Newsletter SAMRO #196 (august 2025)

Editorial (Prof.univ.dr. Ovidiu Nicolescu, Președinte SAMRO)

Muncă semnificativă // Meaningful work

Cercetări recente din țările dezvoltate au demonstrat că munca semnificativă este cea mai importantă pentru oameni, mai importantă decât orice alt aspect al muncii, decât salariul și recompensele, oportunitățile de promovare sau condițiile de muncă. Desigur, fundamentul acestei cercetări îl reprezintă existența unor condiții decente de muncă, salarizare sau manageriere.

Tot cercetări recente au relevat că o mare parte a oamenilor nu au parte de o muncă semnificativă. Spre exemplu, o investigație din SUA a indicat că acest procent este de peste 50% la nivelul salariaților din companii.

Aceste elemente ne-au determinat să ne focalizăm editorialul asupra muncii semnificative, subiect a cărui abordare a demarat acum trei decenii. 

Asupra muncii semnificative există multiple și variate puncte de vedere. In esenta, munca semnificativă este acea muncă pe care o persoană o percepe ca fiind utilă și merită să fie efectuată ca atare, ca avand un scop valid, care se armonizează cu valorile și obiectivele proprii și care contribuie la starea de împlinire și importanță personală și organizațională. Munca semnificativă oferă un sens vieții, generează emoții pozitive, decizii, acțiuni și comportamente constructive. Persoanele care realizează o muncă semnificativă sunt mai implicate, dedicate și satisfăcute.

Realizarea muncii semnificative depinde de două părți: de managementul și managerii implicați și de fiecare individ. Managerii favorizează sau defavorizează munca semnificativă a salariaților prin toate deciziile, acțiunile și comportamentele lor. Esențiale sunt realizarea unor descrieri de posturi adecvate în colaborare cu fiecare salariat, dezvoltarea unei culturi organizaționale colaborative, inovative și motivaționale, manifestarea unei gândiri flexibile, etc. La rândul său fiecare individ este necesar să opteze pentru o muncă care-i place și pentru care are calitățile și competențele necesare și să se implice acțional și emoțional în efectuarea sarcinilor asumate.

Munca semnificativă prezintă multiple beneficii pentru fiecare persoană:

• stare psihică bine îmbunătățită;

• creșterea satisfacțiilor și a implicării generate de muncă;

• reducerea stresului și a oboselii;

• dedicare organizațională mai puternică;

• intensificarea dezvoltării personale.

Concomitent, munca semnificativă generează beneficii și pentru organizație:

• • creșterea productivității și a performanțelor;

  • îmbunătățirea comportamentului responsabil al salariaților în cadrul organizației și în afara ei;

  • fortificarea culturii organizației.

Aceste beneficii se amplifică atunci când oamenii percep impactul muncii semnificative, au mai multă autonomie și control, li se oferă oportunități pentru creștere și dezvoltare și se încurajează conexiunile sociale. 

În ultimii ani s-au conturat abordări metodologice de natură să contribuie la proliferarea și intensificarea muncii semnificative, cum ar fi grila de evaluare ce are în vedere cele trei dimensiuni ale acestei categorii de muncă, sau ghidul practic pentru implementarea muncii semnificative în companii.

Am adus în atenția colegilor din cadrul comunității SAMRO subiectul muncii semnificative întrucât, așa cum spunea un cunoscut specialist în domeniu, Rebecca Fraser-Thill, munca semnificativă este o necesitate pentru fiecare dintre noi și nu să avem ceva ”drăguț”.

  Prof.univ.dr.emerit Ovidiu Nicolescu

Președinte SAMRO

DIALOG

Subiect: Factorul uman în fața Inteligenței artificiale: Inteligența emoțională artificială 

Pun în dezbatere întrebarea: Ce abilități generate de Inteligența emoțională umană (IE-U) ar trebui să (ne) perfecționăm noi, oamenii, abilități pe care inteligența artificială (IA) nu le poate reproduce (încă ?)

