Newsletter #190 (februarie 2025)

Editorial (Prof.univ.emerit dr. Ovidiu Nicolescu)

Mangementul companiilor și marile provocări societale / Companies management and grand societal chalenges (GSCs)

Marile provocări societale reprezintă una dintre cele mai frecvent semnalate și analizate teme din literatura referitoare la probleme societale, companii și managementul entităților, utilizându-se o gama variată de abordări și perspective.

În esență, o mare provocare societală se referă la un set de probleme majore, complexe, dăunătoare și multidimensionale cu care societatea se confruntă, care impacteaza un mare număr de persoane la nivel global (planetar), a căror rezolvare cu succes necesită eforturi ample, armonizate, colaborative și abordări inovative din partea unei game variate de “actori” - publici, privați și non-profit.

Marile provocări societale menționate de specialiști cu o frecvența mai ridicată și cărora li se acordă multă atenție de către numeroase organisme internaționale, naționale, sectoriale, locale și companii sunt:

• schimbările climatice

• emergența inteligenței artificiale (AI)

• volatilitatea și instabilitatea economică

• migrația masivă socială și “environmentală”

• îmbătrânirea societății

• creșterea inegalităților bogăției și veniturilor

• realizarea bunăstării și a unei vieți mai bune pentru toți oamenii

• globalizarea

• pandemiile globale

Aceste mari provocări societale prezintă, potrivit majorității specialiștilor în domeniu, următoarele trăsături definitorii:

• se manifestă la scară globală

• prezintă o mare complexitate

• sunt dăunătoare pentru oameni

• implică multă incertitudine

• sunt foarte dificil de rezolvat

• oferă perspective de rezolvare, în final

• necesită implicarea și contrbutia unei mari varietăți de “actori”economico-sociali

• necesită un suport politic substanțial

• rezolvarea lor implică ample cunștinte, eforturi și acțiuni colaborative și colective.

Companiile, cel mai răspândit tip de entitate economico-socială, unde își desfășoară activitatea o mare parte a populației, care in ansamblu dispun de imense resurse tangibile și intangibile și sunt afectate substanțial, direct și indirect, de către marile provocări societale, reprezintă unul dintre cei mai importanți actori implicați în soluționarea acestora. Fără participarea continuă și consistentă a companiilor, nici una dintre maile provocări societale nu poate fi rezolvată.

Concluzia principală care se degajă din elementele prezentate este încorporarea de către managementul companiilor, ca o prioritate strategică și acțională, a participării la soluționarea marilor provocări societale, firește, potrivit specificului activităților fiecăreia și a a contextului economico-social implicat.

În realizarea acestei adevărate mutații manageriale - declanșată deja în zeci de mii de companii, mai ales din țările puternic dezvoltate economic - învățământul, trainingul și consultanța managerială au un rol esențial.

Președinte SAMRO

DEZBATERE: Ce este necesar, posibil și oportun să facem? Propunere de dezbatere pentru membrii SAMRO

Inteligența Artificială și munca umană în organizații (Prof.univ.emerit dr. Bibu Nicolae)

Inteligența Artificială (IA) se dezvoltă accelerat in ultimii 3 ani. IA este o tehnologie digitală disruptivă   de la care se așteaptă progrese considerabile în eficacitatea și eficiența organizațiilor, și în primul rând în lumea afacerilor. IA transformă profund organizațiile și managementul lor, modelele de afaceri, munca managerilor și munca lucrătorilor. Modelele Lingvistice Mari - MLM (Large Language Models- LLM) sunt un tip de IA care sunt antrenate folosind cantități imense de cărți, articole, intrări din Wikipedia, diverse resurse disponibile pe Internet și alte surse pentru a formula răspunsuri asemănătoare celor umane la solicitări formulate în limbajul de zi cu zi de către oameni.

Printre cele mai importante MLM se regăsesc ChatGP- 4o  dezvoltat de OpenAI, Gemini dezvoltat de Google,  LLaMa, or Large Language Model dMeta AI, PaLM 2 dezvoltat de  Google AI. Altele sunt Google Bard care este un serviciu de conversație experimental bazat pe LaMDA (Language Model for Dialogue Applications), Claude dezvoltat de  Anthropic și multe altele. MLM de tip open source ( de exemplu, LlaMA) permit numeroșilor dezvoltatori să creeze modele particularizate la un cost redus ceea ce va accelera dezvoltarea IA și va crește utilizarea lor de către organizații.

MLM -urile sunt potrivite pentru managementul  rolurilor organizaționale întrucât ele  lucrează la scară umană. Instrumentele bazate pe LLM-uri pot citi documente și scrie e-mailuri și se pot adapta la context și pot ajuta angajații să lucreze în proiecte fără ca aceștia  (utilizatorii de MLM) să aibă pregătire specializată sau să utilizeze  un software complex, personalizat. Ca atare,  persoanele cu acces la ChatGPT-4o și alte IA pot începe să facă ca IAI să lucreze pentru ei și tot mai mulți fac deja aceasta. In consecință, IA este deja implementată la nivelul de bază al organizației de către unii angajați în diverse organizații.

Prin gestionarea muncii, sau cel puțin ajutând managerii să gestioneze munca, capacitățile îmbunătățite ale LLM-urilor permit gestionarea  directă de MLM a muncii lucrătorilor precum și sprijinirea managerilor în aceste activități. O singură IA poate vorbi cu sute de lucrători, oferind sfaturi  și monitorizând performanța muncii lor. Instrumentele AI ar putea îndruma sau ar putea manipula lucrătorii și managerii. Aceste instrumente ar putea ghida deciziile în moduri care sunt pe față sau subtile. Ca atare, utilizarea MLM produce schimbări fundamentale în munca managerilor cât și a lucrătorilor. 

Există două scenarii opuse, cel negativ, îngrijorător, și cel pozitiv, de dorit. În scenariul negativ, Ai monitorizează fiecare aspect al muncii lucrătorilor și managerilor de la ceea ce fac (activități), cum se comportă, ce rezultate obțin. Un alt nivel mai complex este cel la care AI le stabilește lucrătorilor obiective, le atribuie sarcini și roluri, le evaluează performanța și le recompensează în consecință, respectiv sarcini ale managerilor direcți. Acest scenariu este îndulcit de potențialul IA de acționa ca un ”consilier” prietenos care  oferă lucrătorilor și managerilor feedback și chiar coaching pentru a îi sprijini pe aceștia să își îmbunătățească abilitățile și în final performanța. Totuși, în acest scenariu, realitatea este că algoritmul (AI) este cel care este la conducere. Este probabil că, pe baza evoluției istorice a modului in care companiile au folosit diverse tehnologii  până în prezent, IA va fi un instrument sofisticat  de exercitare a controlului asupra lucrătorilor.

