CUPRINS / TABLE OF CONTENTS Arhiva →
Prezentul editorial are la bază un foarte interesant studiu publicat de profesoara Lynda Gratton de la London Business School, în MIT Sloan Management Review. Analiza evoluțiilor recente din companii relevă că modelele clasice de training, de învățare din companii, sunt confruntate cu nu puține presiuni și dificultăți. Trei sunt principalele provocări care au fost identificate pe baza consultării unui număr apreciabil de CEO de companii:
1) Cantitatea de muncă ce trebuie prestată de salariați, mai ales de manageri, a crescut foarte mult în ultimii ani, la nu puțini manifestându-se stări de oboseală accentuată sau chiar epuizare. Ca urmare, preocupările pentru învățare s-au diminuat și presiunea pentru a acorda prioritate realizării sarcinilor de muncă s-a accentuat.
2) Procesele de muncă hibride au amplificat complexitatea proceselor de învățare. Flexibilizarea programelor de muncă ca și munca la domiciliu, fac deosebit de dificilă atât învățarea formală prin training-uri organizate de companii, cât și învățarea informală prin partajarea cunoștințelor între salariați. Se diminuează substanțial oportunitățile de învățare informală, de partajare mai ales a cunoștințelor tacite, esențiale pentru dezvoltare și inovare.
3) Evoluțiile din piața muncii au determinat o ofertă insuficientă de personal-manageri, specialiști și muncitori - cu un nivel de pregătire ridicat. Deficitul de pe piața muncii, îndeosebi de specialiști cu competențe digitale adecvate și de muncitori de înaltă calificare, obligă frecvent companiile să se focalizeze asupra propriilor resurse umane, din perspectiva recalificării, creșterii competențelor digitale și remodelării motivării lor pentru învățare și performanță.
Pentru a face față acestor provocări, companiile trebuie să reînvețe cum „să învețe”. Modalitățile cele mai intens utilizate sunt:
• personalizarea proceselor de învățare în funcție de nivelul și necesitățile specifice ale fiecărui salariat avut în vedere, valorificând facilitățile oferite de training-ul online, care sunt foarte consistente;
• flexibilizarea învățării salariaților, în mod similar flexibilizării programelor de muncă dezvoltate cu succes în perioada pandemiei COVID-19;
• diminuarea deficitului de muncă calificată, de competențe, prin focalizarea companiei asupra calificării și modernizării cunoștințelor propriilor salariați.
Elementele prezentate pledează pentru regândirea și remodelarea proceselor de învățare din companii - atât pentru manageri cât și pentru executanți - ceea ce impune elaborarea și implementarea de strategii și politici de resurse umane inovative, care să integreze noile facilități oferite de trecerea la economia bazată pe cunoștințe și digitalizare și să colaboreze inovativ cu universitățile și centrele de training.
Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu
Președinte SAMRO
În acest număr al Newsletter-ului Vă prezentăm o primă parte a unui articol despre NIKOLA TESLA, o personalitate la nivel mondial în domeniul inventicii.
În luna septembrie 2023 am participat împreună cu doctorandul meu Adrian Bogorin-Predescu la salonul de inventică INOVA 2023 din Zagreb (Croația). Aici am întâlnit oameni deosebiți de pe mai multe continente, care au dorit să arate lumii, noutățile pe plan mondial în domeniul inventicii din locurile de unde au sosit. Am vizitat împreună cu delegația de inventatori localitatea Smiljan, Croația, respectiv casa memorială a lui Nikola Tesla.
Inventatorul de talie mondială, cel care a pus bazele curentul alternativ și sistemele polifazice folosite pe plan mondial în transportul energiei energiei electrice, Nikola Tesla s-a născut în 9 iulie 1856, într-un sat de lângă frontiera imperiului austro-ungar, de pe teritoriul actualei Croații. Tatăl său a fost preot ortodox, iar mama sa, neavând prea multă școală fiind pasionată de creativitate și inventivitate, i-a influențat destinul în această direcție.
Una dintre invențiile mai puțin cunoscute a lui Nikola Tesla este radioul, chiar dacă pe plan mondial este recunoscut inventatorul Guglielmo Marconi. Nikola Tesla a efectuat cercetări aprofundate în domeniul comunicațiilor fără fir și a creat un instrument cunoscut sub numele de „bobina Tesla”, instrument care a fost capabil să transmită și să recepționeze semnale fără fir. În 1897, Tesla a obținut un brevet de invenție pentru „Sistemul de transmitere a energiei prin unde electromagnetice” pentru transmiterea și recepția semnalelor fără fir. În viitor, acest sistem a avut un impact semnificativ asupra progresului comunicațiilor radio.