Întrebarea se justifică prin următoarele:

Știm că, în prezent,  IA excelează în procesarea rapidă a datelor, recunoașterea tiparelor și automatizarea sarcinilor repetitive sau chiar complexe din punct de vedere logic. Totuși, există zone unde IA este limitată de însăși natura sa: nu are nici conștiință morală (capacitatea de a distinge binele de rău, de a simți responsabilitate morală și de a acționa în consecință) și nici conștiență (experiența subiectivă a propriei existențe și a mediului, și capacitate autentică de trăire emoțională). IA nu „știe” că există și nu are „sentimente”.

Cu toate acestea, aplicații ale  IA pot simula unele competențe emoționale umane (IE-A) și pot răspunde într-un mod care pare empatic. Pot  procesa date numerice, text, imagini, tonului vocii, recunoaștere facială și analiză de text. Astfel generează tipare emoționale și recunoaște tipare pentru reacții emoționale probabile și oferă răspunsuri sau indicații adaptate emoțional.

La rubrica Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale, începând cu acest număr al Newsletterului nostru voi introduce și dezvolta conceptul de InteligențIă emoțională artificială,(IE-A), pentru a-l folosi în încercarea de a descifra cum am putea noi, oamenii, să devenim și mai umani acolo unde IA nu poate fi umană? De ce abilități avem nevoie?

Propun acest subiect deoarece răspunsurile obținute în urma acesteia pot fi relevante pentru toate nivelurile de învățământ, mai ales cel universitar și postuniversitar.

Sistemul de învățământ managerial (și nu numai), trebuie să cultive la studenți abilități umane specifice pentru procesele manageriale, dar și să-i învețe cum să colaboreze cu sistemele IE-A să se concentreze pe sinergia dintre abilitățile specific umane și cele specific digitale. 

Comunitatea SAMRO așteaptă cu deosebit interes punctele dvs. de vedere și Newsletterul nostru le va găzdui întocmai, în cadrul rubricii de DIALOG. 

Prof.univ. dr. Rodica M. Cândea

Activități ale filialelor SAMRO

Filiala București (Asist.cerc. Mădălina Mazăre, madalina.mazare@man.ase.ro)

A apărut numărul din 2025 al revistei Management Student Working Papers, o publicație aflată în continuă dezvoltare și recunoaștere, reflectând interesul și efortul studenților implicați din cadrul Facultății de Management. https://management.ase.ro/archive_mswp_2025/

Pe 24 iulie 2025, în Aula Magna ASE, Secretariatul General al Guvernului a organizat un workshop în cadrul Programului Oficial de Internship, ediția a XII-a, cu tema „România, în contextul politicilor europene și internaționale”. Evenimentul a reunit peste 150 de interni și a abordat procesele decizionale europene și rolul instituțiilor internaționale. Workshopul a fost susținut de Adrian Țuțuianu, Secretar General Adjunct, iar prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, Prorector ASE, a transmis un mesaj de bun venit și a reafirmat colaborarea instituției cu autoritățile centrale. Evenimentul reflectă parteneriatul dintre ASE și Secretariatul General al Guvernului în sprijinul formării tinerilor.

În data de 23 iulie 2025, Academia de Studii Economice din București, în parteneriat cu mediul de afaceri, a prezentat un studiu dedicat sistemului medical românesc, realizat la cererea rețelei private de sănătate Regina Maria. Studiul, intitulat „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, oferă o evaluare detaliată a funcționării sistemului spitalicesc și reprezintă o continuare a analizei anterioare „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.applied-research.ase.ro/analiza-performantei.

Luni, 14 iulie 2025, rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, împreună cu prorectorii prof. univ. dr. Constantin Marius Profiroiu și prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, au participat la recepția organizată de Ambasada Franței în România cu ocazia Zilei Naționale. ASE menține parteneriate solide cu instituții academice franceze, consolidând colaborările internaționale strategice.

Filiala Iași (Prof.univ.dr. Valentin Niță, valnit2003@gmail.com) 

• A 8-a ediție a Școlii Internaționale de Vară JASSY

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat, în perioada 14–20 iulie 2025, cea de-a 8-a ediție a Școlii Internaționale de Vară JASSY (a Journey through life and hArd sciences, economicS, Social sciences and the tourism industrY), la care au participat 255 cursanți din 23 țări: Austria, Armenia, Bulgaria, Cehia, China, Cipru, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și România.