Scenariul pozitiv, considerat utopic de managerii companiilor, se bazează pe refuzul de a supune mulțimi de oameni stăpânirii unor ”mașini” de tipul IA. În acest scenariu se pune întrebarea: Ce rol putem să alocăm IA? 

În opinia mea viitorul muncii va fi unul care folosește ”inteligența augmentată”, ceea ce înseamnă că lucrătorii umani vor colabora cu sisteme inteligente.  

Inteligența  augmentată  este o abordare de proiectare a  unui model de parteneriat centrat pe om  între oameni și inteligența artificială (IA) care lucrează împreună pentru a îmbunătăți performanța cognitivă, inclusiv învățarea, luarea deciziilor și experiențe noi (Gartner https://www.gartner.com/en/information-technology/glossary/augmented-intelligence )

Inteligența (IA) augmentată este concepută pentru a extinde capacitățile și inteligența lucrătorului uman, nu pentru a îl controla subtil. În acest context, oamenii trebuie să învețe să colaboreze cu mașinile (AI) și să profite de această colaborare, pentru a-și extinde capacitățile și gândirea strategică. Există multe situații în companii  de angajați care deja utilizează IA în munca lor, din proprie inițiativă, chiar plăcându-le, pentru a elimina cele mai obositoare, plictisitoare sau enervante părți ale muncii lor, ceea ce le permite să execute sarcinile cele mai interesante și importante. 

IA augmentată nu va înlocui managerii umani, întrucât are potențialul de a asista managerii să își execute sarcinile mai eficace și eficient și ca atare le va permite să obțină rezultate mai bune pentru organizațiile lor. Trebuie să fim conștienți că deciziile IA pot fi părtinitoare și chiar eronate. Utilizarea IA pentru managementul organizațiilor va permite managerilor să se concentreze pe activitățile care sunt cele mai importante : managementul strategic, leadershipul digital al echipelor și managementul multiplelor categorii de stakeholderi interni și externi. În consecință, învățarea continuă si adaptarea la diferitele medii de lucru si dobândirea de noi capacități, prin ”upskilling”, vor deveni obligatorii. O altă consecință a acestui scenariu pozitiv este că organizațiile care vor utiliza IA augmentată vor avea un potențial major de a crește implicarea angajaților, de a reține talentele întrucât pot deveni mai semnificative și atractive pentru aceștia. 

Ambele scenarii extreme prezentate anterior sunt posibile să se întâmple în fiecare organizație. Decizia crucială aparține managerilor și liderilor. Aceștia trebuie să decidă dacă și cum să se angajeze să reorganizeze munca în jurul inteligenței artificiale în moduri care să-i ajute mai degrabă decât să-și rănească lucrătorii umani. 

Întrebarea esențială este : Care este viziunea noastră despre modul în care AI face ca munca oamenilor din organizația noastră să fie mai bună sau mai rea decât în prezent? Întrebarea pare simplă.  Dar ce semnificație dăm noțiunii de mai bună, respectiv de mai rea? În termenii managementului putem reformula prin mai eficace și mai eficientă; respectiv mai puțin eficace și eficientă dar nu ineficace și ineficientă, desigur.      (06.02.2025) 

Provocările anului 2025....de la necesitate la oportunitate într-o lume globală (Prof. univ. dr. Nicoleta Cristache)

Anul 2025 debutează cu o pleiadă de provocări pentru mediul de afaceri și implicit pentru managerii companiilor. Astfel, este necesar să conștientizăm că, condițiile geopolitice și economice pot aduce incertitudine pentru manageri, dar adevărații lideri vor găsi oportunități prin care să acceseze piețe și resurse globale.

Deja se preconizează că toate conflictele geopolitice vor perturba lanțurile de aprovizionare. Schimbarea politicii comerciale sau tarifare, conflictele din anumite zone geografice pot afecta transporturile, pot duce la creștea costurilor și la reducerea cererii clienților. Aceste perturbări afectează și mai mult sectorul IMM-urilor decât marile companii, deoarece acestea operează cu resurse mai reduse.

Pe de altă parte, conștientizăm că afacerile nu pot controla politica globală, dar există oportunitatea de a construi niște bariere de rezistență. În acest context, diversificarea furnizorilor și a piețelor este esențială pentru a crea și consolida rețele comerciale sustenabile.  IMM-urile de pe toate piețele se pot pregăti prin investiții în strategii care protejează împotriva riscurilor specifice de pe piețele importante și prin utilizarea platformelor digitale pentru a monitoriza și a se adapta la schimbările comerciale. Flexibilitatea va fi cel mai important atu al unei firme în marea incertitudinea globală.

Accesarea forței de muncă globale nu a fost nicicând mai accesibilă. Cu toate acestea, IMM-urile au dificultăți în ocuparea unor roluri, iar multe dintre ele se confruntă cu probleme legate de atragerea și menținerea angajaților valoroși și atașați. Pentru a depăși acest lucru, IMM-urile de succes adoptă soluții globale de gestionare a forței de muncă. Pactic, putem vorbi de instrumente care simplifică angajarea, gestionarea activităților și plățile la nivel global. 

Tot acest context generează turbulențe economice însoțite de fluctuații valutare, inflație, creșterea ratelor dobânzilor și creșterea costurilor pentru tranzacțiile între piețe. Pentru sectorul IMM-urilor, aceste presiuni financiare pot eroda profiturile și amplifica activitățile firmelor. Una din soluții se referă la tehnologie, respectiv folosirea de instrumente financiare care să permită gestionarea corectă a fluxului de numerar și prevenirea fraudei. Aceste platforme permit companiilor să opereze cu încredere, indiferent de condițiile economice. 

Apariția tehnologiilor exponențiale, împreună cu afirmarea unei paradigme de inteligență colectivă, creează noi presiuni competitive și oportunități pentru IMM-urile care  își doresc inovare și reînnoire corporativă. Rapiditatea progresului tehnologic va impune managerilor să fie mai agili în implementarea și integrarea noilor tehnologii în operațiunile companiei. În acest context, este necesar ca managerii să aibe în vedere strategii diverse pentru a se asigura că firma face față schimbărilor tehnologice.

 Aceste strategii vizează flexibilitate și deschidere pentru  adaptarea proceselor interne în funcție de inovațiile emergente, alocarea de resurse pentru implementarea noilor tehnologii, înțelegerea impactului tehnologiei asupra experienței clienților  dar și stabilirea de relații cu alți actori din industrie și participarea la grupuri profesionale pentru a găsi noi perspective asupra celor mai bune practici și inovații tehnologice.

Adoptarea acestor strategii poate ajuta managerii să facă față provocărilor unei lumi în continuă schimbare și să își conducă organizațiile către succes. 

