Newsletter # 166 (februarie 2022)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Un "gap" masiv între speranțele companiilor privind digitalizarea și realizarea acestora  // A massive gap between the companies expectations regarding the digital transformationa and benefits

Prezentul editorial are la bază în principal, rezultatele unei investigații derulate de binecunoscuta firma de consultanta Boston Consulting Group (BCG), la care au răspuns peste 2600 de directori generali și decidenți în domeniul digital din companii din 13 țări.

Prima constatare majora desprinsa de BCG a fost că așteptările foarte mari ale companiilor de la transformările digitale (inteligența artificială, ”deep tech”, Web3, etc.) privind obținerea imediată de beneficii nu corespund realității. Exista chiar un ”massive gap” între speranțe și realizările ”de facto”. 65% dintre companii au dificultăți majore în a angaja experți în inteligența artificială, ingineri de software sau ”data scientists”. 93% dintre organizații se străduiesc ”să navigheze” în zona tehnologiilor disruptive, care se dezvoltă rapid.

Cu toate acestea 60% dintre companii și-au planificat o creștere a investițiilor în domeniul transformărilor digitale în 2023. Cinci sunt zonele în care liderii de companii și departamente digitale consideră că vor fi cele mai mari provocări pentru companii:

• realizarea de alegeri, de decizii corecte privind utilizarea tehnologiilor disruptive;

• aplicarea pe scară largă în companii a noilor soluții digitale;

• recrutarea de specialiști talentați care au cunoștinte competitive în aceste domenii;

• prioritizarea investițiilor și direcțiilor de dezvoltare ale organizațiilor;

• managerierea costurilor în condițiile incertitudinilor privind rata de recuperare a investițiilor în domeniul digital.

Optimismul managerilor și identificarea zonelor decizionale delicate reprezintă premise favorabile pentru ca tranformările digitale să progreseze rapid și să genereze într-o masură mai mare rezultatele așteptate și necesare în companii.

Desigur că nu vă fi ușor, mai ales că numeroase organizații și specialiști – cum ar fi cei de la Harvard – considera că anul 2023 va fi similar cu anul 2022, care a fost ”haotic și dezamăgitor”.

Proiecțiile FMI pentru 2023 indica o creștere economică redusă la nivel de mapamond, impactată negative, în principal, de trei elemente: inflație ridicată și politici restrictive ale băncilor centrale; războiul din Ucraina; continuarea efectelor pandemiei Covid-19, mai ales în China.

Conștientizarea de către manageri și specialiști în management a problemelor semnalate, urmată de decizii și acțiuni realiste și constructive, reprezintă abordarea recomandată pentru ca performanțele economico-sociale in 2023 să fie mai bune, comparativ cu cele din 2022.

Prof. univ. dr. emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

Text of the subsection

2. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

2.1. Inventatori români – Nicolae Vasilescu - Karpen  [II] // Romanian inventors – Nicolae Vasilescu – Karpen  [II]

În acest număr al Newsletter-ului doresc să vă prezint continuarea articolului început și prezentat în ianuarie 2023.

“Inginerul, profesorul, savantul Vasilescu Karpen a fost omul de omenie, de o rară modestie și sensibilitate sufletească, receptiv la greutățile altora, care a încurajat și ajutat personal tineretul studios și talentat” – prof. univ. Matei Marinescu.

În aerodinamică a fost primul cercetător care a explicat zborul păsărilor pe timp cu vânt variabil, modul de captare a energiei vântului cu viteză orizontală variabilă, în acelaşi plan sau în plane orizontale suprapuse. A explicat pentru prima dată mecanismul presiunii osmotice, combinând unele păreri a lui Van't Hoff şi William Ramsey. 