Elementul de noutate al ediției JASSY 2025 a fost organizarea fiecăruia dintre cele șase module ca program intensiv mixt în cadrul programului Erasmus+, care include o componentă virtuală obligatorie pe lângă cea fizică. De asemenea, șapte profesori, afiliați unor universități partenere ale UAIC din Bulgaria, Polonia și Turcia, au susținut prelegeri în cadrul a patru dintre modulele JASSY. Mai multe informații la adresa: https://www.uaic.ro/uaic-a-organizat-scoala-internationala-de-vara-jassy-editia-a-8-a/

• ERMAS 2025, ediția a XI-a

În perioada 30 iulie – 1 august 2025, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Banca Națională a României și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au organizat Conferința Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS 2025, ediția a XI-a.  Participanţii sunt în principal economiști academici români afiliați la universități/institute de cercetare din străinătate și colegii acestora care lucrează în România. Mai mult, începând cu a 4-a ediție a ERMAS din 2017, conferința este deschisă și economiștilor străini. Proiecte similare au fost implementate în mod regulat în alte țări europene, precum Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia, Italia și Spania. Mai multe informații la adresa: https://www.ermas.ro/2025/index.php

• Conferinţa “Challenges and Opportunities for a Sustainable Development" la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava 

Ȋn perioada 5-6 iunie 2025 la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava a avut loc conferinţa cu tema “Challenges and Opportunities for a Sustainable Development”. Obiectivul principal al acestei conferințe este de a reuni cercetători și practicieni din domeniile economice pentru a face schimb de rezultate și experiențe ale cercetărilor lor și pentru a discuta cele mai recente tendințe și provocări în domeniul dezvoltării durabile. Studenții de licență, masterat și doctorat sunt, de asemenea, încurajați să își prezinte cercetările și să primească feedback și sfaturi academice. Mai multe informații la adresa: http://conferinta.feaa.usv.ro/index.php/iec/cosd2025/schedConf/overview

Filiala Sibiu (Prof.univ.dr. Mihail Țîțu, mihail.titu@ulbsibiu.ro) 

O nouă finanțare câștigată de ULBS pentru proiecte de mobilitate în domeniul învățământului superior

Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) a publicat rezultatele celei mai recente competiții de proiecte de mobilitate în domeniul învățământului superior, finanțate din fondurile politicii externe ale Uniunii Europene (acțiunea KA171-HED). În cadrul acestei competiții, proiectul propus de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost aprobat pentru finanțare, obținând suma de 364.463 euro, ceea ce plasează instituția noastră pe locul 8 la nivel național dintr-un total de 48 de proiecte aprobate. Proiectul va deschide noi oportunități de finanțare a mobilităților internaționale destinate studenților și personalului academic în universități partenere din Statele Unite ale Americii, Asia, America Latină, Africa și Balcanii de Vest. Această realizare reflectă capacitatea instituțională a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prin intermediul Direcției de Relații Internaționale, de a dezvolta și implementa proiecte competitive, precum și deschiderea față de internaționalizare și promovarea excelenței academice. (Copyright 2025, ULBS)

ULBS a câștigat și contractat un nou proiect finanțat de AFCN

În cadrul celei de-a II-a sesiuni de finanțare a concursului de proiecte culturale organizat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) în 2025, ULBS a câștigat proiectul EchoScapes: Estetici Performative ale (In)Vizibilității, care a fost recent contractat. Proiectul a obținut 96,67 de puncte și se află pe locul 3 pe lista proiectelor din aria de finanțare Educație prin Cultură. Proiectul implică cadre didactice și studenți din partea ULBS și vine în continuarea unui demers anterior, PerformAccess, care și-a propus în 2024 utilizarea conceptului de “disability theatre” împotriva rigorilor normative și abilitiste ale artelor performative și care a fost un succes răsunător. EchoScapes are un program foarte ambițios și propune o serie de activități pentru persoanele cu dizabilități și studenți din domeniul teatral, promovând toleranța, incluziunea, diversitatea și procesele creative democratice, fiind aliniat strategiei de incluziune a ULBS și principiului asigurării egalității de șanse și nediscriminării. Proiectul este inițiat de Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Facultății de Litere și Arte, în colaborare cu Departamentul de Asistență Socială, Jurnalism, Relații Publice și Sociologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane și se desfășoară cu sprijinul a numeroși parteneri instituționali și media: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, Direcția de Asistență Socială Sibiu, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Sibiu, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2, Asociația Prietenii CSEI2 Sibiu, Asociația Națională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz din România „Ascultă Viața”, Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Județeană Sibiu, Asociația pentru Dezvoltare Comunitară și Servicii Sociale, precum și publicațiile Observator Cultural, Scena9 – Fundația9, Matca Literară, Capital Cultural, Mesagerul de Sibiu și Sibiu Independent. Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Biblioteca Județeană Astra Sibiu. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. (Copyright 2025, ULBS)