Potrivit studiilor recente, managerii susțin că inteligența artificială generativă va schimba abordarea asupra proceselor firmei în mod semnificativ. Astfel, întrucât inteligența artificială poate analiza volume imense de date, managerii pot lua decizii mai informate, bazate pe analize predictive care evaluează tendințele pieței, comportamentul consumatorilor sau performanța internă a firmei.

Prin analiza proceselor interne, inteligența artificială poate sugera îmbunătățiri care reduc costurile și optimizează utilizarea resurselor, ceea ce duce la o eficiență crescută iar sistemele de inteligență artificială pot identifica și evalua riscurile prin analiza datelor internaționale și interne, ajutând la prevenirea problemelor financiare sau operaționale.

Referitor la procesul de training, firmele pot folosi inteligența artificială pentru a dezvolta programe de formare personalizate, adaptate nevoilor angajaților, prin evaluări automate și feedback constant.

Dincolo de aceste avantaje evidente, este necesar să luăm în considerare și faptul că implementarea inteligenței artificială vine și cu provocări legate de investițiile necesare în tehnologie adecvată, o redefinire a cadrului culturii organizaționale care să fie deschisă la schimbare și respectarea regimului legat de etica confidențialitatea datelor.

În concluzie, acele firme care vor fi capabile să utilizeze tehnologii disruptive pentru a crea valoare socio-economică, se vor putea plasa bine în cadrul mediilor de afaceri competitive și emergente. Va fi necesar și posibil ca aceste firme să exceleze dacă vor crea și ele oportunități pentru ca angajații să poată gândi și acționa diferit, să accepte schimbări radicale și să genereze rezultate durabile. (9 februarie 2025)

Prof. univ. dr. Nicoleta Cristache, 

FEAA, Universitatea Dunărea de Jos din Galați)

Perspective privind provocările și potențialele soluții în domeniul managementului, inclusiv în planul educației și trainingului managerial  (Prof. univ. dr. Marian Năstase, Asistent de cercetare, drd. Andrei Constantin Tirnovanu)

Prof. univ. dr. Marian Năstase

Considerăm deosebit de utilă dezbaterea lansată de președintele SAMRO, dl. prof. Nicolescu Ovidiu, în cadrul comunității noastre de specialiști din domeniul managementului, dar și a colaboratorilor noștri!

În contextul actual, marcat de transformări rapide și provocări fără precedent, managementul la nivel micro și macroeconomic trebuie să evolueze consistent pentru a putea răspunde noilor realități economice, politice, tehnologice, culturale și sociale. În acest sens, este necesară o abordare strategică, inovatoare și flexibilă, cu accent pe educația și trainingul managerial.

Există o serie de factori extrem de dinamici care generează numeroase provocări manageriale și antreprenoriale, la nivel de organizații, dar și de macro-sisteme. Amintim în continuare doar câteva dintre acestea:

• Digitalizarea accelerată și impactul tehnologiei informaționale - Digitalizarea redefinește afacerile, economia, educația, societatea în ansamblul său și forțează toate domeniile de activitate să se adapteze rapid. Tehnologii precum inteligența artificială, blockchain-ul, automatizarea și Big Data transformă industriile, reduc costurile și îmbunătățesc eficiența. Schimbarea devine cuvântul de ordine! 

• Criza forței de muncă și dezvoltarea noilor competențe - Piața muncii se schimbă drastic, iar multe meserii sau activități tradiționale dispar sau sunt transformate de noile tehnologii. Inteligența artificială, dezvoltarea roboților sunt doar câteva exemple de factori cu impact uriaș pe viitoarea piață a muncii. În același timp, există un decalaj semnificativ între competențele cerute de angajatori și cele oferite de sistemul educațional sau chiar de formatorii de competențe privați.

• Instabilitatea geopolitică și economică - Conflictele geopolitice, crizele sanitare, crizele economice și fenomenele negative asociate creează incertitudine pentru afaceri și investiții, în special pe termen lung. Societatea resimte impactul creșterii costului vieții și a polarizării sociale, ceea ce generează tensiuni și chiar conflicte între categorii socio-profesionale, între proprietari, manageri și angajați sau la nivel de regiune și chiar țări.

• Schimbările climatice și tranziția către o economie sustenabilă - Creșterea temperaturilor globale, fenomenele meteorologice extreme și exploatarea unori sălbatică a resurselor naturale determină necesitatea unor măsuri urgente pentru tranziția către un model economic sustenabil. Este important să se aibe în vedere elemente precum reducerea emisiilor de carbon și utilizarea surselor regenerabile de energie, precum și optimizarea lanțurilor de aprovizionare pentru a fi mai sustenabile. Foarte importante sunt adoptarea practicilor ESG și creșterea transparenței și raportării privind impactul de mediu al activităților economice, cu accent pe inovațiile ecologice și economia circulară.

• Inegalitățile economice și sociale extreme - Existența unor disparități uriașe între țări, regiuni, clase sociale va reprezenta permanent o sursă principală de potențiale probleme. Sărăcia, migrația, violența, bolile etc. sunt tot atâtea rezultate care sunt determinate de dezechilibrele macro și microeconomice pe plan internațional și național, cu efecte negative majore și de durată asupra economiilor și societăților. 

• Criza leadership-ului și a încrederii în instituții, aspect pe care îl considerăm a fi cel mai important! - Lumea se confruntă cu o lipsă acută de lideri vizionari și competenți, atât în politică, afaceri, cât și în mediul academic. În multe domenii, deciziile sunt influențate de populism, interese de grup și lipsa unei viziuni pe termen lung. O parte importană a problemelor actuale este generată de leadership-ul necorespunzător manifestat. Nu sunt chiar rare situațiile în care cei care sunt în poziții de conducere ezită în a promova talente sau persoane care pot genera valoare. Teama de necunoscut sau dorința de a fi singurii sau principalii promotori ai unor idei sau direcții de acțiune, îi limitează în deciziile curajoase de a inova, a schimba, a remodela organizații prin valorificarea reală a potențialui uman de care dispun. Apare asfel un decalaj uneori frapant și dureros între declarații și discursuri oficiale și deciziile și acțiunile derulate, cu efect negativ major în cadrul comunităților conduse. Drept urmare, se vor înregistra evoluții lente sau chiar stagnare în acele organizații. În schimb, în organizațiile ce abordează provocările în mod curajos, cu accent pe talente și pe valorificarea liderilor existenți sau a celor cu potențial, observăm că avem comunități înfloritoare, organizații dinamice care își dezvoltă culturi colaborative bazate pe munca în echipă, care se integrează în rețele competitive, cu oameni implicați și cu performanțe net superioare celorlalte care sunt tributare unor modele manageriale sau de leadership învechite.

