CUPRINS // CONTENTS Arhiva →
Este o practică de acum încetățenită, ca la începutul fiecărui an să se prefigureze principalele tendințe în economie și societate, la nivel global, sau al principalelor componente.
Pentru 2025 au ”proiectat” interesante tendințe mai multe organizații prestigioase cum ar fi The Economist, The Consulting Boston Group sau IESE Barcelona.
În continuare, prezentăm succint tendințele anticipate de IESE Barcelona -recent reconfirmată ca una dintre cele mai bune ”business school-uri” din Europa și la nivel mondial. Specialiștii catalani au prefigurat cinci tendințe economice majore pentru companii:
Integrarea cu precauție a elementelor de sustenabilitate. Se recomandă prioritizare, contextualizare, colaborare și inovare. Se atrage atenția că măsurile de contracarare a emisiilor de gaze, de reducere a poluării, sau de beneficii sociale și comunitare, pe lângă efecte pozitive, pot genera diminuări de investiții productive, reduceri ale comerțului, etc.
Dezvoltarea de abilități de inteligență artificială (AI) care să fie eficace. Se apreciază că implementarea AI va avea două impacturi majore: modificarea modalităților de realizare a ”job-urilor” (și nu eliminarea lor); creșterea cererii de manageri care să posede seturi cuprinzătoare de abilități AI, astfel încât să fie capabili să facă alegeri strategice eficiente în cadrul “miradelor” de soluții generate de AI.
Extinderea utilizării modelelor organizatorice hibride care să îmbine munca la domiciliu cu munca la companie, și care să armonizeze abordările ierarhice cu cele orizontale. Se atrage atenția că nu există soluții standard, acestea trebuie adaptate și diferențiate în funcție de specificul fiecărei companii și al contextului implicat.
Luarea în considerare a schimbărilor geo-politice, cu accent asupra repercursiunilor financiare. Se anticipează că vor fi numeroase tensiuni geo-politice cu consecințe notabile asupra inflației și datoriilor publice, care vor impacta negativ lanțurile de aprovizionare, derularea vânzărilor de produse și servicii și ținerea sub control a costurilor în companii.
Colaborarea cu o gama variată de stakeholderi. În contextul manifestărilor de izolaționism și protecționism se recomandă companiilor să continue să practice parteneriatele cu mulți stakeholderii, să evite divizările și polarizările, să pună accent pe abordarea demnă a tuturor persoanelor și să promoveze dezvoltarea spiritului și apartenenței comunitare.
Tendințele menționate, care firește că nu trebuie absolutizate, oferă repere de luat în considerare de managerii și specialiștii în management în conceperea și implementarea priorităților și modalităților strategice din acest an, firește, având în vedere specificul companiilor și contextului în care își derulează activitățile.
Abordările teoretice ale managementului în România trebuie să fie corelate cu practica managerială in toate domeniile de activitate.
Un domeniu de importanță vitală pentru sănătatea populației unei țări se referă la sistemul de management pentru siguranța alimentului. Industria alimentară este un producător și furnizor tot mai mare de produse alimentare fiind în concordanță cu creșterea consumului de alimente, de la produse bio la produse procesate industrial.
Această mare varietate de produse ne amintește de cunoscutele sintagme “vinul se mai face și din struguri” si “carnea și laptele sunt și de origine animală”, ce insuflă suspiciune din partea consumatorului privind calitatea produsului consumat care conduce la necesitatea întăririi sistemului de management privind siguranța alimentului (Standardul ISO 22000-2018).
Acest standard specifică cerințele sistemului de management pentru siguranța alimentului care integrează principiile sistemului HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) – Analiza Riscurilor și Punctelor Critice de Control în toate etapele ciclului de viață al produsului alimentar (de la materia primă la produsul alimentar finit).
Principiile care stau la baza sistemului HACCP se referă la efectuarea analizei riscurilor, identificarea punctelor critice de control și a limitelor critice, stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control și a acțiunilor corective, precum și a procedurilor de verificare și a celor de evidență și documentare.
Cu alte cuvinte, sistemul HACCP oferă un plan cu pași operaționali în procesul de fabricație a alimentului.
Datorită atacurilor tot mai răuvoitoare care atentează la originalitatea și calitatea produsului alimentar a fost necesară completarea sistemului HACCP cu sisteme noi de prevenire și identificare a amenințărilor în punctul critic de control precum TACCP (Threat Assessment Critical Control Point) - Evaluarea Amenințării în Punctul Critic de Control, ce vizează actele de sabotaj și terorism și VACCP (Vulnerability Assessment Critical Control Point) - Evaluarea Vulnerabilității în Punctul Critic de Control ce vizează prevenirea fraudei alimentare de tipul înșelării în mod deliberat a consumatorului pentru obținerea de câștiguri financiare.
Această fraudă se manifestă prin înlocuirea deliberată și intenționată, adăugarea, manipularea sau prezentarea greșita a alimentului, a ingredientelor alimentare sau prin declarații false sau înșelătoare despre un produs în scopul câștigului finaciar.
TACCP SI VACCP integrate sistemului de management pentru siguranța alimentului sunt programe noi de prevenire a fraudei alimentare și falsificarea intenționată a produsului alimentar, programe adoptate de GFSI (Global Food Safety Initiative) – Inițiativa Globală de Siguranță a Alimentului la nivel european și aprobată de EFSA (European Food Safety Autority) – Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentului.
În țara noastră funcționează în acest domeniu Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentului.
Datorită importanței siguranței alimentului pentru sănătatea consumatorului a fost creat la nivel internațional, în 2012, FSC (Food Safety Consortium) – Consorțiul de Siguranța Alimentului, cu sediul la Arlington, statul Virginia din SUA.
Având în vedere că obiectivul siguranței alimentului este de a preveni îmbolnăvirea consumatorului, cu focalizare pe activitățile de prevenție și eliminarea expunerii consumatorului la patogeni, calitatea managementului în acest domeniu devine o direcție prioritară care vizează sănătatea resursei umane, cea mai importantă resursă a țării din toate domeniile de activitate.
De-a lungul istoriei, colonialismul a avut trei etape de evoluție prin prisma obiectivelor urmărite.
La început, colonialismul a urmărit o expansiune pentru stăpânirea cât mai multor resurse de materii prime și materiale, apoi colonialismul a urmărit o vânătoare de creiere umane (Brain Hunting).
În prezent, trăim perioada colonialismului de date, de informație, care utilizează IA, cea mai sofisticată formă de putere.
Valoarea informației a fost semnalată cu ani în urmă de filozoful Francis Bacon (1561-1626) care spunea: ,,Cunoașterea (informația) înseamnă putere”. Astăzi se demonstrează că informația reprezintă oxigenul epocii moderne. In același timp, informația în social media, complet neîngrădită, poate să denatureze adevărul sau chiar poate face ca adevărul sa dispară.
Pentru a înclina balanța în favoarea adevărului, rețelele trebuie să dezvolte și să mențină mecanisme puternice de autocorecție, care să recompenseze prin difuzarea adevarului. Constatăm însă, că platformele sociale, în mod bizar, nu au mecanisme de autocorecție, din contră, au dezvoltat mecanisme de amplificare a erorilor recompensând minciunile și ficțiunile. S-a demonstrat că puterea de penetrare a fenomenelor negative este de trei ori mai mare decât a celor pozitive, a adevărului, în favoarea creșterii câștigurilor companiilor mass-media. De aici apare si nevoia responsabilității sociale a platformelor social media.
