Newsletter #160 (august 2022)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Organizații protective la traumă / Trauma-informed organizations

Între noile concepte și abordări manageriale majore conturate în contextul turbulent al ultimilor ani, menționăm cel referitor la ”organizația protectivă la traume”. Fundamentul apariției sale îl reprezintă faptul că numeroase persoane – și cu frecvență crescândă în contextul crizelor din ultimii ani – suferă traume de diverse naturi. Potrivit unor cercetări publicate de Harvard Business Review, aproximativ 6 din 10 bărbați și 5 din 10 femei au suferit de cel puțin o traumă.

Pornind de la aceste constatări și de la realitățile și traumele din companii, consultanta Katharine Manning a conturat conceptul de organizație protectivă de traumă pe care o definește ca acea organizație care își derulează activitățile înțelegând traumele și efectele lor negative asupra salariaților săi și comunităților pe care le deserveste și care acționează pentru a le atenua efectele. Potrivit acestei specialiste ”este posibil să nu putem prevedea sau evita viitoarele crize cu care organizația va fi confruntată, dar prin anticipare, planificare și dedicare, organizația poate fi pregătită pentru a face față viitoarelor provocări – indiferent care vor fi – și pentru a deveni mai puternică în final”.

Construirea organizației protective la traumă implică acționarea, în principal, pe trei planuri:

• ascultarea permanentă de către manageri și colegi a persoanelor care trec prin aceste traume, manifestând receptivitate, înțelegere și încurajare;

• furnizarea de suport intangibil și tangibil - psihologic, informațional, financiar, material, medical, etc. - persoanelor traumatizate pentru a se vindeca și elimina efectele traumelor;

• generarea, la personalul firmei și în comunitățile implicate, de încredere în organizație și managerii săi, prin strategii, politici, reguli, decizii, acțiuni și comportamente suportive în prevenirea, atenuarea și soluționarea problemelor asociate traumelor.

În contextul actual, în care se apreciază că în perioada următoare numărul, diversitatea și intensitatea crizelor la nivel societal și organizațional se va amplifica, dezvoltarea de organizații protective la traumă devine esențială, cu efecte benefice atât asupra persoanelor implicate, cât și asupra sustenabilității și performanțelor organizației.

Elementele prezentate pledează petru includerea problematicii organizației protective la traumă în tematica disciplinelor manageriale din universitățile din România.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

2.1. Inventatori români – George Constantinescu, Partea 2 / Romanian inventors - George Constantinescu, Part 2

Vă propun să continuăm prezentarea inventatorului George Constantinescu. 

Am spus în prima parte ca Domnul George Constantinescu a manifestat înclinații tehnice încă din copilarie. Vă prezint în continuare transmisia automata pentru vehicule.

Înca din anul 1910, Gogu Constantinescu (este numele după care este cel mai cunoscut și citat) era preocupat de aplicarea principiului sonicității la motoare. Studiază problema transmisiilor cu variație continuă și dezvoltă principiul convertizorului.  În perioada anilor 1933-1934 înregistrează primele brevete și se concentrează pe următoarea idee: “crearea unei maşini ieftine, în care şoferul să nu aibă grija pedalei de ambreiaj, care să poată parcurge 100 de mile cu un galon de petrol (adică un consum mediu de 2,3 l/100 km) la o viteză de croazieră de 30-40 de mile pe oră (48-64 km/h)”.

Primul test a fost făcut cu succes în 1923, cu un model experimental care avea un şasiu vechi de Sheffield Simplex şi un motor Singer de doar 10 CP. Testarea s-a realizat la periferia Londrei cu mașina încărcată cu zece oameni, printre care şi inventatorul care era la volan.

Dezvoltă și îmbunătățește conceptul, de asemenea observă ca motorul răcit cu aer reprezentă un dezavantaj, inclusiv balansul provocat de el și va trece la un motor de 500 cm3, cu 2 cilindri, răcit cu apă și convertorul montat între cilindri, având puterea maximă dezvoltată de 5,58 CP și cu un carburator îmbunătățit pe care îl va breveta. Își va prezenta creația la Salonul Auto din Paris în 1926.