Soluțiile potențiale în domeniul managementului, inclusiv în planul educației și trainingului managerial, cu accent pe universități, la aceste provocări majore,  pot fi structurate în abordări pe termen scurt, mediu și lung:

1. Pe termen scurt 

• Modernizarea conținuturilor cursurilor și programelor de pregătire, a metodelor de predare și digitalizarea educației, în concordanță cu ceea ce se cere pe piața muncii. Există în prezent, în derulare, proiecte cu finanțare europeană ce au în vedere acest aspect, atât pentru universități, cât și pentru învățământul preuniversitar.

• Stimularea inovării și susținerea pregătirii profesionale a tinerilor profesori și cercetători. Acest lucru se poate face prin crearea unor programe de sprijin pentru tinerii cercetători, prin participarea în proiecte multidisciplinare, prin activități de mentorat etc.

• Dezvoltarea unor parteneriate cu mediul economic pentru internshipuri, proiecte de cercetare aplicată, dar și pentru oferirea unor programe de pregătire ancorate în realitățile economice, destinate educației continue a managerilor, antreprenorilor, specialiștilor din firme sau din administrația publică.

• Creșterea vizibilității și colaborării internaționale a universităților. Extinderea mobilităților academice pentru studenți, doctoranzi, cursanți, profesori și alte categorii de personal, reprezintă o modalitate importantă de a facilita și stimula transferul internațional de know-how și pot îmbunătăți semnificativ cunoștințele și competențele tuturor participanților.

2. Pe termen mediu

• Reforma curriculară și adaptarea la economia digitală – Este un demers ce va impune o reevaluare a programelor de studiu, a fișelor de disciplină pentru a moderniza conținuturile și formele de predare-învățare-evaluare la nivelul diferitelor cicluri de studiu, dar și al programelor de formare continuă. O mare parte dintre activitățile educaționale și de formare profesională, dar și de cercetare vor fi implementate într-o formulă hibridă, atât în format fizic, cât și virtual.

• Consolidarea cercetării aplicate și a inovării – Dezvoltarea economiei și managementului bazate pe cunoștințe va favoriza crearea unor centre de excelență în management, economie digitală și antreprenoriat într-o abordare interdisciplinară, la care vor participa actori din sistemul educațional, mediul de afaceri și administrația publică.

• Modernizarea managementului universitar și dezvoltarea leadershipului academic – Este un factor esențial pentru succesul unei universități și pentru dezoltarea unui ecosistem educațional și de cercetare etic, de înaltă calitate și prestigiu.

3. Pe termen lung

• Transformarea universităților în hub-uri de inovare managerială și antreprenoriat – Universitățile pot deveni centre de excelență care să reprezinte integratori și mediatori între companii, ONG, autorități, societate etc. și care, prin colaborare, să vină cu soluții inovatoare pentru problemele economice și societale

• Internaționalizarea educației și cercetării manageriale – Extinderea colaborărilor internaționale, atât la nivel instituțional, cât și de specialiști, integrarea acestora în rețele reprezentative la nivel național, regional și internațional, ceea ce va genera un efect de sinergie

• Pregătirea continuă a personalului – Investițiile în resurse umane vor trebui accelerate, fără a fi afectate de investițiile masive din zona tehnologică. În pregătirea managerială vom avea cel puțin următoarele module: managementul schimbării, cultura organizațională, instrumente digitale, etică, leadership

• Reforma sistemului de educație managerială – Acest aspect va avea în vedere un model educațional bazat pe competențe, nu doar pe acumulare de informații, în contextul integrării la un nivel înalt a competențelor digitale. Accentul va fi pus pe inovare, schimbare și leadership autentic.

Concluzii

Provocările legate de digitalizare, criza forței de muncă și lipsa leadershipului corespunzător necesită soluții integrate și colaborare între mediul de afaceri, societate și universități. Competențele digitale, educația adaptată pieței muncii și dezvoltarea unui leadership responsabil sunt esențiale pentru succesul viitor.

Prin implementarea acestor măsuri pe termen scurt, mediu și lung, universitățile pot deveni actori principali în adaptarea la economia digitală și în formarea liderilor și managerilor de succes. Reforma educației și formării manageriale trebuie să fie continuă, pro-activă, axată pe inovație, interdisciplinaritate și capabilă să ofere soluții valoroase la provocările tehnologice și globale. 

Liderii autentici vor fi cei care vor înțelege și integra noile tehnologii, dar care se vor manifesta cu empatie, care vor valoriza oamenii și le vor dezvolta încrederea în ei și în cei din jur, pe care îi vor sprijini să evolueze, vor construi împreună o viziune atractivă într-un climat în care oamenii se vor simți cu adevărat bine și apreciați. Iar întregul ecosistem educațional, antreprenorial, managerial va putea însemna ceva, același ceva pentru toți: o familie !!! În care toți participanții vor fi tratați așa cum îi tratăm pe cei de acasă: cu încredere și respect!

(9 februarie 2025)

Prof. univ. dr. Marian Năstase

Facultatea de Management, ASE București

Asistent de cercetare, drd. Andrei Constantin Tirnovanu

În calitate de student și apoi doctorand, am ajuns să realizez că viitorul nostru depinde în mare măsură de modul în care noi înșine ne pregătim pentru a putea deveni manageri sau lideri, dar și de liderii pe care îi formăm astăzi în instituțiile noastre universitare sau de formare continuă. Este clar că, într-o lume în continuă schimbare, liderii trebuie să îmbine competențele tehnice și digitale cu abilități umane fundamentale, precum empatia și comunicarea.

Munca mea de asistent de cercetare științifică m-a ajutat să înțeleg că paradigmele tradiționale de management nu mai pot susține complexitatea mediului global actual. Este nevoie de o schimbare, care să integreze tehnologia, cunoștințele și valorile umane într-un proces holistic.

În activitatea de cercetare, am avut ocazia să observ importanța unui proces continuu de dezvoltare personală și profesională. Programele de mentorship și coaching nu sunt doar un lux, ci o necesitate pentru a cultiva lideri capabili să aducă inovație și diversitate în gândire.

În plan educațional, am avut oportunitatea de a explora diferite metode inovative, iar un exemplu este “flipped classroom”. Acesta mi-a demonstrat cât de eficientă poate fi metoda în care studenții au mai mult timp să aplice cunoștințele într-un cadru colaborativ și să dezvolte soluții creative. De asemenea, am înțeles cât de important este ca evaluarea să fie continuu adaptivă, urmărind progresul și nevoile individuale ale studenților, mai degrabă decât să se bazeze doar pe examene finale.

Colaborarea între mediul academic, sectorul privat și autoritățile publice reprezintă o veritabilă sursă de inspirație și inovație. În proiectele de cercetare în care am fost implicat, am observat că integrarea cunoștințelor din diverse domenii poate genera soluții performante, demonstrând importanța unei educații transdisciplinare.