Informațiile culese despre o persoană trebuie să ajute și nu trebuie folosite pentru manipulare deoarece limitează libertatea individului.
Prin crearea IA, foarte multe date deținute pot fi transformate în putere Crearea tehnologiei IA are puterea de a scăpa de sub controlul nostru și de a ne înrobi sau anihila. De aceea este necesar să creăm atâta putere câtă poate fi controlata, însă psihologia noastră individuală imperfectă ne face să abuzăm de putere.
Tehnologia IA necesită timp pentru ca oamenii să o învețe, să o înțeleagă și să o folosească în mod chibzuit. Este nevoie să creăm niște instituții umane care să monitorizeze IA, să țină în frâu erorile radical non-umane. IA devine o problemă globală, iar arma cibernetică devine cea mai sofisticată și puternică armă.
În martie 2016, China a realizat că a început epoca IA. În 2017, guvernul Chinei și-a lansat ,,Planul IA de Nouă Generație”, care anunța că până în 2030 teoriile, tehnologiile și aplicarea IA în China ar trebui să atingă niveluri de vârf pe plan mondial, plan ce transformă China în principalul centru de inovare din lume.
În timpul Razboiului Rece am cunoscut Cortina de Fier, în prezent lumea este din ce în ce mai mult divizată de Cortina de Siliciu.
Dacă până în prezent tehnologiile informației au alimentat procesul de globalizare, astăzi tehnologia informației este atât de puternică încât va scinda omenirea separată de Cortina de Siliciu, pe de o parte SUA și de cealaltă China. În acest context, țările mici vor deveni colonii digitale ale marilor puteri ajunse imperii digitale.
Care vor fi transformările produse în zona managemnetului, ale noilor provocări? Care va fi imaginea noului manager?
Știm că IA ajută la informare, documentare, prezintă trasabilitatea unei situații iar pe baza informațiilor culese în timp real, managerul digital ia decizii.
Un handicap al managerului digital este acela că nu poate prevesti viitorul apropiat și nu poate lua decizii manageriale pentru viitor, decât cu un risc foarte mare.
Deciziile manageriale pentru viitorul apropiat și îndepărtat cu riscul cel mai mic nu le poate lua decât managerul umanist, capabil să empatizeze cu toți angajații indiferent de poziția lor managerială și nivelul de pregătire profesională. IA ajută și asistă managerul umanist în documentarea în timp real și luarea deciziilor cât mai aproape de realitate. Fuziunea între cele două forme de management (umanist si digital) este combinația câștigătoare, cu cele mai realiste decizii manageriale.
În acest sens, aș face o comparație între managementul ancorat realității cu valoarea lucrărilor științifice a căror ierarhizare valorică la nivel mondial este condiționată de acele modelări pe care le conțin și care descriu cât mai fidel fenomenele și procesele reale din natura.
Atractivitatea fizică și psihică, comportamentală și empatică a managerului umanist (asa cum arată în articolul său ,,Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale” prof.univ. dr.Rodica Candea, publicat în Newsletterul nr.190, din febr.2025) îl face pe acesta de neînlocuit, iar IA devine instrumentul auxiliar care îl asistă în deciziile manageriale.
Fața de aceste considerații, putem afirma că viitorul manager trebuie să fie managerul umanist si digital.
Două teme majore– progrese în tehnologie, inclusiv inteligență artificială (AI) și considerații despre sustenabilitatea mediului- ne transformă viața în general, și modul în care trăim și ne dezvoltăm. Acest lucru reflectă modul în care interacțiunile cu tehnologia și problemele de durabilitate sunt acum încorporate în toate aspectele vieții noastre și cu greu pot fi luate în considerare izolat.
Dinamismul, schimbarea, digitalizarea și în general toate atributele definitorii ale perioadei în care trăim fac din evoluția societății un edificiu provocator, pe care educația încearcă să reașeze elementele valorice fundamentale. Transformarea digitală fără precedent a economiei și a societății globale va conduce la creșterea complexității lumii moderne, determinând creșterea vitezei schimbării, în mare măsură din cauza conectivității sporite.
Schimbarea gravitației și educației globale- Noi jucători, noi jocuri
Progresele tehnologice transformă rapid majoritatea aspectelor vieții noastre, inclusiv educația și forța de muncă. Tehnologiile de frontieră precum inteligența artificială (AI), Internetul obiectelor (IoT) și realitatea virtuală (VR) se dezvoltă rapid, oferind soluții la provocările globale precum schimbările climatice, securitatea alimentară și sănătatea publică. Aceste inovații schimbă deja modul în care lucrăm, învățăm și comunicăm. Remodelarea peisajului educațional presupune luarea în considerarea a noilor jucători și a noilor jocuri în matricea existențială caracterizată prin:
AI în forța de muncă: integrarea AI și a altor tehnologii avansate transformă piața muncii, automatizează multe sarcini și creează altele noi care necesită seturi diferite de abilități. AI extinde, de asemenea, capacitatea roboților de a lucra cu oameni în diferite domenii, ceea ce înseamnă că mai mulți dintre noi vor lucra în colaborare cu mașini inteligente în anii următori. Cum pot sistemele de învățământ să asigure că indivizii sunt pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului și să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții pentru a ține pasul cu progresele tehnologice?
AI în educație: AI are potențialul de a revoluționa educația în sine prin furnizarea de experiențe de învățare personalizate, automatizarea sarcinilor administrative și sprijinirea profesorilor în identificarea nevoilor studenților. Tehnologiile imersive precum VR sunt deja utilizate în mod obișnuit pentru a preda abilități tehnice în domenii precum medicina și sunt, de asemenea, explorate pentru dezvoltarea unor abilități soft, cum ar fi empatia. Cu toate acestea, implementarea acestor tehnologii în educație ridică și îngrijorări cu privire la confidențialitatea datelor, echitatea și potențialul de părtinire. Cum pot sistemele educaționale să folosească inteligența artificială și alte tehnologii de frontieră pentru a îmbunătăți învățarea, abordând în același timp aceste provocări etice și practice?
Alfabetizare digitală și utilizare responsabilă: Pe măsură ce tehnologiile digitale devin mai răspândite, există o nevoie tot mai mare de alfabetizare digitală pentru a naviga în această lume digitală complexă. Aceasta include înțelegerea modului de utilizare a inteligenței artificiale în mod responsabil și etic. Cum poate educația să le formeze la studenți cele mai potrivite abilitățile de a evalua critic conținutul digital, de a le proteja confidențialitatea și de a folosi tehnologia în moduri care să le îmbunătățească învățarea și starea de bine? Cum pot fi concepute programele pentru a integra alfabetizarea digitală și pentru a promova utilizarea responsabilă? Sănătate și bunăstare: progresele în inteligența artificială și tehnologie oferă noi oportunități de a sprijini sănătatea și bunăstarea. AI poate îmbunătăți precizia diagnosticelor de sănătate mintală și a opțiunilor de tratament, în timp ce VR ajută la gestionarea fobiilor, anxietății și izolării sociale. Tehnologiile de asistență oferă, de asemenea, un sprijin valoros persoanelor cu dizabilități și afecțiuni cronice de sănătate. Sistemele educaționale pot folosi aceste tehnologii pentru a oferi suport cuprinzător studenților și personalului. Cum pot școlile să se asigure că AI și alte tehnologii sunt utilizate pentru a promova sănătatea și bunăstarea, abordând în același timp provocările emergente de sănătate mintală legate de utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale?