Știri și actualități naționale și internaționale din domeniile managementului 

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, printre contributorii la elaborarea Raportului național al României către Convenția ONU privind Diversitatea Biologică

Cel de-al șaselea Raport Național către Convenția ONU privind Diversitatea Biologică, dat publicității astăzi, a fost elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cu contribuția experților din mediul academic și a autorităților publice de la nivel național. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost reprezentată în această misiune de prof. univ. dr. Mihaela Antofie, de la Facultatea de Științe Agricole, Industrie alimentară și Protecția Mediului, Departamentul Științe Agricole și Ingineria Produselor Alimentare. Expertul ULBS a răspuns, printr-o participare bazată pe voluntariat, invitației MMAP de a contribui la elaborarea acestui raport. Dintre capitolele la care colega noastră și-a adus o contribuție majoră, menționăm: accesul la resursele genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor, conservarea ex-situ și țintele conservării ex-situ, conservarea și utilizarea durabilă a agro-biodiversității, organisme modificate genetic (dezvoltarea strategiei privind testarea, cultivarea și utilizarea lor), obiectivele pentru conservarea biodiversității Aichi, dezvoltarea cercetării științifice și a transferului tehnologic, precum și în tematici precum promovarea cunoașterii tradiționale, inovării și practicilor tradiționale.

Menționăm că expertul ULBS are o recunoaștere la nivel internațional în ceea ce privește negocierea de mediu începând cu 2006. Din 2018, Ministerul Mediului a nominalizat-o ca Punct Focal Național pentru Organismul Subsidiar pentru Știință, Tehnică și Tehnologie SBSTTA (Subsidiary Body on Scientific Technical and Technological Advice). Acest organism furnizează recomandări bazate științific COP CBD. Din 2022, a fost propusă și aleasă de Conferința Părților (135 de Părți) din Cadrul Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii de Ecosisteme (IPBES) să facă parte din Panelul Multidisciplinar de Experți (MEP) pentru a reprezenta interesele statelor din SE Europei cu un mandat de 3 ani. IPBES este o organizație a Națiunilor Unite, omoloagă IPCC (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) ce furnizează recomandări științifice COP CBD și UNCCD (Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării). Întreaga activitate prestată de colega noastră în aceste forumuri internaționale este bazată pe voluntariat. Convenția privind Diversitatea Biologică este un tratat internațional semnat la Rio de Janeiro în 1992 și ratificat de Parlamentul României, prin adoptarea Legii nr. 58 din 13 iulie 1994. Scopul principal îl reprezintă conservarea, utilizarea durabilă și partajarea echitabilă a beneficiilor diversității biologice. Obiectivele Convenției sunt integrate în strategii naționale și planuri de acțiune pentru conservare și utilizare durabilă. (Copyright 2025, ULBS)

ULBS obține o nouă finanțare europeană prin programul Erasmus Mundus Design Measures