Reflectând asupra experienței mele de doctorand și a cercetărilor la care am avut ocazia să contribui, consider că ar trebui să regândim managementul nu doar ca pe un proces administrativ, ci ca pe un proces integrat care îmbină tehnologia, cunoștințele și valorile umane. La baza acestor eforturi se află dorința de a forma lideri ai viitorului, care să inspire prin empatie și colaborare. Este un drum care, deși academic și riguros, ne îndeamnă să nu uităm niciodată că adevărata inovație se naște din dorința de a face bine, de a învăța și de a ne susține unii pe alții pentru dezvoltare.

Asistent de cercetare, drd. Andrei Constantin Tirnovanu),

Facultatea de Management, ASE București

Activitați ale filialelor SAMRO

Filiala București (Asist.cerc. Mădălina Mazăre, madalina.mazare@man.ase.ro)

• ASE - Facultatea de Management continuă implicarea în derularea proiectelor cu finanțare europeană pentru studenți. De data aceasta este vorba despre încă o inițiativă pentru derularea stagiilor de practică - ”ECO-SUCCES – Program avansat de stagii de practică dedicate viitorilor profesioniști în domeniul economic, cod 317010”, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027. Participanții vor beneficia de mentorat și resurse educaționale de calitate, stimulente financiare, vizite de studiu și premii pentru performanță.

• ASE - Facultatea de Management a organizat un workshop interactiv cu tema ”Provocări în vânzările din retail-ul actual”. Invitatul a fost Cătălin Mazilu, director de operațiuni la BricoDépôt România, manager care în peste 20 de ani de carieră a creat echipe, a transformat afaceri și a dezvoltat oameni. Evenimentul a fost organizat în cadrul programului de masterat Managementul Afacerilor - Academia de Studii Economice din București.

• În data de 6 februarie 2025 s-a lansat studiul „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară”, realizat de către o echipă de experți, cadre didactice, la solicitarea Confederației Patronale Concordia. Scopul studiului este evaluarea impactului cotei unice de impozitare asupra evoluției economiei românești, de la introducerea sa și până în prezent, și necesitatea elaborării mai multor scenarii de ajustare a acestei cote, în contextul discuțiilor publice despre necesitatea reformării sistemului fiscal. La acest eveniment au participat peste 200 de invitați din mediul academic, mediul economico-social, precum și reprezentanți din mass-media. Varianta integrală a studiului „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară” poate fi accesat apăsând următorul link: https://www.applied-research.ase.ro/sistemul-fiscal-din.../. 

• În data de 20 ianuarie, sala Virgil Madgearu din ASE a găzduit un atelier de lucru dedicat unei teme de actualitate și de interes strategic: „Dezvoltarea comunităților energetice în România”. Workshopul face parte din proiectul EMERGE Romania - Împuternicirea Comunităților pentru Tranziția Energetică către Neutralitatea Climatică în România, inițiat în luna septembrie 2024, când ASE a demarat prima cercetare tehnico-economică aplicată din România cu privire la comunitățile de energie, într-un consorțiu mixt româno-norvegian. Proiectul a fost realizat cu sprijinul EEA and Norway Grants în cadrul Programului “Funds for Bilateral Relations EEA and Norway Grants for Romania”.

• Pe data de 16 ianuarie 2025 a avut loc un workshop hibrid dedicat prezentării noii platforme de cercetare a Academiei de Studii Economice din București! Noua versiune a platformei pentru managementul rezultatelor cercetării, disponibilă la adresa www.portal.cercetare.ase.ro, aduce multiple îmbunătățiri și funcționalități modern. Această inițiativă reflectă angajamentul ASE de a moderniza procesele interne și de a susține performanța academică! 

• S-a lansat volumul „Relaţia mea cu banii. Educaţia financiară de la ştiinţă la viaţa de zi cu zi”, apărut la Editura ASE, realizat de un colectiv de autori, coordonat de prof. univ. dr. Andreea Stoian. La eveniment au participat prof. univ. dr. Georgiana Camelia Georgescu, prof. univ. dr. Ion Stancu, prof. univ. dr. Andreea Stoian, o parte dintre autorii volumului, doamna Ioana Vasilachi, de la Serviciul Marketing și Comunicare, printer alții.

• Marți, 25 februarie 2025, ora 18, sala V. Madgearu are loc dezbaterea si lansarea cărții cu tema Pledoarie pentru Ecolonomie, moderatori Prof. univ. dr. Constantin Popescu și prof. univ. dr. Alexandru Tașnadi. 

• Direcția Managementul Cercetării și Inovării din cadrul Academiei de Studii Economice din București vă invită la lansarea studiului Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergență și sustenabilitate fiscal-bugetară, realizat în cadrul unui proiect de cercetare de către o echipă de cadre didactice și experți ai Academiei de Studii Economice din București la solicitarea Confederației Patronale Concordia. Obiectivul proiectului de cercetare a fost evaluarea impactului cotei unice asupra economiei românești în contextul deficitului bugetar actual. Evenimentul va avea loc joi, 6 februarie 2025, orele 9:30-12:30, Aula Magna, Academia de Studii Economice din București. 

• Ediția de anul acesta a ICBE 2025 – 19th International Conference on Business Excellence este dedicată temei „Leading Change in Disruptive Times”și se va desfășura în format hibrid în perioada 20-22 martie 2025. Toate detaliile conferinței – descrierea celor 41 de secțiuni, programul evenimentului și procesul de înregistrare – sunt disponibile la adresa http://bizexcellence.ro/icbe-conference/.  Lucrările prezentate în cadrul conferinței pot fi publicate în Volumul conferinței editat de Sciendo, volumul special Springer Proceedings sau în jurnale partenere. 

Filiala Iași (Prof.univ.dr. Valentin Niță, valnit2003@gmail.com) 

• UAIC organizează un nou program autorizat de perfecționare profesională a adulților -„Etică și integritate în instituția publică”

Programul se adresează angajaților și specialiștilor care au atribuții în domeniu sau care doresc să dobândească abilități și competențe certificate în managementul eticii și integrității, în promovarea integrității, transparenței și responsabilității în cadrul organizațiilor, în special din sectorul public. La acest program se pot înscrie inclusiv funcționarii publici, managerii din instituțiile publice, specialiștii în conformitate și audit intern etc.