Echitate și acces: decalajul digital rămâne o barieră semnificativă în calea utilizării echitabile a IA și a tehnologiei. Asigurarea faptului că toți studenții au acces la instrumentele și resursele necesare este crucială pentru promovarea unui mediu educațional incluziv. Cum pot sistemele educaționale să abordeze decalajul digital și să se asigure că beneficiile inteligenței artificiale și ale tehnologiei se extind la toți cursanții?
Educația trebuie să evolueze pentru a continua să își îndeplinească misiunea de a sprijini tinerii să se dezvolte ca persoane, cetățeni și profesioniști. Trebuie să rămână relevant să continuăm să modelăm identitatea și integrarea tinerilor în societate. Într-o lume complexă și în schimbare rapidă, acest lucru necesită reorganizarea mediilor de învățare formale, non formale și informale, precum și regândirea conținutului educațional și al modului de predare-învățare, în care învățarea trebuie ridicată la rang de artă . Într-o lume care îmbătrânește, este posibil ca aceste schimbări să se aplice nu doar educației de bază, ci și învățării pe tot parcursul vieții
Inteligența artificială - revoluția mașinilor inteligente capabile să îndeplinească sarcinile cognitive umane - este de așteptat să devină deosebit de importantă în sectoare cheie. O educație de calitate presupune ca studenții să învețe abilitățile și calificările avansate necesare pentru a participa pe deplin la nevoile piețele forței de muncă mai intensive din punct de vedere al cunoașterii și care se schimbă rapid, inclusiv competențele sociale și emoționale.
În noul context competențele pentru viață și carieră, concretizate în flexibilitate și adaptabilitate, inițiativă, interacțiune socială și culturală, leadership, calitate și responsabilitate, sunt esențiale pentru o lume în continuă schimbare.
Yuval Noah Harari în cartea „21 de lecții pentru secolul XXI”, își pune întrebarea ce ar trebui să predăm? Mulți experți în pedagogie susțin că școlile ar trebui să înceapă să predea ”cei patru C”(Davidson 2017)- gândire critică, comunicare, colaborare și creativitate. ”În linii mari, școlile ar trebui să reducă rolul abilităților tehnice și să pună accent pe abilitățile de ordin general, necesare în viață. Cea mai importantă abilitate dintre toate, va fi abilitatea de a face față schimbării, de a învăța lucruri noi și de a-ți păstra echilibru mintal în situații neobișnuite. Ca să țineți pasul cu ritmul schimbărilor, va trebui nu numai să inventați idei și produse noi- mai presus de orice , va trebui să vă reinventați la nesfârșit „.”(Harari, Y,N.,2018)
Lumea noastră este într-o stare perpetuă de schimbare. Există întotdeauna mai multe versiuni ale viitorului – unele sunt presupuneri, altele speranțe și altele temeri. Pentru a ne pregăti, trebuie să luăm în considerare nu numai schimbările care par cele mai probabile, ci și cele la care nu ne așteptăm. Să nu uităm că viitorul este în mod cert imprevizibil!
Să închidem ochii și să ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani (pandemie, război, omniprezenta gadgeturilor inteligente, etc.) și la care nu ne-am fi așteptat niciodată să le trăim. Adevărul este atât de simplu: viitorul pare că îi place să ne surprindă, iar ipotezele noastre despre viitor se schimbă într-o clipă! Deși provocator, se impune un apel la reflexie și acțiune, la o abordare strategică viabilă, la o gândire flexibilă și deschisă, la un management inovativ, pentru a putea să ne pregătim mai bine, atât pentru viitorul văzut, cât și pentru cel nevăzut!
Repere bibliografice:
Davidson, C., N., The New Education: How to Revolutionize the University to Prepare Students for the World in Flux, Basic Books, 2017
Harari, Y,N.,, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Editura Polirom, București, 2018.
Harari, Y,N, 21 de lecții pentru secolul XXI, Editura Polirom, București, 2018
Nicolescu, O., Managementul, eficiența și reziliența organizațională, publicat în newsleteer#119, disponibil la https://sites.google.com/site/samronewsletter/ 2018/nl119#TOC-Managementul-eficien-a-i-rezilien-a-organiza-ional , 2019
Xxx Educating for a Sustainable Future , disponibil https://learningscoop.fi/2025/03/03/educating-for-a-sustainable-future-2-3/ , 2025 , acesat februarie 2025
Xxx , OECD, OECD's Education at a Glance 2024, disponibil la https://www.educationcounts.govt.nz/publications/ECE/education-at-a-glance
Prof.univ.dr. Amalia Venera Todoruț,
Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu
Detalii ale activităților prezentate mai jos și imaginile aferente acestora se găsesc comasate aici .
1.O delegație de la Université d’Artois, condusă de domnul decan Philippe Duez și formată din cinci cadre didactice și nouăsprezece studenți, s-a aflat într-o vizită la Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice din București în perioada 24-28 februarie. (continuare)
2.Studenții ASE - Facultatea de Management au participat, în săptămâna 3-10 martie, la Lens (Franța), la un nou program BIP (Blended Intensive Program), co-organizat de facultatea noastră pentru internaționalizarea universității. Universitatea gazdă este Université d'Artois (Franța), iar celelalte universități partenere sunt din Irlanda și Portugalia. Tema generală a evenimentului vizează managementul în turism, fiind o consecință a proiectului de cercetare cu finanțarea instituțională gestionat de ASE - Facultatea de Management în 2024. (continuare)
3.Lansarea Programului RO-SCUD. În data de 5 martie a.c., la Biblioteca Centrală Universitară, Sala Carol I, a avut loc lansarea Programului RO-SCUD (Știința – Cultură – Diplomație pentru România; Romanian Program Science – Culture – Diplomacy RO-SCUD). Programul este inițiat de către Academia Oamenilor de Știință din România, împreună cu Academia de Studii Economice din București și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”. (continuare)
4.Lansarea studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. În data de 5 martie a.c., în Aula Magna, a avut loc loc lansarea studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de o echipă de cadre didactice și experți ai Academiei de Studii Economice din București, în cadrul unui proiect de cercetare, la inițiativa Rețelei Private de Sănătate REGINA MARIA. Citește studiul integral aici: https://www.applied-research.ase.ro/transparenta-banilor-din-sistemul-medical-romanesc/
5.Luni, 3 martie a.c., a avut loc o întalnire între prof. univ. dr. Constantin Marius Profiroiu, prorector ASE cu Relațiile internaționale, și aproximativ 100 de studenți și cadre didactice din Portugalia, Italia, Spania, Grecia, Polonia, Lituania, Georgia și Africa de Sud, aflați într-un program Erasmus+ de tip BIP. Acest eveniment a fost organizat de dna prof. univ. dr. Andreea Șerban, de la Școala doctorală de Economie 1, ASE, cu suportul Direcției Relații Internaționale. (continuare)
6.Vineri, 28 februarie a.c., a avut loc Adunarea Generală a Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), organizată la Centrul de Perfecționare Complex Predeal „Ion Gh. Roșca” al Academiei de Studii Economice din București. În urma centralizării voturilor exprimate, au fost declarați câştigători ,pentru primele funcții din ierarhia AFER, următorii candidaţi;
a) pentru funcţia de Preşedinte al AFER: prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR – Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti
b) pentru funcţia de Prim-Vicepreşedinte al Consiliului Academic: prof. univ. dr. Liviu-George MAHA – Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor.
