex. pot oferi recomandări pentru potrivirea candidaților la posturi; recent sistemul poate chiar să găsească și să contacteze candidații potriviți).
14. Propunere de instrumente pentru evaluarea performanțelor angajaților și pentru programe de dezvoltare a personalului.
15. Oferirea de idei privind motivarea angajaților și promovarea bunăstării acestora.
16. Consiliere și ghidare personalizate pentru manageri în dezvoltarea lor personală și profesională.
17. Oferirea de idei și sfaturi pentru dezvoltarea de abilități de leadership prin analiza caracteristicilor angajaților, personalității managerului, obiectivele de urmărit, valorile organizației etc. și contextul socio-economic în care funcționează organizația.
18. Oferirea de sfaturi și resurse privind căi de înțelegere a nevoilor angajaților.
19. Acordarea de suport decizional prin furnizarea de recomandări bazate pe date referitoare la diverse aspecte ale afacerii, la planificarea investițiilor sau rezultând din analiza riscurilor.
20. Monitorizarea concurenței prin oferirea de deducții privind mișcările strategice și diversele alte activități ale concurenților, ajutând astfel managerii să-și adapteze propriile strategii.
21. Prevederea momentului în care echipamentele sau mașinile necesită întreținere, ceea ce poate reduce costurile de mentenanță și timpii de nefuncționare.
22. Acordarea de informații privind crearea unui mediu de siguranță psihologică, coaching.
23. Consiliere privind crearea unui mediu de lucru orientat spre angajați, a unei culturi organizaționale sănătoase, orientate spre oameni.
24. Oferirea de idei și sfaturi pentru promovarea diversității și incluziunii în organizație.
Sistemele deja utilizate acum în management și cele care se vor crea în viitor au un potențial semnificativ de a revoluționa domeniul managementului prin înțelegerea mai corectă a mediului de afaceri și a organizației, prin facilitarea identificării oportunităților și amenințărilor și dezvoltarea unor strategii adecvate pentru atingerea obiectivelor.
Înainte de a aborda subiectul impactului IA în invățământului de management, voi mai vorbi despre în NL următor despre utilizarea sistemelor bazate pe IA ca surse de putere pentru manageri și pentru organizație.
Prof. Rodica M. Cândea
Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.
Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)