Newsletter #168 (aprilie 2023)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Tranzițiile contextuale ce impactează decisiv managementul IMM-urilor / Contextual transitions which decisively impact SMEs management

Consacrăm acest editorial IMM-urilor, pentru că ele reprezintă 99% din totalul companiilor în România și cvasitotalitatea țărilor lumii. Reamintim această realitate pentru că, din păcate, preocupările majore ale decidenților politici, economici și sociali, sunt focalizate nu asupra lor, ci la nivelul companiilor mari, din motive pe către le cunoaștem cu toții.

IMM-urile nu numai că reprezintă 99% din firme, dar înglobează cea mai mare parte a capitalului românesc privat din economie și au contribuții majoritare în crearea de locuri de munca, a PIB-ului și – direct și indirect – veniturilor la bugetul statului.

În consecință, numărul, funcționalitatea, performanțele și sustenabilitatea IMM-urilor ar trebui să constituie o prioritate națională, ceea ce ar avea multiple consecințe pozitive nu numai asupra economiei, ci și asupra standardului de viață al populației.

În temeiul acestor realități, considerăm necesar să punctăm cele trei tranziții majore contextuale a căror cunoaștere și luare în considerare este decisivă pentru competitivitatea și sustenabilitatea sectorului de IMM-uri și implicit a economiei și societății românești.

Prima este tranziția la economia bazată pe cunoștinte și digitalizare, care schimbă radical contextul economic, social, tehnic, educațional, etc. pentru IMM-uri. Focalizarea asupra cunoștințelor, a capitalului intelectual și a digitalizării devine treptat o precondiție a funcționării și sustenabilității firmelor.

A doua o constituie tranziția la întreprinderea bazată pe cunoștinte, ale cărei caracteristici sunt sensibil diferite față de întreprinderea clasică. Cunoștințele devin cele mai importante materii prime, factori de producție, produse, resurse și avantaje competitive esențiale. Se schimbă configurația întreprinderilor, prin cristalizarea și trecerea în prim-plan a funcțiunilor de cunoștințe și de training. Firma se focalizează pe performanțe multidimensionale - economice, sociale, ecologice, educaționale, etc.

A treia este tranziția de la managementul clasic la managementul bazat pe cunoștinte și stakeholderi. Noua disciplină și practică a managementului bazat pe cunoștinte și stakeholderi, deși preiau numeroase elemente de la managementul tradițional, încorporează multe și esențiale elemente noi: managerii bazați pe cunoștinte sau T manageri, strategii specifice focalizate pe cunoștinte, sisteme manageriale sensibil diferite structural și funcțional, leadership și cultură organizațională axate pe cunoștinte, etc.

Aceste trei tranziții se reflectă în noi oportunități, amenințări și provocări pentru IMM-uri, dar și pentru celelalte companii, determinante pentru dezvoltarea și performanțele lor.

Neluarea în considerare a acestor tranziții și a consecințelor acestora se repercutează negativ asupra IMM-urilor, ceea ce explică numărul mare de falimente și performanțe scăzute din zona lor.

Elementele prezentate ne-au determinat să aducem în atenția membrilor comunității SAMRO cele trei tranziții, pentru a le avea în vedere mai pregnant în activitățile didactice, de cercetare științifică, consultanță și economice, pe care le derulează.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

2.1 Inventatori români – Nicolae Teclu (I) / Romanian inventors - Nicolae Teclu (I)

În acest număr al Newsletter-ului Vă prezint o primă parte a unui articol despre Nicolae Teclu, o personalitate în domeniul inventicii.

La data de 18 octombrie 1839, s-a născut la Brașov cel care avea să devină chimistul recunoscut internațional, de al cărui nume se leagă 60 de descoperiri științifice și peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei și anume Nicolae TECLU. Tatăl lui Nicolae Teclu, Kir Nicolae, a fost unul din susținătorii în plan material și moral a școlii românești din Brașov, participând la fondarea în 1835 a Casinei Romana.

Studiile liceale le-a urmat în orașul său natal, mai apoi va studia la Institutul Politehnic din Viena, secția Chimie și la Academia de Arte Frumoase din Munchen, secția Arhitectură. Pentru o perioadă de timp va activa ca profesor de chimie la Colegiul Național ''Andrei Șaguna'' din Brașov (1864- 1868). Preia postul de asistent de la profesorul său, dr. Ludwig Boltzman la Viena și ajunge la rândul său profesor de chimie la Academia de Comerț. De asemenea a predat „chimia pigmenților” la Academia de Arte Frumoase. Bogatei sale activități profesionale i se adaugă și funcția de chimist la Monetăria Statului din cadrul Imprimeriei Imperiale.

În multe din lucrările publicate și conferințele ținute, Nicolae Teclu arată cum pot fi folosite cu succes cunoștințele de chimie în arhitectură, sculptură și pictură.

Nicolae Teclu a inventat în 1900 becul de laborator care permite reglarea curentului de aer și gaz, bec care-i poartă numele. Invenția a fost brevetată în Austria și realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck's Nachtolger și ulterior la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. 

"Becul Teclu" este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic și astfel se obține un amestec mai bun al aerului cu gazul și o temperatură de ardere mai înaltă. Arzătorul Teclu sau becul Teclu, este folosit și astăzi în laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătățită.

Dragi Colegi Sărbători în Pace și Liniște ! 

Pentru data calendaristica de 16 aprilie 2023, HRISTOS A ÎNVIAT !