c) pentru funcţia de Secretar general al Consiliului Academic: prof. univ. dr. Adriana GIURGIU – Facultatea de Științe Economice, Universitatea din Oradea. (continuare)
7.Participarea la Conferința națională RO 3.0 HUMAN REVOLUTION. În data de 25 februarie a.c., prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector pentru relația cu mediul economico-social și viața studențească, a participat, alături de studenții universității noastre, la Conferința națională RO 3.0 HUMAN REVOLUTION – Provocări și soluții pentru piața muncii din România 2025, organizată de Antena 3 CNN. Evenimentul a reunit specialiști în resurse umane, economiști, consultanți, reprezentanți ai mediului de afaceri, miniștri de resort și reprezentanți ai unor prestigioase universități, care au dezbătut provocările fiscale și bugetare cu impact asupra pieței muncii din România în 2025, precum și soluțiile necesare pentru adaptarea la noile realități economice.
8.În data de 24 februarie a.c., prof. univ. dr. Constantin Marius Profiroiu, prorector Relații internaționale, a salutat vizita unui grup format din 14 studenți japonezi și profesorii lor însoțitori, care provin de la University of Hyogo, universitate japoneză cu care ASE derulează numeroase proiecte comune și care a înființat un birou-satelit în cadrul instituției noastre. Pe durata vizitei de trei zile, aceștia au participat la diverse activități alături de studenții ASE înscriși la cursuri de limba japoneză, precum și cu cei din programul de Limbi Moderne Aplicate al Facultății de Relații Economice Internaționale. (continuare)
9.Digitalizarea activitătii de practică în ASE. În data de 12 februarie 2025, a avut loc o întâlnire de lucru dedicată prezentării platformei de practică ASE, un proiect inovator menit să digitalizeze și să eficientizeze procesul de practică de specialitate pentru studenți. La eveniment au participat prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv - prorector Relații cu mediul economico-social și viața studențească, prof. univ. dr. Paul Pocatilu - prorector Dezvoltarea infrastructurii informaționale și logistică, decanii facultăților din ASE, alături de prodecanii responsabili cu relațiile cu mediul economico-social și viața studențească, precum și echipa de dezvoltatori a aplicației, Chess Coders. Prin această soluție digitală, ASE face un pas important către integrarea tehnologiei în procesul educațional, consolidând legătura dintre mediul academic și cel de afaceri și sprijinind studenții în dezvoltarea competențelor necesare pentru o carieră de succes. (continuare)
1.Departamentul de Management și Antreprenoriat, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest din Timișoara, în colaborarea cu Facultatea de Management în Industrie și Transporturi, Universitatea Politehnica Timișoara, organizează Simpozionul Internațional de Management SIM 2025. Ediția 18a. Acesta va avea loc în 24-25 Octombrie 2025,
Tematica simpozionului este ”Optimizarea viitorului: Managementul inovației pentru o lume sustenabilă”, ”Optimizing the Future: Management Innovation for a Sustainable World”. SIM 2025 va fi focalizat pe discutarea rolului managementului într-o lume globală aflată în continuă schimbare.
Termenul de trimitere a lucrărilor finale în limba engleză, între 6-10 pagini, este 31 mai 2025.
Lucrările acceptate și prezentate la conferință vor fi publicate în Acta Technica Napocensis Series-Applied Mathematics, Mechanicsand Engineering (ISSN 1221-5872, Web of Science - EmergingSources), și în Edited collection in the series “Engineering and Management” at Trivent Publishing(https://trivent-publishing.eu/90-engineering-and-management).
2. Facultatea de Științe Economice a Universităţii din Oradea, organizează a 21-a ediție a Conferinței Internaționale în Economie, EINCO 2025, International Conference on Economic Issues – New Challenges. Lucrările conferinței vor avea loc în 29-31 mai 2025, la Oradea. În cadrul conferinței sunt organizat și sesiuni specializate de management.
Pentru informații detaliate va rugăm să accesați site-ul anale.steconomiceuoradea.ro/en/wp-content/uploads/2025/02/EINCO_Call-for-papers.2025.draft-1.pdf
3. Un echipaj format din 5 studenți sub coordonarea conferențiarului dr. Florian Gyula, al Universităţii Creștine Partium Oradea, Facultatea de Științe Economice si Sociale, a participat la doua faze preliminare de concurs de logistica inițiat de Clubul de Logistica a marilor întreprinderi din Ungaria (NLKV). Acest concurs se află la a șasea ediție. Echipa s-a clasat între primele 10 echipe participante, înaintea echipelor de la importante universități maghiare.
4. Facultatea de Management și Turism Rural, Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara, organizează „Conferința multidisciplinară privind dezvoltarea durabilă”, Secțiunea „Managementul dezvoltării rurale durabile”, eveniment care va avea loc în perioada 15-16 mai 2025.
Înregistrare online și depunere rezumate pe www.arls.ro până la 06.04.2025, iar trimiterea lucrării complete până la 27.04.2025.
Informații detaliate Manifestari stiintifice | Facultatea de Management și Turism Rural
Comunitatea noastră academică are astăzi onoarea și bucuria prilejuite de recunoașterea și celebrarea contribuției extraordinare a domnului profesor universitar doctor Ion Popa, vicepreședinte SAMRO, la dezvoltarea mediului academic românesc și a managementului, prin impactul durabil al cercetărilor sale și viziunea inovatoare.
În cadrul şedinţei solemne a Senatului universitar al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, desfășurată în data de 7 martie 2025, domnului prof.univ.dr. Ion Popa, decanul Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București, i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, în semn de apreciere a rezultatelor de excepție pe care domnia sa le-a obținut în domeniul învățământului și cercetării științifice.
La festivitate a participat o audiență numeroasă, care a făcut ca Amfiteatrul Ștefan cel Mare al AFT să pară neîncăpător. Au avut astfel ocazia să se bucure împreună de domnul profesor Ion Popa de decernarea prestigioasei distincții, peste 50 de colegi din cadrul Academiei de Studii Economice și al Facultății de Management, în frunte cu rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, reprezentanți ai numeroase universități din țară, printre care Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea de Vest din Timișoara Universitatea „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca, UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia etc. Din partea universității gazdă a participat Rectorul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu Gl. bg. prof. univ. dr. ing. D.H.C. Ghiţă Bârsan, membri Senatului universitar, cadre didactice și studenți.