A fost primul cercetător care a propus ca o nouă soluţie, utilizarea curenților purtători de înaltă frecvenţă pentru ameliorarea în mare măsură a transmisiilor telefonice la mare distanţă, care a fost dezvoltată ulterior sub forma denumită multiplexare de frecvenţă (curenţi purtători). În domeniul chimiei-fizice, Vasilescu Karpen şi-a adus contribuţia prin introducerea unei noi ipoteze a existenţei electronilor liberi în lichide. Astfel, a elaborat teoria electronică a lichidelor, prin care se explică numeroase fenomene necunoscute sau greşit interpretate. În momentul elaborării acestei teorii, singura teorie cinetică a fenomenelor electrochimice era cea a lui Nernst din 1888, când electronul nu era cunoscut încă. Noua teorie explica diferenţa de potenţial între metal şi electrolit, dând expresia verificată de experienţe a acestei diferenţe - efectul Volta, atacarea metalelor de către acizi şi alte fenomene. 

Vasilescu Karpen a inventat o pilă electrică pe care a denumit-o Pila K, care foloseşte temperatura mediului ambiant. De asemenea, a inventat pila care foloseşte energia oxidantă din alcool (1934), pila electrică cu clorură de argint (1953) şi pila electrică cu concentraţie de oxigen şi termodinamică (1955). Cele mai bune rezultate pe care le-a obţinut au fost realizate în anul 1956, cu pila pe care a denumit-o K2'. 

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Va urma ...

Sibiu, 12 februarie 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

3. Din actualitatea națională și internațională / National and international news

3.1. Reimagining Capitalism in a Post-Globalization World

In January of 2023, the World Economic Forum assembled world leaders and pundits in to answer the question “What does it mean to master the future?” This year’s meeting was held in the context of a global socioeconomic crisis and the feeling was that capitalism as we know it has to be reimagined. Surging energy prices, rampant inflation, armed conflict, and the threat of a trade war were but a few of the topics which were addressed. The issues discussed at Davos reveal that societies and economies worldwide are in search of transformational paradigms. Finally, global leaders gathered in Switzerland seemed to be searching for proactive socioeconomic models, instead of waiting in reactive mode.

In this global context, we dedicate the 13th edition of the GSMAC conference to the topic "Reimagining Capitalism in a Post-Globalization World" www.gsmac.ro.  

Although there are great benefits from reflecting on the past and learning from previous experiences, we believe real value lies in forward and innovative thinking. The COVID – 19 crises have accelerated the transformations initially brought on by technology and interconnectivity. Therefore, the global community has to come together and build a fairer and more prosperous world out of the current turmoil. Business research has to contribute in identifying concrete solutions to the social, economic, and technological challenges the world is facing.

We cordially invite global researchers and practitioners to share their findings, ideas, innovative concepts, and best practices on the topics of entrepreneurship technology and ethics. We welcome theory-based and empirical studies grounded in quantitative and qualitative methodologies as well as conceptual contributions. Topics of interest include, but are not limited to:

• Reimagining globalization and trade among nations

• State intervention and trade policy

• Talent attraction in the era of “Big Quit” and talent scarcity

• Knowledge productivity and remote working

• Job creation for the so called “useless” class.

• Organizational culture and redesign for remote work and automation.

• Engaging and managing different generations in the workplace?

• Redundancies generated by technology in organizations, activities, processes.

• Innovation and creativity in the era of machine intelligence.

• AI utilization

• Adaptation to geo-political turmoil.

• The use of resources in the era of environmental protection.

• New metrics of organizational performance.

• Strategic response to the digital demands of consumers.

• Reimagining business for the new age of retail – eCommerce, mCommerce, liveCommerce

Abstract submission: March 1st, 2023   www.gsmac.ro

Dr. Sebastian Văduva 

Griffiths School of Management and IT 

Emanuel University of Oradea

4. Competențe socio-emoționale, comportament și performanță managerială - De la pandemie la post-pandemie // Socio-emotional competencies, behavior and managerial performance - From pandemic to post-pandemic

4.1. Ce ne-a "învățat" pandemia cu privire la comunicarea organizațională - V

Continuare 

Regula 8

Comunicarea eficace și eficientă este esențială pentru orice organizație, iar pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța aspectelor legate de comunicarea organizațională transparentă în menținerea încrederii și a productivității în rândul angajaților. Pe măsură ce lumea începe să iasă din pandemie, va fi necesar ca organizațiile să continue să acorde prioritate acestor aspecte și pentru a sprijini bunăstarea și loialitatea angajaților lor.