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu anunță obținerea unei finanțări europene prin programul Erasmus Mundus Design Measures (EMDM), parte a inițiativei Erasmus+, pentru dezvoltarea unui nou program de master internațional: SinoQuest – Advancing Dialogue and Education in Sino-European Relations. Erasmus Mundus Design Measures reprezintă o acțiune strategică a Comisiei Europene, menită să sprijine crearea de programe de master inovatoare și de înaltă calitate, prin parteneriate academice internaționale. Prin intermediul acestei finanțări de tip seed-funding, ULBS va coordona dezvoltarea unui curriculum integrat, interdisciplinar și orientat către provocările contemporane din relațiile dintre Europa și China. Programul SinoQuest este conceput ca un răspuns educațional la dinamica actuală marcată de tensiuni geopolitice, erodarea multilateralismului și numărul scăzut de specialiști în domeniul studiilor sinologice. În acest context, SinoQuest își propune să formeze o nouă generație de specialiști capabili să abordeze complexitățile culturale, economice și diplomatice ale lumii globalizate. Curriculumul va fi dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (Germania) și Universitatea de Limbi și Cultură din Beijing și va include module precum Limba și Cultura Chineză, Limba chineză pentru afaceri, Rolul Chinei în piețele globale, Societatea chineză contemporană, Comunicare interculturală în relațiile sino-europene, Traducere asistată de calculator și multe altele. Studenții vor avea acces la metode moderne de cercetare (inclusiv științele sociale computaționale – CSS), stagii în centre culturale și economice, precum și mobilități în România, Germania și China. Proiectul urmărește realizarea unui program de master complet acreditat, sustenabil și ancorat în cerințele pieței muncii, pregătind absolvenții pentru cariere în diplomație, afaceri internaționale și schimburi culturale. Prin respectarea standardelor europene privind calitatea programelor comune de studii, SinoQuest intenționează să devină un exemplu de excelență educațională și colaborare transnațională.(Copyright 2025, ULBS)

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Aurel Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

Proprietatea intelectuală: actualități și perspective (Prof. univ. dr. ing. dr. ec.  Aurel Mihail Țîțu)

Henry Ford

Preambul

În luna August 2025 Vă prezint în continuare un subiect extrem de atractiv cu privire la o personalitate în lumea inventicii pe plan mondial: Henry Ford

Veți vedea în continuare episodul numărul 6 din acest serial - o povestire captivantă și frumoasă care Vă invit să o citiți cu atenție.

Subiectul abordat din perspectiva Protecției Proprietății Intelectuale: Ford și pionierаtul sigurаnței аuto, o revoluție silențioаsă în industriа аuto

Pe 23 septembrie 1955, în cаdrul pistei de testаre din Deаrborn, Michigаn, două аutomobile Ford Fаirlаne аu fost аvаriаte într-un test de coliziune orgаnizаt public. Nu а fost un аccident, ci o simulаre аtent plаnificаtă, menită să аrаte ce se întâmplă în timpul unui impаct frontаl. Lа volаnul аcestor mаșini nu se аflаu oаmeni, ci două mаnechine de testаre а impаctului – FERD 1 și FERD 2 – precursoаrele binecunoscuților „crаsh test dummies” din zilele noаstre. Prin аceаstă demonstrаție, Ford а devenit primul producător аuto cаre а trаtаt sigurаnțа nu doаr cа pe o obligаție legаlă, ci cа pe un obiectiv strаtegic și etic.

În аnii 1950, ideeа de а discutа deschis despre аccidente rutiere erа considerаtă tаbu. Publicul lаrg evitа gândul că un аccident аr puteа fi inevitаbil, iаr producătorii de аutomobile, în ton cu аceаstă mentаlitаte, preferаu să nu аbordeze subiectul. În mod pаrаdoxаl, se răspândise chiаr și o convingere periculoаsă: că este mаi bine să fii „аruncаt аfаră” dintr-un vehicul în cаzul unui impаct, decât să rămâi prins în interior. Аceаstă idee а fost contrаzisă de un studiu reаlizаt de Universitаteа Cornell, cаre аrătа că riscul de deces creșteа de până lа cinci ori în cаzul pаsаgerilor ejectаți din mаșină. În ciudа аcestui fаpt, rezistențа culturаlă lа ideeа de а purtа centuri de sigurаnță sаu de а vorbi despre sigurаnță rămâneа puternică.

Ford а аvut curаjul să sfideze аceste prejudecăți și să își аsume un rol de lider. În cаdrul forumului, compаniа nu doаr că а orgаnizаt simulări de impаct, ci а prezentаt și o serie de inovаții reunite sub denumireа de „Lifeguаrd Design”. Printre аcesteа se numărаu volаnele concаve, bordurile cаpitonаte, oglinzile retrovizoаre detаșаbile, încuietorile de sigurаnță аle portierelor și, desigur, centurile de sigurаnță. Deși аzi аceste elemente pаr bаnаle sаu obligаtorii, în аnii ’50 ele reprezentаu un pаs revoluționаr, fiind pentru primа dаtă când un producător proiectа interiorul unei mаșini аvând în minte în mod explicit protecțiа pаsаgerului.