Prelegerea domnului profesor Ion Popa a fost o radiografie pertinentă a tendințelor emergente și, totodată, a provocărilor manifestate în domeniul managementului strategic, dintre care se remarcă transformarea digitală transformarea digitală a organizațiilor, inclusiv în ceea ce privește învățământul universitar. Managementul strategic, incluzând perspectiva teoretico-metodologică, de cercetare și cea aplicativă a reprezentat preocuparea constantă și domeniul de excelență al domnului profesor Ion Popa, începând cu pregătirea sa academică și continuând până în prezent prin activitatea didactică, de cercetare și cea de management universitar.
În calitate de Decan al Facultății de Management a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Preşedinte al Comisiei Științe Economice I (ARACIS), Vicepreședinte al Societăţii Academice de Management din România (SAMRO), Membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Membru Corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR) şi Director al Centrului pentru Studii de Management Comparat, domnul profesor a desfăşurat o carieră impresionantă ce se întinde pe mai bine de un sfert de secol. Activitatea domnului profesor universitar doctor Ion Popa se concentrează pe cel puţin trei coordonate-cheie: profesional-ştiinţifică şi de cercetare, didactică și managerial-administrativă.
Prin toate realizările sale, domnul profesor Ion Popa reprezintă un reper academic, un vizionar al domeniului managementului şi un exemplu pentru întreaga comunitate universitară. Distincția acordată de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu reprezintă încă o confirmare a excelenței academice, științifice şi profesionale a domnului profesor Ion Popa, după ce, cu mai puțin de un an în urmă, i-a fost acordată aceeași distincție de către Universitatea „Ovidius” din Constanța. (Imagini de la eveniment)
Recenzie: Asist.cerc. Mădălina Mazăre
"Tratat de management general. Volumul I - Istoria managementului. Cartea I - Scolile de management", a fost publicat de către Editura Pro Universitaria, în ianuarie 2025. Face parte din colecția Biblioteca de Management, abordând concepte precum managementul, istoria managementului, evoluția teoriilor manageriale, școlile de gândire managerială și sustenabilitatea în management.
Tratatul reprezintă o contribuție științifică valoroasă pentru domeniul managementului, constituind o analiză completă a evoluției managementului și care oferă explicații profunde ale teoriilor manageriale si perspective istorice solide, fiind o pledoarie pentru management în general. Cartea este recomandată tuturor celor interesați de management, atât studenților, doctoranzilor, cadrelor didactice și cercetătorilor cât și practicienilor, care doresc să aprofundeze baza teoretică. (continuare)
Întrebare: Ce te-a determinat să alegi un doctorat în management?
Am ales specializarea în management din dorința de implicare în comunitate. Am considerat că este necesar să mă dezvolt în continuare pe această ramură, urmând ca mai apoi să identific alte modalități prin care să devin un om de bază în societate.
Întrebare: Care este tema principală a cercetării tale și de ce ai ales acest subiect?
Tema principală a lucrării de cercetare are la bază managementul conflictelor în cadrul organizațiilor. Am ales această temă ca urmare a unor experiențe negative personale în piața muncii. Mi-am dorit ca prin lucrarea mea să găsesc diferite metode prin care conflictele să nu mai fie ignorate în mod voit.
Întrebare: Cum crezi că ar putea universitățile să sprijine mai bine doctoranzii în domeniul managementului?
Prin dezvoltarea unei culturi organizaționale care să vină în sprijinul doctoranzilor, de asemenea, este foarte important ca studentul doctorant să simtă sprijinul universității din care face parte și să se îmbunătățească toate procesele prin care acesta urmează să treacă. (Realizat de Asist.cerc. Mădălina Mazăre)
Deși caracteristicile GPT-4.5 îl aduc mai aproape de comportamentul uman, el rămâne o inteligență artificială fără conștiință, intuiție sau experiență directă, limitări care îl diferențiază în mod fundamental de inteligența umană autentică. Prezintă totuși câteva îmbunătățiri făță de GPT 4.0, în afară de reducerea numărului de erori și halucinații, Aceste îmbunătățiri îi aduc abilitățile mai aproape de cele umane, printre care sunt raționamentul avansat în rezolvarea problemelor, înțelegerea contextuală îmbunătățită, creativitate crescută, empatie (simulată!) și adaptarea stilului conversațional.
În ceea ce privește creativitate crescută, GPT-4.5 generează texte creative, idei originale sau abordări noi ale problemelor într-un mod care reflectă flexibilitatea specific umană.
Modelul GPT 4.5 poate adapta tonul, stilul și chiar poate simula empatie, într-o manieră mai convingătoare, făcând interacțiunea mai asemănătoare unei comunicări umane autentice prin: adaptarea stilului și tonului pentru a reflecta compasiune, înțelegere sau susținere emoțională; recunoașterea și reacția la emoțiile exprimate de utilizator; oferirea de răspunsuri ce pot părea empatice și apropiate emoțional, deși ele sunt generate pe baza tiparelor extrase din datele pe care a fost antrenat.
Exemplu privind modul în care GPT-4.5 folosește empatia simulată și adaptarea stilului conversațional:
Mesaj utilizator: „Astăzi mă simt extrem de stresată și nu-mi găsesc deloc liniștea.”
Răspuns empatic simulat (GPT-4.5): „Îmi pare rău că te simți așa. Stresul poate fi foarte dificil de gestionat și e normal să simți că îți pierzi echilibrul uneori. Vrei să vorbim mai mult despre ce te neliniștește? Sunt aici să te ascult și să-ți ofer sprijin.”
Vedem că GPT-4.5 a recunoscut emoția utilizatorului („stresată”, „neliniște”); a adoptat un ton cald, suportiv; a folosit limbajul într-un mod asemănător conversațiilor umane; a propus continuarea dialogului pentru a întări percepția sprijinului emoțional.
Răspuns tipic GPT-4.0 ar fi: „Îmi pare rău că te confrunți cu stres. Pot să-ți ofer câteva tehnici generale pentru a reduce stresul, cum ar fi exercițiile de respirație, activitatea fizică sau meditația. Spune-mi dacă dorești să detaliez vreuna dintre aceste opțiuni.” Se observă că diferențele principale sunt: limbajul este mai formal și puțin mai rigid; mai puțină adaptare la contextul emoțional subtil al utilizatorului; accent mai mare pe oferirea directă de informații practice, fără a încuraja la fel de mult continuarea conversației emoționale.
GPT-4.5 aduce și alte îmbunătățiri față de GPT-4.0 ca, de exemplu: GPT-4.5 poate accesa și utiliza informații actualizate la zi de pe internet; poate menține coerența în conversații pe mai multe rânduri, permițând interacțiuni mai naturale și mai fluide; înțelege mai bine intențiile utilizatorului și poate urma instrucțiuni complexe cu o acuratețe mai mare.
Dezavantajul GPT-4.5 este că implică un cost mai ridicat și resurse computaționale mai mari, ceea ce poate influența accesibilitatea și utilizarea lui pe scară largă.
Răspuns dat de GPT-4.5 la 10.03 (Redactat de Prof. Rodica M.Cândea)
The 18th edition of International Symposium in Management Optimizing the Future: Management Innovation for a Sustainable World, will once again take place in Timișoara, Romania. Jointly organized by the Western University of Timișoara and the Politehnica University of Timișoara, the 2025 conference will focus on how management can drive sustainable growth and long-term resilience.
