Newsletter # 169 (mai 2023)

1. Editorial / Editorial 

1.1. Contextualizarea managementului / Management contextualization

Contextualizarea managementului reprezintă – potrivit unui studiu publicat recent în Academy of Management Collections – o mutație esențială care s-a cristalizat și derulat în managementul organizațiilor pe parcursul ultimelor cinci decenii. Sintetic, contextualizarea managementului poate fi rezumată în deplasarea gândirii contextuale de la periferia managementului organizațiilor în centrul teoriei și cercetării manageriale.

Contextualizarea managementului se concretizează în patru tendințe relevante:

a) schimbarea de la abordările universaliste la abordări contingente, mai concrete, mai particularizate, reflectând amplificarea complexității, volatilității și diversității mediilor în care organizația își desfășoară activitățile și a impactului acestora asupra managementului;

b) proliferarea abordărilor multinivel ale managementului entităților, menite să descifreze interacțiunile dinamice dintre micro, mezzo și macro niveluri și să evidențieze implicațiile asupra managementului acestora;

c) cristalizarea abordărilor ”poli-contextuale” în teoria și cercetarea managerială, care asigură luarea în considerare de către managementul organizațiilor, a multiplelor dimensiuni contextuale implicate - economice, psihologice, sociologice, ecologice, educaționale, juridice, digitale, etc.- și a interdependențelor dintre acestea;

d) trecerea la cercetări fenomenologice care integrează ”bogăția” contextului managementului organizațiilor în structuri teoretice argumentate, ce determină conturarea de noi abordări și perspective, care direcționează atenția și investigațiile către problemele societale majore și implicațiile lor asupra managementului entităților.

Contextualizarea managementului este o reflectare a ascensiunii viziunii holistice, prezentă în toate zonele activității umane, care, pe baza acumulărilor masive de informații și cunoștinte din ultimele decenii și a”rafinării” mijloacelor și modalităților de tratare ale acestora, determină identificarea de elemente, abordări și soluții manageriale inovative, capabile să genereze creșteri substanțiale de funcționalitate, performanțe și sustenabilitate ale managementului organizațiilor.

Cunoașterea și luarea în considerare a mutațiilor asociate contextualizării managementului este indispensabilă pentru progresul cercetării, teoriei și practicii managementului entităților, în fiecare țară, inclusiv în România.

Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

2. Din activitatea comunității SAMRO / From the activity of the RASM community

2.1. Primul număr al Newletterului SAMRO a apărut în luna mai 2009

Societatea Academică de Management din România (SAMRO) a fost înfiinţată la data de 21 mai 2007, la iniţiativa conducătorilor de doctorat în domeniul managementului din România. La acea dată SAMRO aveat 49 de membri fondatori. În prezent, SAMRO număra peste 250 de membri care desfăşoară activităţi în domeniul managementului, activități dactice, de cercetare, practicieni. SAMRO are cinci filiale, în București, Cluj, Sibiu, Timișoara și filiala Nord-Est. Misiunea SAMRO este aceea de: “formare și promovare a unei școli de management românesc, racordată la valorile internaționale, cu ridicat potențial de cercetare, teoretico-metodologic, educațional și aplicativ”.

La doi ani de la înființarea SAMRO, în luna mai 2009, a apărut primul număr al Newsletterului SAMRO (NL-SAMRO) având ca scop să contribuie la consolidarea comunității SAMRO și prin aceasta să sprijinire misiunea SAMRO. 

Conținutul NL-SAMRO este gândit să se distribuie pe mai multe paliere: 

• informarea privind activitățile SAMRO, propuneri de noi acțiuni;

• comunicarea între membrii SAMRO reprezentanți ai școlilor de management și manageri practicieni din mediul economic, cu scopul reducerii diferenței dintre teoria managementului și practicarea lui;

• marcarea și generarea de noi idei și soluții în managementul actual;

• comunicare pentru creșterea vizibilității SAMRO la nivel național și internațional;

• atragerea și integrarea de noi membri valoroși pentru punerea în practică  a misiunii SAMRO.

NL-SAMRO se constituie într-un vehicol de relaționare profesională care contribuie la marcarea unui spațiu dinamic și inovator în managementul românesc.

NL-SAMRO a ajuns în mai 2023, după 14 ani de activitate, la numărul 169. Aceste 169 de numere apărute lunar au cuprins: știri, evenimente și noutăți din domeniul managementului și a învățământului de management; conferințe inițiate sau organizate de SAMRO; contribuții ale membrilor SAMRO ca, de exemplu, articole, cărți în limba română și engleză, doctorate. A fost publicată o serie de volume sub titlul "The Romanian Management Society Series” în editura SPRINGER, indexate în Web of Science. 

Aceste informații, și multe altele, se regăsesc pe site-ul SAMRO (lansat în 2011), care include și pagina de Newsletter .

Urăm SAMRO și NL-SAMRO drum lung și mult succes în îndeplinirea misiunii sale.

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea,

 Cercetător științific grad I, Coordonator comunicare 

3. Proprietatea intelectuală: actualități și perspective / Intellectual property: news and prospects

3.1. Inventatori români - Nicolae Teclu, Partea a II-a / Romanian inventors - Nicolae Teclu, Part II

În acest număr al Newsletter-ului Vă prezint continuarea articolului despre Nicolae Teclu, o personalitate în domeniul inventicii.

Nicolae Teclu a inventat și aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză și descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziției aerului din mină în scopul evitării exploziilor. 

