Newsletter # 171 (iulie 2022)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Transformarea economiei pentru a genera "bine" - Conferința EUEAM 2023 // Transfoming business for "good" - EURAM 2023 Conference

Între 13 și 16 iunie 2023, la Dublin în Irlanda, s-a desfășurat conferința anuală a celei mai mari și importante organizații europene de management - EURAM. Ca urmare a participării directe la acest eveniment pe întreg parcursul său (exceptând ”petrecerea” finală din ultima zi), formulez câteva constatări, care ar putea prezenta interes pentru membrii SAMRO.

• EURAM, cu cei 2043 de membri, dintre care 422 sunt din afara Europei, grupati în 12 domenii manageriale, cărora li se transmit zilnic informații pe aproape înreg parcursul anului, este o organizație funcțională, cu servicii utile pentru membrii săi. Cea mai importantă și vizibilă manifestare o reprezintă conferința anuală, derulată în acest an în Irlanda, care furnizează 80% din veniturile organizației.

• Conferinta EURAM este cea mai mare conferință internațională de management organizată anual în Europa; câteva cifre prezentate de organizatori sunt edificatoare:

1328 de participanți;

432 de comunicări prezentate direct la conferință;

100 de comunicări prezentate online;

18 secțiuni, unele având mai multe subsecțiuni;

2 sesiuni plenare.

• Comunicarea prezentată în plen de profesorul David Teece de la Universitatea din California, focalizată asupra capabilităților dinamice ale organizațiilor a cuprins numeroase elemente inovative, pledând în mod argumentat pentru conceperea unor noi teorii și practici manageriale, care să fie capabile să rezolve performant problemele noii economii și societăți ce se dezvoltă în prezent; aceasta implică modificarea radicală a cercetării științifice în management, care în opinia lui Teece, nu mai este  relevantă.

• Tematica comunicărilor, foarte variată, s-a cantonat frecvent pe aspecte manageriale de detaliu, multe fără nici o utilitate pentru managementul organizațiilor.

• Calitatea lucrărilor selecționate de organizații și prezentate la secțiuni a fost foarte eterogenă, nu puține fiind sub nivelul unor lucrări de doctorat medii.

• Atmosfera în cadrul conferinței a fost plăcută, cu o pronunțată notă informală, favorizantă schimbului de idei și interacțiunii umane.

• Organizarea realizată de Business School-ul Universității din Dublin a prezentat numeroase scăpări: spații subdimensionate, neactualizarea la săli a anunțurilor zilnice ale secțiunilor care se derulau în ele, cozi imense pentru mesele de prânz și la cafelele din pauze, întârzieri în servirea mesei și tratațiilor în pauze, defecțiuni ale sistemelor tehnice auditive, inclusiv la reuniunea inaugurală, s.a.

În ansamblul său, conferința EURAM a reflectat destul de fidel starea teoriei și practicii manageriale actuale, confruntate cu multe provocări, cu abordări eterogene și inegale, cu un exces de analize și studii pe aspecte de detaliu, adesea prea puțin relevante și cu insuficientă preocupare pentru ”reinventarea managementului”, a cărui necesitate este din ce în ce mai frecvent invocată de o parte dintre liderii managementului internațional, având în vedere trecerea la societatea și economia bazate pe cunoștințe și digitalizare.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

2.1. Inventatori români - Rudolf Eisenmenger, inventatorul “plamanului artificial”, partea I-a // Romanian inventors - Rudolf Eisenmenger, the inventor of the "artificial lung" , part-I

În acest număr al Newsletter-ului Vă prezint prima partea a unui articol despre Rudolf Eisenmenger, inventatorul “plamanului artificial”, o personalitate în domeniul inventicii.

Rudolf Eisenmenger s-a născut la Alba Iulia în 1871, a urmat gimnaziul la Orăştie şi facultatea de medicină la Cluj, doctoratul obținându-l în anul 1896. Până în 1918 va practica medicina în Orăștie.

Încă de la începutul carierei este preocupat de ideea proiectării și construirii unui aparat pentru resuscitare respiratorie și circulatorie.

În 1900 construiește aparatul pentru respirație artificială pe care îl denumește “Biomotor” și care a fost brevetat în mai multe țări (Austria, Germania, Italia, SUA, Anglia, Belgia, Franța). Acest dispozitiv a fost produs în serie de către firma Lautenschläger și datorită faptului că s-a bucurat de un mare succes a fost implementat în stațiile de salvare, spitale și clinici. Un exemplar se găsește expus la Muzeul Maghiar al Serviciului Național de Ambulanțe și Urgențe din Budapesta.

Respiratorul lui Eisenmenger era de tip cuirasă ("scut"), în jurul abdomenului anterior și al toracelui inferior și era mai portabil și mai mobil comparabil cu alte ventilatoare din epocă. 

“Aeromutatorul manevrabil cu piciorul” reprezintă continuarea ideilor întâlnite la aparatele suflante ale sfârsitului de sec.al XIX (ex: aparatul Thomas Fell – Joseph O'Dwyer din 1893).