Mai multe informații la adresa: https://cse.uaic.ro/formare/etica.htm

• UAIC și USM: Dialog academic și cooperare pentru promovarea istoriei comune

Miercuri, 29 ianuarie 2025, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Universitatea de Stat din Moldova (USM) au organizat, la Chișinău, masa rotundă intitulată „24 Ianuarie 1859: Unirea Principatelor Române – Nașterea Statului Național Unitar”. Evenimentul, dedicat celebrării Unirii Principatelor Române, a reunit istorici, cercetători și cadre didactice din România și Republica Moldova, oferind un cadru de reflecție asupra semnificației istorice a Unirii asupra evoluției geopolitice și culturale a regiunii.

https://www.uaic.ro/uaic-si-usm-dialog-academic-si-cooperare-pentru-promovarea-istoriei-comune/

• A patra ediție a „Games of Science”

Games of Science este un program național de comunicare științifică care sprijină cercetătorii să aducă munca lor mai aproape de public. Prin promovarea dialogului și a înțelegerii, inițiativa are ca scop consolidarea legăturii dintre știință și societate.

A patra ediție a Games of Science, cel mai cunoscut proiect românesc de popularizare a științei, începe la Iași pe 27 și 28 februarie.

 Mai multe amănunte la adresa https://www.uaic.ro/event/a-patra-editie-a-games-of-science-competitia-care-aduce-cercetatorii-romani-in-fata-publicului/

Din realizările științifice ale membrilor SAMRO

Articole publicate

Conf. univ. dr. Bogdan RUSU – Univ. Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi

Huțu, D.; Cumpăt, C.M.; Grădinaru, A.; Rusu, B. The Impact of Moral Hazard on Healthcare Utilization in Public Hospitals from Romania: Evidence from Patient Behaviors and Insurance Systems. Healthcare 2024, 12, 2519. https://doi.org/10.3390/healthcare12242519

Cumpăt, C.M.; Huțu, D.; Rusu, B.; Zouri, M.; Zouri, N. Characterizing Managerial Decision Making in Public Hospitals: A Case Study from Romania. Healthcare 2024, 12, 2395. https://doi.org/10.3390/healthcare12232395

Știri și actualități naționale și internaționale din domeniile managementului 

Studenții noștri: pașaportul nostru  (Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail Țîțu)

Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu a încheiat un contract de finanțare cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul Granturilor pentru tinerii cercetători REGELE CAROL I. Opt studenți ai ULBS vor beneficia de aceste burse menite să încurajeze cercetarea în timpul studiilor de licență și continuarea activității de cercetare în urma finalizării acestora. Apelul a fost deschis în luna octombrie, iar principalul criteriu de eligibilitate a vizat obținerea în perioada studiilor liceale a unuia dintre locurile I, II, III sau mențiune la olimpiadele naționale sau internaționale. 

Studenții câștigători din cadrul ULBS urmează cursurile facultăților de Științe Economice, Drept, Inginerie, Științe Agricole și Industrie Alimentară și Protecția Mediului. Ei au libertatea de a alege un mentor din rândul profesorilor, care să îi ghideze în activitatea de cercetare. Temele și cadrul științific privind desfășurarea cercetărilor pe care aceștia le vor realiza rămân, de asemenea, la alegerea studenților. 

Obiectivele generale ale Grantului REGELE CAROL I 2024-2025, susținut de MCID, vizează valorizarea investiției naționale în educație prin atragerea de studenți de înaltă performanță către cariere profesionale în domeniul cercetării, dezvoltarea în țara noastră a unei generații de cercetători, cu viitoare performanțe confirmate la nivel internațional și  creșterea vizibilității unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare și inovare din România. (Copyright 2025, ULBS)

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

Proprietatea intelectuală: actualități și perspective (Prof.univ. dr.ing. dr.ec. Aurel Mihail Țîțu)

Microscopul

Preambul

În luna februarie 2025 Vă prezint un subiect extrem de interesant legat de apariția Microscopului, dispozitiv inteligent pe care unii dintre noi îl utilizăm la universitate și nu numai. Există un număr mare important de brevete de invenție acordate pe acest subiect.

Veți vedea mai jos o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți.

Subiectul abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale

Microscopul este un instrument esențial în cercetarea științifică, permițând observarea obiectelor minuscule cu ochiul liber. Evoluția microscopului este o poveste captivantă, marcată de numeroase descoperiri și inovații de-a lungul timpului. 

Primul microscop a fost creat în anul 1590 de către doi olandezi, tatăl și fiul, Zacharias și Hans Janssen. Ei au construit un dispozitiv simplu, combinând două lentile convexe într-un tub, mărind astfel imaginea obiectelor mici.

Celebrul savant italian, Galileo Galilei, în 1609, a perfecționat designul lentilelor și a creat un microscop simplu, numit „occhiolino" sau „ochiul mic", care funcționa similar cu primele microscoape compuse.

Olandezul Antonie Van Leeuwenhoek este considerat pionierul microbiologiei, datorită descoperirilor sale făcute cu ajutorul microscopului său. În jurul anului 1670, a îmbunătățit tehnica de șlefuire a lentilelor, construind un microscop simplu cu o singură lentilă, capabil să mărească imaginea de până la 270 de ori. Folosind acest microscop, Van Leeuwenhoek a fost primul care a observat și descris bacteriile, protozoarele, spermatozoizii și globulele roșii din sânge. Descoperirile sale au revoluționat știința oferind o nouă perspectivă asupra lumii microscopice.

În 1830, Joseph Jackson Lister a adus o îmbunătățire semnificativă microscopului, eliminând distorsiunile de culoare și formă prin utilizarea mai multor lentile. Acest lucru a crescut considerabil claritatea imaginilor.

Fizicianul german Ernst Abbe a stabilit principiile optice fundamentale care au stat la baza perfecționării microscoapelor. În 1873, Împreună cu specialistul în optică germană Carl Zeiss, Abbe a stabilit principiile optice fundamentale care au stat la baza perfecționării microscoapelor și au contribuit la producerea microscoapelor de înaltă precizie și la crearea unei game de lentile optice avansate, bazate pe principiile teoretice optice.

August Koehler crează în 1893 sistemul de iluminare Koeler, care ii poartă numele, si care a permis o iluminare uniformă și o rezoluție mai bună a specimenelor examinate.

Inventarea microscopului electronic de către fizicianul german Ernst Ruska în 1931, a marcat o revoluție în observarea obiectelor microscopice. Acest microscop folosește fascicule de electroni în locul luminii pentru a crea imagini și are o rezoluție mult mai mare decât microscoapele optice, permițând vizualizarea structurilor la nivel atomic. Microscopul electronic cu transmisie, dezvoltat în anii 1930, a făcut posibilă observarea detaliilor interne ale celulelor și moleculelor, deschizând noi orizonturi în biologie și fizică.

În 1981, Gerd Binnig și Heinrich Rohrer au inventat microscopul cu efect tunel, care permite studierea suprafețelor la nivel atomic și a deschis calea pentru dezvoltarea microscopiei de forță atomică.