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Sibiu, 12 aprilie 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

3. Inteligența emoțională, comportament și performanță managerială: "Călătoria emoțională" de la pandemie la post-pandemie / Emotional intelligence, behavior and managerial performance: "The "Emotional journey", from pandemic to post-pandemic

3.1. Competențe socio-emoționale în învățământul academic: student și dascăl - Feedbackul pozitiv (II)

Mă voi referi în continuare la utilizarea FB pozitiv ca parte a comportamentului general al dascălului, ca și componentă a unei atitudini pozitive a acestuia. Atitudinea pozitivă a profesorului, empatia, FB pozitiv încurajează pe masteranzi să depună eforturi suplimentare pentru că ei înțeleg că este în interesul lor. 

Masterandul trebuie să simtă că este înțeles, că ia singur decizii care privesc dezvoltare sa, că se simte valorizat, că se are în vedere grija față de el, că se are încredere în el, în capacitatea sa de a se dezvolta și chiar de a se schimba. Învățământul academic (și nu numai) trebuie să fie locul în care se schimbă mentalități, se creează viitoarea forță de schimbare a societății, ori acest lucru nu se poate realiza doar prin transmiterea de informații și dezvoltarea de competențe profesionale.

În cazul nevoii de un FB mai nuanțat și pentru a crește acuratețea intenției și a percepției, este nevoie și de interpretarea limbajului nonverbal. De aceea, în cazul comunicării digitale se poate apela la FB acordat video. 

Funcția socială și emoțională a FB poate funcționa ca un reducător de anxietate și de echilibrare a emoțiilor. De aceea, distanțarea socio-emoțională  profesor - masterand, generată de învățământul online sau dacă masterandul este mult mai tânăr decât profesorul, poate  conduce la separarea lor în două "tabere", masteranzii pe de o parte și dascălii pe de alta, fiecare având, aparent, interese diferite, disjuncte.

Evident, nu toate FB trebuie să fie pozitive, studenții trebuie și să învețe cum să-și îmbunătățească munca, să facă față eșecului și să revină pe un palier profesional superior. De asemenea nu trebuie să ne coborâm standardele doar pentru a putea oferi FB pozitiv. Chiar dacă în acel moment rezultatele masterandului nu sunt cele așteptate, să identificăm și să apreciem și ceea ce face bine. "Cheia" aici este alternanța FB pozitiv cu cel negativ și focalizarea pe FB pozitiv care să-i încurajează pe masteranzi să depună eforturi suplimentare.

Acordarea de FB se poate face pe mai multe căi, direct, în sala de clasă sau online, de exemplu prin email sau prin instituirea unei rubrici de Anunțuri pe site-ul cursului, pentru un FB în grup, sau chiar și pentru FB individual dar care să fie văzut de toți colegii. 

Comentarea rezultatelor grupului de masteranzi după un test, colocviu sau examen, cu prezentarea de concluzii care să accentueze aspectele pozitive și să menționeze ce s-ar fi putut face pentru a avea rezultate și mai bune, poate să demonstreze faptul că dascălului îi pasă de dezvoltarea masterandului sub toate aspectele, profesional, relațional și psihic.

Acordarea de FB pozitiv demonstrează și că masteranzii sunt importanți pentru dascăl, că dascălul se implică nu doar  profesional, ci și relațional și psihic, că își asumă nu doar rolul de a transmite informații ci și acela de a sprijini procesul de dezvoltare a masterandului prin umanizarea relației cu acesta. În opinia mea, învățământul academic trebuie să fie o  etapă importantă în dezvoltarea viitorului angajat, în constituirea capitalului profesional, dar și relațional și psihic al organizațiilor și societății ca întreg.

Redau mai jos câteva exemple pentru ceea ce comportamentul profesorului poate să transmită masterandului:

- Relațiile sociale pozitive dascăl-masterand, inițiativa venind de la dascăl, transmite mesajul "Profesorul mă înțelege și mă sprijină".

- Adoptarea de către profesor a unei atitudini flexibile îl ajută pe masterand să conștientizeze responsabilitatea pe care o are pentru propria lui dezvoltare "Viitorul meu este în mâinile mele și profesorul mă poate ajuta".

- Preocuparea profesorului pentru dezvoltarea personală a masterandului îl face pe acesta să se simtă valorizat, prețuit ca individ "Am valoare, am potențial pe care acum mi-l pot dezvolta".

- Dacă profesorul manifestă preocupare pentru bunăstarea masterandului și în afara clasei, mesajul transmis este "Profesorului îi pasă de mine, are grijă de mine".

- Atitudinea profesorului care să demonstreze împărtășirea unui scop comun profesor-masterand va conduce la percepția masterandului: "Profesorul are încredere în mine că pot să devin ceea ce îmi doresc, să am un post bun, să am viața pe care mi-o doresc; depinde de mine, dar nu sunt singur în acest efort".

Păstrarea legăturii cu profesorul, cu universitatea, și după plecarea masterandului din unitatea de învățământ, poate aduce beneficii reciproce.

Știm că este imposibil să-i faci pe oameni mai inteligenți decât deja sunt, dar poți să încerci să-i faci să vadă lucrurile din altă perspectivă, să înțeleagă sensul efortului lor de a-și dezvolta abilitățile care să-i conducă la rezultatele dorite în contextul dat, sau chiar să acționeze asupra acestui context pentru a determina schimbarea, evoluția, progresul mediului asupra cărui acționează.

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea,

 Cercetător științific grad I

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, 

Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)