Pentru perioada post-pandemie, crearea unei comunicări organizaționale deschise și transparente implică crearea unei culturi în care angajații să se simtă confortabil, să vorbească și să își exprime ideile și preocupările. Identificând și ascultând în mod activ preocupările și ideile angajaților, organizațiile pot promova o cultură a colaborării și a încrederii, care poate ajuta la îmbunătățirea moralului și astfel, a  productivității.

Un aspect cheie al comunicării deschise este furnizarea permanentă de informații despre planurile și politicile organizației. Acest lucru poate ajuta angajații să se simtă incluși în luarea deciziilor și, de asemenea, sprijiniți în reducerea incertitudinii și anxietății cu privire la viitor.

Câteva din căile de promovare a unei astfel de culturi la locul de muncă sunt:

- Încurajați angajații să vorbească. Spuneți și faceți să fie clar că angajații pot să-și exprime în siguranță opiniile, chiar dacă acestea diferă de cele ale managerilor lor. Fiți consecvenți în aplicarea acestui principiu.

- Promovați o cultură a transparenței. Distribuiți informații în mod deschis și onest angajaților și încurajați-i să facă același lucru. 

- Comunicarea managerială deschisă presupune ascultarea activă și interactivă. Când angajații vorbesc, asigurați-vă că le acordați toată atenția și încercați să le înțelegeți perspectiva, să înțelegeți cum percep ei situațiile. Faceți apel la dialog.

- Încurajați feedbakul, solicitându-l în mod regulat și sistematic. Faceți eforturi pentru a-l încorpora în procesele de luare a deciziilor.

- Fiți abordabil, asigurați posibilitatea conversațiilor individuale periodice în care să discutați despre ideile și preocupările angajaților.

- Luați în considerare utilizarea unui mix de canale de comunicare (e-mailul, conferința video, întâlnirile virtuale etc.) pentru a ajunge și la angajații care lucrează de la distanță sau în locații diferite. Acest lucru poate ajuta la asigurarea accesului tuturor la informații și la sprijinul de care ar putea avea nevoie în munca desfășurată.

Stabiliți proceduri care să consemneze și să aprecieze aceste comportamente și fiți consecvenți în punerea lor în practică. Acestea sunt esențiale pe măsură ce navigăm în lumea post-pandemie. 

Regula 9

În cazul mesajelor importante, cu impact semnificativ asupra angajaților, este indicată pre-verificarea mesajelor pe care doriți să le transmiteți in scris sau direct.

De la bun început asigurați-vă că vă cunoașteți auditoriul, caracteristicile lui (mentalitate, interese, preocupări etc.). Gândiți-vă cui comunicați, ce obiective vreți să realizați prin mesaj, ce vreți să știe și să facă destinatarul comunicării.

Mesajul trebuie să fie clar și concis, la nivelul caracteristicilor specifice auditoriului. Asigurați-vă că mesajul este respectuos, nu conflictual sau disprețuitor. Evitați să folosiți jargon sau limbaj complicat care ar putea crea confuzie. 

Verificați acuratețea mesajului. Asigurați-vă că informațiile pe care le împărtășiți sunt corecte și actualizate. Dacă cunoașteți aceste informații din surse pe care nu le puteți verifica, menționați acest lucru.

Dacă mesajul este transmis în scris, verificați formatarea și aspectul acestuia (titluri, aliniate pentru idei diferite, spațieri etc), pentru a vă face mesajul ușor de citit, înțeles și cu impactul dorit.

Dacă veți prezenta informațiile în persoană sau prin video, asigurați-vă că vorbiți clar și convingător.

Mesajele importante trebuie evaluate înainte de livrare dar și după livrare, conform următoarelor criterii: 

Criteriul logisticii: mesajul a fost trimis la timp, cui trebuie și dacă a fost recepționat.

Criteriul atenției: mesajul este credibil, convingător, a fost înțeles corect.

Criteriul relevanței: mesajul este relevant și util.

Criteriul influenței: mesajul a determinat acțiunea dorită.

Post-evaluarea privind impactul mesajelor este la fel de importantă ca și pre-evaluarea și poate constitui un proces de învățare continuă.

Cercetător științific grad I, 

Prof.univ. dr Rodica M. Candea

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)