Guglielmo Marconi a dezvoltat un sistem de comunicare radio în anii 1890 și începutul anilor 1900 și a obținut mai multe brevete de invenție în acest domeniu. Cunoscut pentru inventarea radioului, Marconi a transmis primul semnal radio transatlantic în 1901. În 1909, Marconi a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuțiile sale la dezvoltarea comunicațiilor fără fir. După moartea lui Tesla și o lungă dispută legală, în 1943 s-a ajuns la o înțelegere, în care brevetele Tesla au fost recunoscute ca fiind cruciale pentru dezvoltarea comunicațiilor fără fir, iar Marconi a fost retras din calitatea de inventator al radioului în Statele Unite.
Prin urmare, atât Tesla, cât și Marconi au contribuit semnificativ la dezvoltarea tehnologiei radio, dar atribuirea exactă a inventării este dificilă și a fost subiectul unor lungi dispute. În concluzie, Nikola Tesla și Guglielmo Marconi au fost doi pionieri importanți ai comunicațiilor radio fără fir și au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea acestei tehnologii.
Pentru a afla mai multe detalii legate de activitățile din domeniul Managementului Protecției Proprietății Intelectuale Vă invit să ne contactați (acordăm consultanță primară gratuită pentru toată țara și implicit pentru Europa Centrală și de Sud-Est) la sediul Centrului Regional OSIM-EPO din Sibiu (clasificat de European Patent Office la standard „Level 3”, nivel maxim de competență). Puteți să accesați informațiile pe care vi le oferim și on-line (https://www.osim.ro/despre-osim/link-uri-utile/centre-regionale/centre-regionale-crppi-patlib-sibiu), (https://www.facebook.com/centrulpatlib.sibiu/)
Va urma ...
Sibiu, 14 octombrie 2023
Prof. univ. dr. ing. Aurel - Mihail ȚÎȚU
Centrul Regional pentru Protecția Proprietății Intelectuale OSIM-EPO din Sibiu
mihail.titu@yahoo.com
Așa cum am preliminat în NL#173, în numerele următoare ale rubricii voi prezenta aspecte ale utilizării sistemelor bazate pe inteligența artificială (S-IA) în management, precum și impactul acestor sisteme în învățământul de management.
Inteligenta artificiala este implicată de mult timp în domeniul managementului, contribuind la automatizarea și optimizarea proceselor, la analiza datelor în timp real, la luarea deciziilor mai bine informate, la îmbunătățirea eficienței și eficacității operațiunilor.
Concret, diferite S-IA sunt folosite în prezent la: preluarea sarcinile repetitive și automatizarea lor; analiza de cantități mari de date pentru dezvoltarea și evaluarea de scenarii strategice și luarea de decizii strategice; previzionarea nevoilor de resurse umane și planificarea strategică a resursei umane etc.
Aplicațiile IA sunt în continuă dezvoltare. De exemplu S-IA utilizate în recunoașterea emoțiilor, prin analiza comportamentului uman non verbal, sunt în plină evoluție.
Există însă unele dezavantaje ale utilizării S-IA în context managerial, de care utilizatorii, organizațiile, trebuie să țină cont:
• costurile ridicate inițiale cu achiziționarea hardware-ului, software-ului
• pregătirea viitorilor utilizatori care vor exploata aplicațiile
• nevoia de întreținere și actualizare permanentă a tehnologiei etc.
S-IA pot face erori, iar acestea pot fi dificil de identificat și corectat. Lipsa transparenței în algoritmi și învățarea automată pot duce la dificultăți în înțelegerea modului în care IA ia decizii, ceea ce poate fi problematic din punct de vedere etic și legal.
Pot să apară probleme de securitate a datelor, erori sau decizii greșite asociate cu lipsa de responsabilitate a S-IA.
S-IA sunt lipsite de etică și, dacă baza de date folosită la pre-instruire are conținut tendențios sau injust, aceasta poate conduce la perpetuarea unor discriminări.
Utilizarea IA în management implică adesea colectarea și procesarea datelor personale despre angajați, clienți și parteneri. Protejarea confidențialității acestor date este crucială, iar nerespectarea reglementărilor privind protecția acestor date constituie un risc cu consecințe grave.
Crearea de dependență de S-IA, în detrimentul competențelor umane socio-emoționale poate fi o altă consecință gravă. "Pericolul adevărat nu este ca mașinile să devină oameni, ci ca oamenii să devină mașini și să se lase seduși de stimularea și lumea virtuală într-un mod care să le anuleze trăsăturile profund umane: creativitate, compasiune, originalitate, reciprocitate, empatie, responsabilitate." (Daniel Goleman cf. Chat GPT).
În numărul următor rubrica va aborda aplicațiile S-IA generatoare de conținut, care au făcut un mare pas în dezvoltare prin modelele generatoare de text coerent și relevant contextului, text care poate să semene foarte mult cu ceea ce un operator uman ar scrie.
Prof. Rodica M. Cândea
Contribuțiile colaboratorilor la newsletter sunt incluse așa cum sunt primite de la autori, fără editarea textului.
Coordonator: Prof. univ. dr. Rodica M. Candea, Cercetător științific grad I (Membru fondator SAMRO)