În prezent, microscoapele sunt mult mai sofisticate, cu variante specializate precum microscoapele cu fluorescență, confocale și de super-rezoluție. Acestea sunt folosite pe scară largă în domenii ca biologia celulară, chimia și nanotehnologia. Evoluția microscopului a parcurs diverse etape, de la lentile simple la instrumente electronice complexe, permițând oamenilor de știință să exploreze lumi nevăzute și să facă descoperiri importante în multe domenii. 

Microscopul a revoluționat științele vieții și fizica, ducând la progrese tehnologice remarcabile și extinzând semnificativ capacitatea noastră de a înțelege lumea înconjurătoare.

Oficiul European de Brevete – Brevetul unic / European Patent Office – Unitary patent 

Cu privire la o reducere a complexității și o reducere a costurilor se poate afirma că de la intrarea în vigoare a Convenției Europene a Brevetelor la 7 octombrie 1977, inventatorii și companiile inovatoare au putut obține brevete europene prin intermediul unei proceduri centralizate de acordare a brevetelor. Oficiul European de Brevete acordă un brevet european după examinarea centralizată a cererii de brevet european, economisind inventatorilor și companiilor inovatoare costul depunerii cererilor naționale de brevet la oficiile naționale ale statelor contractante Convenției Europene a Brevetelor, asigurând în același timp calitatea brevetelor acordate.

Cu toate acestea, un brevet european acordat de Oficiul European de Brevete trebuie validat și menținut individual în fiecare țară în care titularul brevetului dorește ca acesta să intre în vigoare. Acesta este un proces complex și potențial foarte costisitor: cerințele de validare diferă de la o țară la alta și pot duce la costuri directe și indirecte ridicate, inclusiv costuri de traducere, taxe de validare (adică taxe datorate - în unele state membre - pentru publicarea traducerilor) și costuri de reprezentare asociate, cum ar fi onorariile consilierilor în proprietate industrială  percepute pentru administrarea brevetului (adică plata taxelor naționale de reînnoire). Aceste costuri pot fi considerabile și depind de numărul de țări în care titularul brevetului dorește să valideze brevetul european.

Brevetele unitare elimină necesitatea unor proceduri naționale de validare complexe și costisitoare.

Oficiul European de Brevete este responsabil de operarea tehnică a brevetului unitar și acționează ca un ghișeu unic, permițând o simplă înregistrare a unui brevet unitar.

Nu se solicită taxe pentru depunerea și examinarea cererii de efect unitar sau pentru înregistrarea unui brevet unitar.

Nu vor fi necesare traduceri postgrant după o perioadă de tranziție de șase ani. În această perioadă, o traducere va fi necesară doar cu titlu informativ și nu va avea niciun efect juridic.

Pentru IMM-urile din Uniunea Europeană, persoanele fizice, organizațiile non-profit, universitățile și organizațiile publice de cercetare, o nouă schemă de compensare acoperă costurile legate de traducerea cererii de brevet dacă aceasta a fost depusă într-o limbă oficială a Uniunii Europene, alta decât engleza, franceză sau germană. Aceștia primesc o sumă forfetară de 500 Euro atunci când brevetul lor unitar este înregistrat.

Brevetele unitare nu fac obiectul sistemului de taxe de reînnoire fragmentat în prezent: există o singură procedură și un singur termen limită, toate plățile se fac în monedă europeană și nu există obligația de a folosi un reprezentant.

Taxele de reînnoire au fost stabilite la un nivel competitiv și sunt deosebit de atractive pentru primii zece ani, durata medie de viață a unui brevet european. Solicitanții economisesc și costurile indirecte. Cu cât un titular de brevet dorește să își valideze brevetul european în mai multe țări, cu atât economiile sunt mai mari prin optarea pentru un brevet unitar.

Toată administrarea post-grant este gestionată central de Oficiul European de Brevete, reducând în continuare costurile și formalitățile administrative.

Registrul online include informații despre statutul juridic al brevetelor unitare – în special despre licențe și transferuri. Acest lucru încurajează transferul de tehnologie și investițiile în inovare.

Brevetele unitare conferă o protecție cu adevărat uniformă, deoarece dreptul material al brevetului – în special drepturile conferite de brevetul unitar și orice limitări ale acestor drepturi și căile de atac disponibile în cazuri de încălcare – a fost armonizată în Acordul Tribunalului Unificat de Brevete.

Așadar iată că factorii de decizie de la nivel de organizație sunt sfătuiți să construiască o strategie în domeniul Proprietății Intelectuale care să fie corelată cu Strategia de Proprietate Intelectuală la nivel de țară și cu cea de la nivelul Uniunii Europene. 

Concluzia rezidă din faptul că marii jucători la nivel mondial în Domeniul Protecției Proprietății Intelectuale dezvoltă un avantaj competitiv net față de cei care rămân la nivelul teoriei.

Centrul PatLib din Sibiu – Scrisoarea PORTO / The PatLib Centre Sibiu – PORTO PAPER

Delegații Summit-ului PATLIB, desfășurat la Porto în Portugalia în Luna Mai 2019, s-au pus de acord cu următoarele aspecte: 

• Consolidarea Rețelei PATLIB în Europa; 

• Centrele PATLIB au devenit adevărate Centre de excelență IP în regiune și servesc la o cooperare strânsă între Centrele de Informare a Brevetelor și alte centre;

• Actorii care susțin inovarea și transferul de tehnologie în Europa doresc să permită îmbunătățirea serviciilor adaptate nevoilor celor mai puțin experimentați utilizatori ai sistemului de brevetare;

• Se dorește a se implementa în organizațiile moderne a unui proces de intensificare, de îmbunătățire și înțelegere a tuturor aspectelor de brevetabilitate;

• Se dorește a se implementa în organizațiile moderne servicii suport legate de brevetabilitate;

• Se insistă pe îmbunătățirea vizibilității rețelei PATLIB și a membrilor săi.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la Sibiu (acordăm consultanță primară gratuită pentru toată țara și implicit pentru Europa Centrală și de Sud-Est cu personal acreditat internațional) la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu (clasificat de European Patent Office la standard „Level 3”, nivel maxim de competență), Strada Emil Cioran nr 4, sala IM 101, în cadrul Facultății de Inginerie de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, contact mihail.titu@ulbsibiu.ro

Va urma: “Recomandări către Oficiul European de Brevete”

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail ȚÎȚU

Director Centrul PATLIB OSIM-EPO din Sibiu

Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale  (Prof.univ. dr. Rodica M.Cândea) 

Atractivitatea și Autoritatea ca modalități de influențare într-un context managerial 

Se știe că autoritatea este capacitatea managerului de a impune respect, de a influența comportamentul altora și de a lua decizii care sunt respectate. Sursele sale de putere sunt date, în general, de statut, structuri si reguli, experiență, cunoștințe. 

Atractivitatea este capacitatea managerului de a atrage, de a genera interes și de a influența prin personalitate, carismă sau alte calități percepute pozitiv. Se obține prin prezență, interacțiune și relaționare, prin intermediul atractivității fizice și psihice.