Domeniile care au fost studiate de el includ: studii de rezistență a hârtiei și a fibrelor lemnoase, pigmenți minerali, uleiuri utilizate în pictură și combustia gazelor. 

O bună parte din cercetările sale și lucrările publicate sunt de o complexitate și o interdisciplinaritate rar întâlnite, Nicolae Teclu reușind o îmbinare armonioasa între chimie și artele frumoase în ”Die Beziehungen der Chemie zur bildenden Kunst, insbesondere zur Malerei” (Relațiile dintre chimie și artele plastice, în special pictura).

Tot lui îi aparțin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la Universitatea din București. Cele mai importante sunt aparatul pentru detectarea metanului și un altul pentru prepararea ozonului. 

Tot el analizează și chimia unui meteorit găsit în 1870, în India, la Goalpara.

Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu și să accesați informațiile pe care vi le oferim on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)

Sibiu, 8 mai 2023

Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU

Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu

mihail.titu@yahoo.com

4.  Inteligența artificială  în managementul umanist / Artificial intelligence in humanistic management

4.1. De ce o nouă rubrică 

În ultimii ani Newsletterul nostru, prin abordarea unor aspecte din managementul umanist, a încercat să atragă atenția asupra importanței științelor socio-umane în cunoaşterea și dezvoltarea Omului, în context managerial și de învățământ de management.

Managementul umanist a fost impus mai ales de schimbările socio-emoționale generate de cei trei ani de pandemie. Acesta se concentrează pe oameni, pe motivațiile și pe nevoile lor, pe îmbunătățirea experienței și satisfacției angajaților, pe respectul față de aceștia și recunoașterea valorii lor, pe dezvoltarea lor continuă. Se concentrează pe cooperarea și comunicarea organizațională și interpersonală, deziderate care pot fi realizate prin crearea unui mediu de lucru ce încurajează deschiderea, transparența și implicarea angajaților și prin dezvoltarea unei culturi organizaționale care promovează aceste valori. Managementul umanist urmărește realizarea performanței organizației prin îmbunătățirea calității vieții angajaților, atât în ceea ce privește viața profesională, cât și cea personală. 

Viziunea umanistă a tehnologiei, ne referim aici în particular la inteligența artificială (IA), are în vedere utilizarea acesteia pentru a sprijini performanța organizației. Se bazează pe utilizarea IA în mod etic și responsabil în urmărirea de beneficii pentru oameni, nu doar pentru a îndeplini obiective economice.

Dezvoltările recente și lărgirea rapidă a domeniilor de aplicații ale IA au implicații în management și în învățământul de management, care cer în prezent o atenție deosebită. Noile tehnologii IA pot fi folosite pentru îmbunătățirea comunicării interpersonale prin generarea de răspunsuri adecvate și adaptate la context în diferite situații, pot să identifice probleme și să îmbunătățească experiența angajaților. Pot chiar să genereze recomandări personalizate pentru angajați, cum ar fi sfaturi privind dezvoltarea profesională sau sugestii pentru îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea personală.

Tehnologia GPT (Generative Pre-trained Transformer) este o tehnologie IA de procesare a limbajului natural (NLP) care poate genera texte coerente și naturale, fiind antrenată în acest scop pe un set foarte mare de date. În ultimii ani, modelele GPT au avansat semnificativ în ceea ce privește performanța și sunt folosite în diverse aplicații, inclusiv în managementul afacerilor. 

Orice tehnologie, pe lângă avantajele pe care le oferă poate să determine și o serie de dezavantaje.

În ceea ce privește interacțiunea tehnologie - învățământ de management s-a tras deja un  "Semnal de alarmă: Tehnologia fără umanism are riscuri“. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat "Platforma Umanistă, asumată ca direcţie strategică prin programul de management pentru perioada 2020-2024". 

Inițiatorii Platformei pleacă de la constatarea rolului ştiinţelor socio-umane, care, neglijat fiind, poate conduce, de exemplu, la:

" - O cunoaştere deficitară a omului şi a binelui public, cu consecinţe asupra bunăstării acestuia, dezvoltării armonioase a societăţii, inclusiv asupra protejării identităţilor colective şi naţionale şi a patrimoniilor culturale; 

   - Riscul formării de specialişti fără un orizont cultural adecvat (cu excepţia situaţiei în care aceasta este o preocupare personală), cu consecinţe asupra utilizării potenţialului profesional, a dezvoltării continue şi a existenţei unui mindset (auto)reflexiv, constructiv şi colaborativ, nu rigid şi conflictual; 

   - Dezvoltarea de tehnologii care pun la risc omul şi societatea, spre exemplu, accesul diferenţiat la tehnologie poate genera discriminare, inegalităţi, dezechilibre democratice, iar revoluţiile industriale/tehnologice fără o dimensiune umanistă implică riscuri la nivelul societăţii, inclusiv al naturii (vezi schimbările climatice)." 

Rectorul UBB, Daniel David, a vorbit recent despre IA și temerile unor oameni, inclusiv profesori, că tehnologia IA ar putea fi în detrimentul omului, studentului, angajatului. Frica în sine poate fi utilă, dar doar dacă ne pune în acțiune. Nu interzicerea utilizării IA este soluția viabilă, ci utilizarea ei etică și responsabilă. 

Noua rubrică din NL-SAMRO își propune să analizeze mai îndeaproape rolul tehnologiei GPT în management și în învățământul de management. Rubrica dorește și să găzduiască dezbateri la nivel rațional pe această temă.

Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea,

 Cercetător științific grad I

(va urma)

Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.

Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)