Revista americană Popular Science, în numărul din februarie 1927, descrie cu cuvinte de laudă prezența la Salonul Auto: „Un nou tip minunat de automobil rulează acum pe străzile Parisului. La prima vedere, seamănă cu miile de maşini mici care îşi fac drumul prin capitala Franţei. Dar totuşi această maşină este capabilă să facă lucruri atât de remarcabile, încât a incitat interesul inginerilor din lumea întreagă. Maşina nu are o transmisie de tip convenţional. Nu există trepte de viteză şi nici schimbător de viteză”.

Ca orice inventator, întâmpină greutăți în găsirea investitorilor și obtinerea fondurilor necesare implementării ideii sale. Compania americană General Motors se arată interesată, însă înțelegerea între cele două părți nu avea sa se finalizeze în mod favorabil.

Revine pentru o perioada în țară, unde începe testarea, dezvoltarea şi construcţia trenurilor cu ”convertizor Constantinescu” la firmele Malaxa din Bucureşti (1930). O schimbare în politica trenurilor, generate de avântul pe care îl cunoaște electrificarea căilor ferate va duce la tăierea fondurilor necesare proiectului inginerului Constantinescu.

De-a lungul vietii, Gogu Constantinescu a brevetat peste 120 de invenții, i s-a acordat titlul “Doctor Honoris Cauza” în științe tehnice la Institutul Politehnic din Bucuresti, a fost membru de onoare al Academiei Române și a Societății Inginerilor din Anglia. Se stinge din viață la data de 11 decembrie 1965, la Londra.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line, https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu; https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/; http://www.artasibiu.ro 

Sibiu, 10 august 2022

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Director Centrul Regional OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

3. Din actualitatea națională și internațională / National and international news

3.1. Lucrarea "Knowledge strategies", autor Prof. Constantin Brătianu, a fost publicată  în Cambridge University Press

Abstract

Knowledge is a strategic resource for any organization and its deployment is critical in achieving a sustainable competitive advantage. Knowledge strategies were born at the intersection of strategic thinking and knowledge management. Strategic thinking is a mental process of understanding the future and, based on that understanding, of searching for practical ways to achieve a competitive advantage in the market. Strategic thinking is operating in the opportunity space of the organization. This Element explains the strategizing process and presents the knowledge strategies which result from that complex mental process. Organizations can design deliberate and emergent knowledge strategies, which can be integrated into the corporate vision and its strategies.

Dacă sunteți interesați să citiți lucrarea, vă rog să vă dresați autorului la adresa constantin.bratianu@gmail.com. 

4. Inteligența emoțională, comportament și performanță managerială: "Călătoria emoțională" COVID- 19, de la pandemie la post-pandemie / Emotional intelligence, behavior and managerial performance: "The COVID-19 "emotional journey", from pandemic to post-pandemic

4.1. Abilități manageriale "soft" actualizate și completate de "pandemie": dezvoltarea managerului modern (Partea 1)

Pandemia de COVID-19 a afectat toate laturile vieții umane la nivel global și local, pornind de la amenințările la adresa sănătății, continuând cu consecințele economice și ajungând până la starea psihică și relațiile dintre oameni. Stresul indus în perioada pandemiei a generat schimbări în sistemul de valori, în atitudinile față de viață și viitor. 

Percepțiile oamenilor la nivel cognitiv și emoțional au fost afectate și, implicit, comportamentul acestora a suferit schimbări semnificative. Toate acestea reverberează în performanța lor la locul de muncă. 

Organizațiile și locurile de muncă se schimbă acum mai repede ca niciodată și, ca urmare, se schimbă și provocările cu care se confruntă managerii. De exemplu: munca cu angajați din patru generații diferite, cu nevoi și sisteme de valori diferite; cerințe stringente privind diversitatea și incluziunea; pătrunderea digitalizării și a inteligenței artificiale în tot mai multe procese organizaționale; managementul în condiții de muncă la distanță și în sistem hibrid.