Full paper submission deadline: 31 May, 2025
TRIVENT Conference Office
Phone: +40 740 038984
E-mail:trivent@trivent.hu, publishing@trivent-publishing.eu
Web: www.trivent.eu
Recenzie: Ciprian Nicolescu
“Managementul Integrat al Riscului in Entitățile de Asigurări de Sănătate din Europa Est-Centrală” Autor: Bogdan Stoica
Volumul, apărut la Editura Economică a fost elaborat de Bogdan Stoica, doctor în domeniul management, specialist în managementul riscului.
Cartea constituie o apariție rară în peisajul editorial al managementului riscului în entitățile de asigurări de sănătate (EAS) centrale și teritoriale, fiind reprezentativă, prin segmentul de cercetare, pentru întreaga zonă a Europei Est-Centrale. Cercetarea a vizat peste 250 de entități private și de stat din Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rep. Moldova, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Eșantionul, unul dintre cele mai extinse utilizate în cercetările de acest tip, conferă lucrării o semnificație statistică în aria de cercetare. S-au luat în considerare peste 50 de indicatori, din baze de date, rapoarte sau din propria cercetare empirică, analizați și comparați, în contextul legislației și reformelor din ultimii 30 de ani.
Deși prezintă avantajele abordării superioare Enterprise Risk Management (ERM), comparativ cu abordarea tradițională (TRM), în volum este realizată și o critică serioasă a ERM. Autorul transpune practica organizațională într-un corpus de cunoștințe științifice și elaborează o reală matrice calitativ-cantitativă a riscurilor specifice, rezultată din studiul a zeci de EAS. Întinderea lucrării se datorează unei abordări interdisciplinare a mai multor tipuri de management: al riscului, organizațional, financiar, de contractare ș.a. În cercetarea teoretică și în cea empirică s-a utilizat un set cuprinzător de metode și tehnici: SLR, analiza datelor, studiul de caz, SWOT, sondajul prin chestionar, interviul focus-grup, evaluarea CSFs prin metoda AHP ș.a.
Autorul propune două modele, care au un potențial ridicat de a genera performanțe superioare în cadrul EAS. Primul model conceptual optimizat s-a bazat pe rezultatele chestionarelor trimise, pentru eliminarea barierei de limbă, chiar în limbile respondenților (bulgară, letonă, maghiară, polonă, slovacă ș.a.). Modelul cuprinde etapele de implementare/îmbunătățire a sistemelor și procesului de managementul riscului din EAS, nivelurile de bază–avansat, bune practici, personalul implicat și orizontul de timp. Al doilea model s-a bazat pe opinii ale experților în managementul riscului, prelucrate într-un Analytic Hierarchy Process online software. Rezultatele au relevat cele mai importante trei alternative ERM, șase arii-cheie și trei CSFs (Critical Success Factors). În completarea celor două modele, autorul propune în practica EAS o aplicație TIC denumită „Risk Management in Contracting Process”. Rolul acesteia este de a monitoriza centralizat la scară națională procesul de contractare în EAS românești și de a oferi o reprezentare grafică de ansamblu în timp real a nivelului de risc al contractelor care nu ar putea fi încheiate în termenele stabilite.
Lucrarea intră în categoria elaboratelor valoroase, fiind deosebit de utilă din punct de vedere teoretic, empiric, practic și metodologic pentru: studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători, responsabili de risc, funcționari, manageri, dar și altor persoane care manifestă interes pentru managementul riscului.
Incepând cu 7 Martie 2025 Centrul PatLib din Sibiu a fost ReAcreditat de Oficiul European de Brevete prin evaluare anuală ca având expertiza maxim posibilă: Level 3.
În cadrul proiectului SafeHabitus a fost organizat un prim dialog național pe teme legate de sănătatea și securitatea celor care muncesc în domeniul agricol. Evenimentul, organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cu reprezentanți ai Facultății de Științe Socio-Umane și Facultății de Științe Agricole și Industrie Alimentară și Protecția Mediului, a reunit în 28 februarie 2025 o serie de actori relevanți pentru discutarea cadrului de guvernanță important pentru acest registru tematic: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății – Institutul Național de Sănătate Publică, Inspecția Muncii, Institutului Național de Administrație, Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române, Agenția Națională a Zonei Montane, Fundația Adept și fermieri privați.
Prima parte a evenimentului a permis prezentarea proiectului SafeHabitus și a obiectivelor pe care acesta le are legate de munca agricolă în plan național și european.
În acest cadru de dezbatere, au fost discutate principalele provocări și oportunități prin raportarea la reglementările legale din sfera sănătății și securității în munca agricolă și dificultățile înregistrate în implementarea acestora pentru categorii diverse de fermieri și muncitori agricoli. În primul rând, s-a urmărit crearea unui spațiu de exprimare a diferitelor perspective în relație cu legislația existentă și identificarea de modalități în care cadrul de guvernanță poate fi îmbunătățit. În cel de-al doilea rând, evenimentul a inclus o evaluare a categoriilor de actori cu relevanță pentru sănătatea și securitatea în munca agricolă din România și identificării de mecanisme prin care aceștia pot influența pozitiv realitatea cotidiană din acest domeniu de activitate. Dată fiind importanța pe care instituțiile reprezentate la eveniment o au în cadrul de guvernanță existent, a fost stabilit un format de întâlnire și dialog care să faciliteze comunicarea și colaborarea.
Evenimentul deschide seria de Dialoguri SafeHabitus dedicate politicilor naționale din domeniu și va fi urmat de alte evenimente dedicate consolidării încrederii și colaborării pentru extinderea sănătății și securității în munca agricolă din România.
Aceste activități sunt organizate sub coordonarea consorțiului SafeHabitus în 11 state europene și sunt completate de o serie de seminare și ateliere de lucru dedicate politicilor europene organizate la Bruxelles. (Copyright 2025, ULBS)
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail ȚÎȚU
mihail.titu@yahoo.com
Henry Ford:
Preambul
În luna martie 2025 Vă prezint un subiect extrem de atractiv cu privire la o personalitate în lumea inventicii pe plan mondial.
Veți vedea mai jos o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți în mai multe episoade.
Subiectul abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale
Henry Ford, fondatorul Ford Motor Company, s-a născut pe 30 iulie 1863 în Springwells Township, Michigan, fiind cel mai mare dintre cei șase copii ai familiei Ford. Tatăl său, William Ford, imigrant din Irlanda, s-a stabilit în Michigan în 1847, unde a devenit fermier. Încă din copilărie, Henry a fost fascinat de mecanică. La 12 ani își petrecea timpul liber în micul său atelier improvizat, iar la 15 ani a construit primul său motor cu abur. A urmat un stagiu de ucenicie ca mecanic la Detroit, lucrând în atelierele James F. Flower și la Detroit Dry Dock Company. După finalizarea uceniciei, în 1882, a lucrat la instalarea și repararea motoarelor Westinghouse.
În 1891, Henry Ford s-a angajat ca inginer la Edison Illuminating Company din Detroit, devenind inginer-șef în 1893. În această perioadă, a legat o prietenie de-o viață cu Thomas Edison, care i-a fost mentor. Pe 11 aprilie 1888, s-a căsătorit cu Clara Jane Bryant, cu care a avut un fiu, Edsel Bryant Ford, născut în 1893. Pasiunea lui Ford pentru motoarele cu combustie internă l-a determinat, în iarna anului 1893, să construiască primul său motor cu un cilindru. Acest motor, creat pe masa din bucătăria sa din Detroit, a fost baza pentru primul său automobil, Quadricycle, finalizat în iunie 1896.