Deși autoritatea și atractivitatea pot coexista, ca de exemplu în cazul unui manager ideal, în realitate mulți manageri se limitează la autoritate, ceea ce reduce din pâghiile de influențare, mai ales în contextul managementului umanist actual care presupune omul, angajatul, în centrul preocupărilor organizației. 

Mă voi referi în continuare la atractivitate care, deși nu este numită “competență”, are multiple implicații în dinamica interacțiunilor și relațiilor interpersonale la locul de muncă și a altor aspecte ale vieții unei organizații, avantajându-le sau, dimpotrivă, distorsionându-le. Așa este, de exemplu, influența atractivității în cadrul proceselor de evaluarea performanțelor și promovare, de colaborare și cooperare, de autoritate și chiar de influențare a climatului de muncă. 

În contextul relațiilor organizației cu exteriorul, cu clienții și alți stakeholderi, atractivitatea angajaților este un factor de competitivitate. Oamenii sunt mai predispuși să interacționeze, să asculte și să fie receptivi la persoanele pe care le percep ca fiind atractive, să se conecteze mai ușor cu acestea, și să rămână loiali în timp.

Conștientizarea impactului atractivității asupra interacțiunilor și relațiilor interne și externe ale organizației ajută la reducerea subiectivismului, discriminărilor, favoritismului, și la crearea unui mediu de lucru mai echitabil și mai productiv, în același timp cu crearea unei imagini pozitive a organizației.

I. Manifestarea atractivității ca trăsătură umană la locul de muncă. Ce ne face să fim considerați atractivi?

Atractivitatea este o trăsătură umană multidimensională care rezultă din integrarea unor factori ca de exemplu: fizicul, personalitatea, emoțiile, contextul social, psihologic și cultural, factori biologici.  Atractivitatea este subiectivă, în sensul că ceea ce o persoană consideră atrăgător, altă persoană poate avea o altă părere.

Atractivitatea poate fi de natură fizică și psihică, în funcție de factorii care o determină. 

Atractivitatea fizică 

Această categorie poate fi corelată, de exemplu, cu simetria și caracteristicile faciale, privirea, dimensiunile și proporțiile corporale, gesturile, vocea, postura, îngrijirea personală, stilul vestimentar. 

Zâmbetul sincer, autentic, are un rol esențial în percepția atractivității deoarece transmite emoții pozitive, prietenie, încredere. Creează o conexiune imediată, fiind și un factor subconștient în alegerea relațiilor. Zâmbetul îmbunătățește proporțiile faciale, evidențiind trăsăturile plăcute (ochii strălucitori cu pupile dilatate, ridurile zâmbetului), care sunt asociate cu sinceritatea și căldura. În multe culturi zâmbetul este văzut ca un simbol al politeții și al empatiei, ceea ce contribuie și la creșterea atractivității sociale.

Atractivitatea fizică a interlocutorului ne influențează chiar de la  primul contact cu acesta. În câteva minute, instinctiv, îi atribuim caracteristici pozitive sau negative și îi atașăm o „etichetă”, care apoi constituie cadrul în care îl vom percepe în continuare. Este efectul de halou sau coarne, fenomen psihologic care descrie tendința de a ne forma o primă impresie favorabilă, respectiv nefavorabilă, pe baza unei singure trăsături, în acest caz fizice. 

Atractivitatea psihică 

Se referă la un ansamblu de trăsături, mentalități și atitudini care țin de modul în care gândim și simțim, de abilitățile și manifestările noastre. De exemplu, o personalitate atractivă se manifestă printr-un comportament amabil, politicos și respectuos. O minte ageră și o conversație interesantă sau simțul umorului, sunt două dintre elementele importante ale atractivității psihice.

Oamenii sunt atrași în general de cei care îi ascultă și care manifestă interes pentru ei, care le împărtășesc interesele, valorile și convingerile, care îi plac. În unele cazuri însă, diferențele complementare care satisfac o nevoie pot stimula atracția.

Disponibilitatea spre a fi receptiv și a înțelege emoțiile altora, empatia, ne fac atractivi prin crearea de conexiuni emoționale. Capacitatea de a ne controla propriile emoții și de a răspunde adecvat emoțiilor celorlalți (Stilul social,vezi Newsletter SAMRO #189) contribuie la o atractivitate psiho-emoțională puternică.

Modul în care ne auto-percepem influențează felul în care suntem percepuți. O stimă de sine supra-evaluată respinge, dar evaluată corect, este asociată cu încrederea în sine. O persoană sigură pe sine emană o energie pozitivă, inspiră respect și atrage oamenii printr-un sentiment de siguranță.

Într-un mediu profesional, performanța și abilitățile profesionale ale unei persoane sporesc atractivitatea, conducând la apreciere și respect. Dorința de a învăța lucruri noi, de a explora și de a fi deschis la idei diferite sunt trăsături atractive. 

Pasiunea și entuziasmul manifestat la locul de muncă integrează emoții care aduc energie pozitivă, sunt extrem de atractive și chiar contagioase. Sunt adesea asociate cu motivație și ambiție, dar manifestate în exces pot să intimideze sau să creeze impresia de superficialitate. 

În mediul profesional atractivitatea psihică este mai profundă și mai semnificativă decât atractivitatea fizică și joacă un rol esențial în relațiile de lungă durată, determină legături autentice și stabile, bazate pe respect reciproc și compatibilitate.

Atât atractivitatea fizică cât și cea psihică se realizează prin intermediul comunicării nonverbale (ex.: limbajul feței, corpului, limbajul paraverbal al vocii) și verbale. Stilul de comunicare este interfața între factorii care pot determina atractivitatea și percepția atractivității. 

O persoană care comunică fluent, clar și coerent este percepută ca fiind mai inteligentă și sigură pe sine. Contactul vizual, expresiile feței, gesturile deschise și o postură relaxată cresc percepția de carismă și încredere. O voce calmă, caldă, melodioasă, este mai atrăgătoare decât una monotonă sau dură. De asemenea, naturalețea, spontaneitatea, ascultarea activă și modul în care dăm feedback sau în care vorbim în public, contribuie la atractivitate. Oamenii sunt atrași de cei care îi fac să se simtă apreciați, valorizați, importanți și înțeleși.

Stările de spirit, situațiile intense sau dorințele, trebuințele de moment pot modela factorii care determină atracția. La fel și normele sociale la un moment dat, influențate adesea de mass-media.

În numele următoare voi analiza modul în care se manifestă în mod concret atractivitatea la locul de muncă și consecințele acesteia în echipă și organizație.

(va urma)

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea

Coordonator Echipa editorială: CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea, 

Membru co-fondator SAMRO

Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro, rcandea@gmail.com