Rezolvarea acestor probleme reclamă, cu prioritate, anumite competențe. În această "nouă" lume a muncii, cele mai valoroase competențe sunt cele aparținând oamenilor și pe care mașinile nu le pot reproduce. Aceste abilități includ managementul relațiilor, empatia și controlul emoțiilor, precum și luarea deciziilor bazate pe etică și judecată.

Angajatorii caută angajați care comunică bine, colaborează și inovează. Gestionarea stresului și a emoțiilor stă la baza acestor abilități; nu putem evolua, învăța sau prospera dacă suntem blocați de stres și de nesiguranța emoțională.

O minte rezilientă ne furnizează abilitățile necesare pentru a prospera într-o lume care devine tot mai complexă. Ne permite să fim agili și flexibili, capabili de adaptare, să folosim oportunitățile care apar pe parcursul nevoii de schimbare, sprijină mentalitatea deschisă, de dezvoltare, necesară pentru perioada post-pandemie.

Toate aceste competențe sunt corelate între ele și se bazează, direct sau indirect, pe interacțiuni umane, pe COMUNICARE.

Competențele de bun comunicator se referă la conștientizarea modului în care emoțiile și gândurile ne afectează comportamentul și, invers, la modul în care comportamentul nostru ne poate afecta gândurile și emoțiile. Această conștientizare ne ajută să devenim mai atenți la modul în care interacționăm cu cei din jurul nostru și la ce reacții le generăm acestora. Ne permite să ne adaptăm în mod conștient comportamentul, astfel încât să favorizăm crearea de relații profunde, pozitive, productive cu cei cu care interacționăm. 

Când oamenii interacționează  își observă reciproc comportamentele, conștient sau inconștient. Ei recepționează imaginea proiectată de interlocutor, modul în care acesta comunică, percep nivelul competenței profesionale. Conștientizarea, înțelegerea și reacția corectă la acestea stau la baza comunicării care conduce la realizarea obiectivelor comunicării în timp scurt și cu consum minim de resurse financiare, fizice, emoționale etc.

Cea mai tânără generație majoritară aflată în procesul muncii, generația Z, este numită adesea "generația tăcută" datorită modului în care comunică, în principal prin intermediul tehnologiei, prin mesaje digitale. Acest mediu virtual nu reclamă o interacțiune ca cea descrisă mai sus și, în bună parte, nu beneficiază de avantajele limbajelor neverbale și nici de cele ale vorbirii unui grup. 

De asemenea, învățarea virtuală și munca la distanță, de acasă, a influențat comportamentul membrilor generației Z, mai ales când vine vorba de abilități soft. Abilitățile de comunicare manifestate în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor actuale, pentru relațiile care să îi ajute pe comunicatori să își răspundă la întrebările "cine sunt, ce fac și de ce, în ce cred, încotro mă îndrept?". 

Efectul social al deficitului de comunicare reală poate duce și la o anumită izolare socială manifestată prin relații superficiale. Acest efect ar putea bloca evoluția unei persoane în diferite moduri. Ar putea deveni o barieră în calea unei cariere de succes și a relațiilor pozitive.

De-a lungul generațiilor am învățat că munca poate să însemne mai mult decât salariu, funcție sau statut și că fără calități morale și atitudini sociale corecte, sănătoase, e greu să rămâi conectat într-o realitate în care binele personal nu mai este suficient.

Virgiliu spunea cu secole în urmă că „numai munca făcută cu pasiune aduce rezultate“. Dar care mai sunt "rădăcinile" și "pârghiile" pasiunii, la care se poate apela prin comunicare? 

Voi continua în numerele următoare subiectul competențelor "soft" de care este nevoie acum, în această perioadă de despărțire de o "lume tradițională", despărțire impusă de pandemie. Aceste competențe ne vor ajuta pe noi, dascălii, managerii actuali și viitori, pe studenții noștri de acum, să construim o "lume nouă". 

Cercetător științific grad I, 

Prof.univ. dr Rodica M. Candea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)