În 1899, Ford a renunțat la Edison Illuminating Company și a fondat Detroit Automobile Company, dar aceasta a intrat în faliment după 18 luni. Ford s-a concentrat apoi pe construcția de mașini de curse. Pe 10 octombrie 1901, a câștigat o cursă celebră în fața lui Alexander Winton, iar o lună mai târziu a fondat Henry Ford Company, din care a plecat ulterior, firma devenind Cadillac Motor Car Company. Ford a stabilit și un record mondial de viteză în 1904, parcurgând o milă în 39,4 secunde pe gheața lacului St. Clair, la volanul mașinii sale de curse, 999.
Ford Motor Company a fost înființată pe 16 iunie 1903, cu o investiție inițială de 28.000 de dolari. Primul automobil Ford s-a vândut pe 15 iulie 1903. În 1906, Ford a devenit președintele și acționarul principal al companiei. În 1919, Henry, Clara și Edsel Ford au cumpărat toate acțiunile de la ceilalți acționari, devenind proprietarii exclusivi ai companiei, pentru suma de 105.820.894 dolari.
Edsel a preluat funcția de președinte în 1919, conducând compania până la moartea sa, în 1943, când Henry Ford a revenit temporar la conducere. În 1945, Ford s-a retras din nou, recomandându-l pe nepotul său, Henry Ford II, ca succesor.
Contribuțiile lui Henry Ford la industria auto i-au adus numeroase recunoașteri. În 1946, a fost omagiat la Automotive Golden Jubilee, iar în același an, peste 50.000 de oameni l-au sărbătorit la Dearborn, de ziua sa de 83 de ani. American Petroleum Institute i-a acordat Medalia de Aur pentru contribuții remarcabile la binele umanității. În 1965, imaginea sa alături de un Model T a apărut pe un timbru poștal american.
Ford a scris și mai multe cărți despre viața și viziunea sa industrială: My Life and Work (1922), Today and Tomorrow (1926) și Moving Forward (1930), alături de Samuel Crowther. A publicat și Edison, As I Know Him (1930), despre prietenia sa cu Edison.
Ford a fost un mare inventator și a avut un număr important de invenții brevetate.
Universitatea din Michigan și Michigan State University i-au acordat titluri onorifice de Doctor în Inginerie, iar Universitatea Colgate i-a oferit un Doctorat onorific în Drept.
Henry Ford a murit pe 7 aprilie 1947, la vârsta de 83 de ani, în reședința sa din Dearborn, în urma unei hemoragii cerebrale. În acea noapte, din cauza inundațiilor care au afectat rețeaua electrică, casa a fost iluminată doar cu lămpi cu kerosen și lumânări – un simbol al legăturii cu originile sale modeste. Ceremonia funerară a avut loc la Catedrala Episcopală St. Paul din Detroit, iar Henry Ford a fost înmormântat în cimitirul familiei de la Biserica Episcopală St. Martha, Detroit.
Voi reveni cu informații interesante în următorul număr despre Henry Ford.
Oficiul European de Brevete – Brevetul unic / European Patent Office – Unitary patent
Două reglementări UE oferă cadrul legal pentru sistemul de brevete unitare:
Regulamentul UE nr. 1257/2012 (JO OEB 2013, 111) creează un „brevet european cu efect unitar”, denumit în mod obișnuit „brevet unitar”;
Regulamentul UE nr. 1260/2012 (JO OEB 2013, 132) stabilește modalitățile de traducere pentru brevetele unitare.
Întrucât unele state membre ale UE nu au dorit să participe la proiectul de brevet unitar, Consiliul de Miniștri al UE – după ce a audiat Parlamentul European – a decis în martie 2011 să autorizeze un grup de state membre să pună în aplicare „cooperare consolidată” în domeniul protecției brevetului unitar în temeiul articolului 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Croației și Spaniei, participă la această cooperare consolidată. În urma adoptării lor de către Parlamentul European și Consiliu în decembrie 2012, cele două regulamente UE au intrat în vigoare la 20 ianuarie 2013. Au devenit aplicabile la 1 iunie 2023, data intrării în vigoare a Acordului UPC.
La scurt timp după adoptarea reglementărilor UE privind sistemul unitar de brevete, statele membre participante au înființat un comitet restrâns al Consiliului de administrație al Organizației Europene de Brevete, în conformitate cu articolul 145 CBE, pentru a se pregăti pentru implementarea sistemului la OEB. În decembrie 2015, Comitetul restrâns a adoptat legislația secundară necesară, în special:
Regulile referitoare la protecția unitară a brevetului (JO OEB 2022, A41), care prevăd înființarea unei divizii unitare de brevete la OEB și stabilesc procedurile care trebuie efectuate de OEB în temeiul Regulamentelor UE nr. 1257/2012 și nr. 1260/2012. Principalele prevederi se referă la cererea de efect unitar și la procedura de obținere a brevetului unitar la OEB
Regulile referitoare la taxele pentru protecția prin brevet unitar (JO EPO 2022, A42) stabilesc taxele care trebuie plătite OEB de către titularii unui brevet unitar și metodele de plată a acestora. Acestea stabilesc, de asemenea, cuantumul compensației pentru costurile de traducere pe care IMM-urile, universitățile, organizațiile non-profit și organizațiile publice de cercetare cu reședința sau sediul principal al afacerilor într-un stat membru al UE le pot primi dacă optează pentru un brevet unitar după depunerea unei cereri de brevet european într-o limbă oficială a UE, alta decât engleza, franceză sau germană.
Comitetul restrâns a adoptat, de asemenea, Normele bugetare și financiare (JO EPO 2016, A41) care stabilesc prevederile aplicabile gestionării veniturilor și costurilor aferente brevetelor unitare.
EPO a publicat cartea „Măsuri naționale care însoțesc implementarea brevetului unitar” care oferă o prezentare concisă a celor mai importante măsuri naționale care însoțesc implementarea brevetului unitar în statele membre participante care au ratificat Acordul UPC. Acesta permite ca informațiile relevante să fie preluate țară cu țară.
Voi reveni cu informații de ultimă oră despre Ghidul Brevetului Unic.
Centrul PatLib din Sibiu – Scrisoarea PORTO / The PatLib Centre Sibiu – PORTO PAPER
În continuare Vă prezint un număr de recomăndări propuse de Oficiul European de Brevete, recomandări pe care le regăsim în „Scrisoarea PORTO”:
definirea portofoliului de servicii pentru calificarea ca și centru acreditat la un anumit nivel recunoscut de EPO, pentru a oferi celor interesați o garanție de calitate pentru serviciile suport pentru inovare și transfer tehnologic, brevetabilitate, legate de brevetele de invenție și alte forme comune ale proprietății industriale în întreaga Europă;
recunoașterea ca centru PATLIB, însoțit de finalizarea unui program de formare de bază pentru personalul centrului PATLIB (nivel 1);
derularea unui program „avansat” de formare pentru nivel 2 și nivel 3 (maxim posibil) și portofolii de servicii „de excelență” pentru centrele PATLIB care oferă servicii care merg dincolo de portofoliul minim.