Rudolf Eisenmenger a publicat în anul 1903  "Dispozitiv pentru Respirație Artificială" descriind un scut etanș toraco-abdominal operat printr-o pedală generând presiune alternativă și vaccum pe abdomen și toracele inferior. A propus utilizarea dispozitivului la pacienții în stop cardio-respirator provocat prin înec sau intoxicații.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Sibiu, 11 iulie 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

3. Inteligența artificială în managementul umanist / Artificial intelligence in humanistic management

3.1. Abilități emoționale și sociale, și inteligența artificială (1)

Promiteam în NL#170 câteva clarificări privind relația dintre inteligența emoțional-socială (E-S), care stă la baza abilităților manageriale adesea denumite "soft skills", ca trăsătură umană relevantă pentru succesul managerului în obținerea de rezultate prin oameni, și inteligența artificială (IA). "Soft skills" sunt abilitățile de a înțelege și de a gestiona propriile emoții și de a interacționa eficace și eficient cu ceilalți. Cu ajutorul IA se dorește replicarea acestora. 

Inteligența emoțională  (IE) și cea socială (IS) stau la baza unor abilități distincte dar interconectate. Voi discuta aceste aspecte în continuare, folosind chiar și "asistența" ChatGPT !!!

Pe de o parte, inteligența emoțională (IE) se referă la abilitatea umană de a recunoaște, înțelege și gestiona propriile emoții și pe cele ale celor din jur. O manifestare a acestei inteligențe este, de exemplu,  capacitatea de a fi empatic, care este comprtență necesară în cadrul lucrului în echipă sau în abilitatea de a conduce.

Inteligența socială (IS) se referă la abilitatea umană de relaționare, de percepere, înțelegere și interpretare a emoțiilor și intențiilor celor din jur, de a stabili relații și de a interacționa eficace într-un context social. Aceasta include competențe precum adaptarea propriului comportament prin interpretarea corectă a limbajelor nonverbale, a expresiilor faciale, implicit abilitatea de a coopera, de a influența, de a rezolva conflicte.

Pe de altă parte, inteligența artificială (IA) se referă la dezvoltarea de sisteme și tehnologii care pot simula sau reproduce anumite aspecte ale inteligenței umane. Există deja sisteme IA capabile să recunoască și să interpreteze semnale sociale, să răspundă adecvat într-un context social și să ofere suport în comunicare și interacțiune umană. Tehnologiile IA, cum ar fi chatbot-urile și asistenții virtuali, roboții sociali, pot simula interacțiuni și răspunsuri asemănătoare omului, dar le lipsesc emoțiile și empatia autentice.

Inteligența E-S implică o înțelegere subtilă a emoțiilor umane, a contextului social și a relațiilor interpersonale; IA poate fi programată să interpreteze și să răspundă la anumite semnale sociale, dar este limitată în abilitatea de a le înțelege în profunzime și de a se conecta într-un mod uman. În prezent  există cercetări în domeniul IA care vizează dezvoltarea sistemelor capabile să detecteze, interpreteze și răspundă la emoții umane. Aceasta se numește inteligență artificială afectivă și presupune utilizarea unor algoritmi și tehnici specifice.

Detectarea stărilor E-S prin inteligență artificială afectivă poate fi realizată folosind diferite tehnici. De exemplu, analiza facială poate fi utilizată pentru a identifica expresiile faciale asociate anumitor emoții, cum ar fi bucurie, tristețe sau furie. Alte metode pot include analiza vocii pentru a detecta intonația și caracteristicile vocii asociate cu anumite emoții, sau analiza textului pentru a identifica cuvinte și modele lingvistice care dezvăluie starea emoțională a unei persoane.

Interpretarea emoțiilor umane implică și înțelegerea semnificației acestora în contextul dat, ceea ce nu poate face, deocamdată, un sistem de inteligență artificială emoțională. Acesta ar trebui să fie capabil să distingă de exemplu, între o expresie facială de bucurie autentică și una forțată sau să înțeleagă dacă un mesaj vocal poate conține sarcasm sau ironie.

Răspunsul la emoții poate fi realizat într-o oarecare măsură prin IA printr-o gamă variată de metode, pot genera răspunsuri textuale sau vocale în funcție de emoția detectată. De asemenea, acestea pot ajusta comportamentul lor în funcție de emoțiile utilizatorului pentru a furniza suport emoțional sau pentru a se adapta la nevoile individuale.

Deși pot fi capabile să recunoască anumite indicii emoționale și să ofere răspunsuri corespunzătoare, sistemelor actuale de inteligență artificială le lipsește înțelegerea autentică sau subiectivă și profunzimea stărilor umane. 

AI poate fi, de asemenea, valorificată ca instrument de îmbunătățire a competențelor sociale și emoționale. De exemplu, platformele bazate pe inteligență artificială pot oferi feedback, consiliere și mentorat privind abilitățile de comunicare, inteligența emoțională și caracteristicile de conducere. Simulările de realitate virtuală pot crea medii captivante pentru exersarea și îmbunătățirea interacțiunilor sociale. 

Capacitățile sistemelor de inteligență artificială de a detecta, interpreta și răspunde la emoții umane sau de a interveni în relațiile sociale sunt în continuă dezvoltare, dar există încă multe provocări tehnice și etice de depășit. În numărul următor voi prezenta câteva dintre acestea, care pot constitui probleme majore în contextul managementului și al organizațiilor.

(va urma)

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea

     3.2. Prostia umană și cea a inteligenței artificiale 

Prostul din casă

Părerea unui canibal

Vechea și noua generație

Definiția prostiei umane - Morgan Freeman

Ce spune chatGPT despre prostia umană și cea a inteligenței artificiale 

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)