Voi reveni cu informații de ultimă oră despre Recomandări făcute de Oficiul European de Brevete, partea a II-a.
Incepând cu 7 Martie 2025 Centrul PatLib din Sibiu a fost ReAcreditat de Oficiul European de Brevete prin evaluare anuală ca având expertiza maxim posibilă: Level 3.
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail ȚÎȚU
Director Centrul PATLIB OSIM-EPO din Sibiu
Așa cum am menționat deja în Newsletter SAMRO#190 (februarie 2025), atractivitatea individului manifestată la locul de muncă ține mai ales de aspectele profesionale, sociale și emoționale. Acestea influențează calitatea interacțiunilor, dinamica echipei, și contribuie la crearea unui climat de muncă plăcut și productiv. În anumite condiții atractivitatea poate să aibă și efecte adverse.
Atractivitatea profesională rezultă din competența și excelența profesională, calități care inspiră încredere și respect din partea colegilor și superiorilor. Relațiile profesionale sunt bazate pe încredere, colaborare și competență împărtășită, mai degrabă decât pe factori superficiali.
Atractivitatea profesională se manifestă prin inițiativă și implicare la soluționarea problemelor, prin capacitatea de a obține performanță în contextul obiectivelor echipei. Încurajarea performanței și meritocrației poate ajuta la reducerea influenței negative a atractivității sociale sau emoționale.
Atractivitatea socială este determinată de mai mulți factori care sunt mediați de abilitățile de comunicare. Aceștia sunt ascultarea activă, exprimarea clară și capacitatea de a adapta mesajele la diferiții interlocutori (stilul social - vezi NL#186-188), prezența plăcută, pozitivă, empatia.
Atractivitatea socială conduce la creșterea coeziunii în echipă, crearea de relații productive de durată bazate pe apreciere din partea tuturor. Comportamente cum sunt: disponibilitatea de a lucra împreună și de a împărtăși meritele, deschiderea la idei noi și adaptarea la situații diverse fac parte din atractivitatea socială. La fel sunt și caracteristicile personalității, ca de exemplu umorul, optimismul, sinceritatea și extroversiunea, manifestate în interacțiuni. Aceste caracteristici adaugă la respectul și loialitatea colegilor, la fel și integritatea, respectarea principiilor etice și promovarea unui comportament corect și etic, capacitatea de a rămâne calm și echilibrat în situații stresante.
Atractivitatea emoțională se referă la conexiunea profundă și autentică bazată pe “chimia” emoțională (modul în care energiile și emoțiile rezonează), compatibilitate și înțelegere reciprocă.
Componentele atractivității emoționale sunt: empatia (înțelegerea emoțiilor celuilalt fără a-l judeca); autenticitatea (sinceritatea și expresivitatea emoțională); vulnerabilitatea (exprimarea gândurilor, temerilor și emoțiilor profunde relevante obiectivelor comune); siguranța emoțională (interlocutorul se simte acceptat, apreciat, înțeles, susținut în momente dificile).
Atractivitatea emoțională are la bază competențele emoționale și joacă un rol esențial în relațiile de lungă durată, fiind fundamentul unei legături profunde și productive.
Atractivitatea în manifestarea calității de lider are la bază pe lângă competența profesională și capacitatea de a ghida echipa către succes, abilitățile de comunicare în transmiterea viziunii, obiectivelor, în abordarea conflictelor, în acordarea de feedback.
Trăsăturile de personalitate cum sunt: capacitatea de adaptare la schimbări și de a găsi soluții inovatoare, de a inspira și motiva oamenii prin entuziasm, încredere și o prezență puternică, de a înțelege și susține nevoile și preocupările angajaților, sinceritatea și autenticitatea, contribuie la atractivitatea liderului.
Atractivitatea unui lider nu este doar o chestiune de stil manifestat, ci și de abilitatea sa de a crea siguranță emoțională, un mediu de lucru etic, care să stimuleze colaborarea, inovarea, performanța și meritocrația.
Efecte negative ale atractivității: distorsionarea percepțiilor și atractivitatea “fatală”
Deși, de regulă, asociem atractivitatea cu o serie de avantaje, este important să fim conștienți de faptul că poate avea și efecte negative: distorsionarea percepțiilor și atractivitatea excesivă.
Distorsionarea percepțiilor afectează evaluările performanțelor, comportamentelor și competențelor, înclusiv în procesul de selecție și angajare. Percepțiile distorsionate conduc la prejudecăți.
Dintre posibilele efecte ale prejudecăților menționez doar favoritismul și evaluarea distorsionată a competenței profesionale, cu toate consecințele asupra deciziilor care pot rezulta de aici. Percepțiile inechitabile pot genera resentimente sau conflicte în cadrul echipei. De aceea se impune gestionarea percepțiilor prin autocontrol sau prin aplicarea de proceduri.
Atractivitatea excesivă (”fatală") a unui angajat în contextul unei organizații poate să provină de la aspecte care, deși pot părea inițial un avantaj sau o calitate, pot ajunge să fie cauza principală a eșecului, a stresului sau chiar a concedierii angajatului. Iată câteva exemple cu care s-ar putea să fiți deja familiarizați:
Pasiunea excesivă pentru muncă poate conduce la suprasolicitare, burnout sau la neglijearea vieții personale, ceea ce va afecta productivitatea pe termen lung.
Capacitatea de a prelua simultan mai multe sarcini, abilitate apreciată de altfel, care poate duce la concentrare superficială asupra sarcinilor și astfel scăderea calității muncii.
Supracalificarea unui angajat poate conduce după un timp la frustrarea acestuia datorată lipsei provocărilor, ceea ce duce la demotivare sau conflicte cu superiorii.
Perfecționismul excesiv poate conduce la lipsa de eficiență a angajatului, consum mare de resurse (timp, bani etc.), adesea la incapacitatea acestuia de a finaliza sarcinile în parametrii ceruți.
Creativitatea manifestată haotic, asociată și cu nerespectarea regulilor și obiectivelor organizației, este de nedorit deoarece epoate aduce prejudicii organizației, fiind dificil de gestionat.
Loialitatea extremă manifestată prin aceea că angajatul nu își exprime nemulțumirile, nu critcă, suportă condiții nefavorabile, poate duce la acumularea nemulțumirilor și frustrărilor acestuia, care pot determina colapsul emoțional sau profesional al angajatului.
Angajatul care încearcă să mulțumească pe toată lumea, care nu poate să spună „nu”, riscă să fie supraîncărcat cu responsabilități și astfel să devină ineficient.
Angajații care sunt percepuți ca atrăgători, mai ales pe considerente de aspect fizic, pot întâmpina dificultăți în a fi luați în serios sau pot atrage comentarii nepotrivite (agresiune verbală).
În numărul următor (NL#192) voi analiza contribuția directă și indirectă a IA la atractivitatea “managerilor digitali”. Subiectul a fost adus în discuție de dl prof. Constantin Oprean în articolul “Managerul umanist și digital”, de la rubrica DEZBATERE.
Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea
Coordonator Echipa editorială: CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea,
Co-fondator SAMRO
Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com