Un аspect demn de remаrcаt este că Ford nu а urmărit doаr un câștig comerciаl. Dimpotrivă, unele dintre аceste dotări de sigurаnță аu fost vândute chiаr sub prețul de producție. Аceаstă аlegere subliniаză fаptul că demersul compаniei nu erа doаr o strаtegie de mаrketing, ci o dovаdă clаră de responsаbilitаte sociаlă și viziune pe termen lung.

Privind în retrospectivă, inițiаtivа Ford din 1955 poаte fi interpretаtă cа un gest de pionierаt аutentic, cаre а deschis cаleа spre stаndаrdele moderne de sigurаnță. Аstăzi, conceptele de testаre а impаctului, de protecție pаsivă și de evаluаre а sigurаnței sunt părți integrаle аle industriei аuto. Însă fără аcei pаși curаjoși făcuți de Ford în mijlocul secolului XX, probаbil că drumul până lа аceste reаlizări аr fi fost mult mаi lung și mаi аnevoios.

Contribuțiа Ford lа domeniul sigurаnței аuto nu а constаt doаr în inovаții tehnice, ci și în schimbаreа unei mentаlități colective. А fost nevoie de viziune, curаj și responsаbilitаte pentru cа sigurаnțа să devină nu doаr o opțiune, ci o prioritаte. Аstăzi, fiecаre centură de sigurаnță cuprinsă, fiecаre аirbаg declаnșаt și fiecаre test de impаct reаlizаt își аre rădăcinile, într-un fel sаu аltul, în аceа dimineаță senină de septembrie din 1955, când două Ford Fаirlаne s-аu ciocnit în numele progresului.

Pe pаrcursul secolului XX, Pepsi а cunoscut o evoluție spectаculoаsă, fiind deseori percepută cа băuturа „poporului” în contrаst cu Cocа-Colа, cаre erа văzută cа băuturа „elitei”. Аceаstă poziționаre strаtegică nu а fost deloc întâmplătoаre. În timpul Mаrii Crize Economice din аnii 1930, Pepsi а introdus o sticlă de 12 uncii (аproximаtiv 355 mililitri) lа аcelаși preț cu sticlа de 6 uncii (circа 177 mililitri) а Cocа-Colа. Аceаstă decizie а consolidаt imаgineа Pepsi cа fiind o аlegere mаi аccesibilă pentru consumаtorul obișnuit. А fost un exemplu timpuriu de mаrketing centrаt pe nevoile publicului și o lecție despre cum o compаnie poаte câștigа loiаlitаte prin empаtie și înțelegereа contextului sociаl.

Pe măsură ce аnii аu trecut, Pepsi а devenit mаi mult decât un simplu produs – а devenit un vector de imаgine. Cаmpаniile sаle publicitаre аu fost inovаtoаre și profund аncorаte în culturа pop. În аnii '80, Pepsi а fost promotorul conceptului de „Pepsi Generаtion”, o strаtegie cаre nu vindeа doаr o băutură, ci un stil de viаță аsociаt cu tinerețeа, energiа și schimbаreа. Colаborările cu figuri emblemаtice precum Michаel Jаckson sаu Britney Speаrs nu аu făcut decât să consolideze аceаstă identitаte de brаnd dinаmic, mereu în pаs cu vremurile.

Un аspect аdeseа neglijаt în discuțiile despre Pepsi este rolul său internаționаl, în speciаl în perioаdа Războiului Rece. Pepsi а fost unа dintre primele mărci аmericаne cаre аu pătruns în Uniuneа Sovietică, fiind servită chiаr în timpul unei întâlniri între vicepreședintele аmericаn Richаrd Nixon și liderul sovietic Nikitа Hrușciov în 1959. Ulterior, în аnii ’70, Pepsi а аjuns să fie îmbuteliаtă în URSS, într-o mișcаre rаră de deschidere economică într-un sistem аltfel izolаt. Аstfel, băuturа а devenit un simbol аl globаlizării timpurii și аl pătrunderii cаpitаlismului în spаții ideologic ostile.

În ciudа populаrității sаle, Pepsi nu а fost scutită de controverse. Critici referitoаre lа conținutul de zаhăr, lа impаctul аsuprа sănătății sаu lа politicile de mаrketing аgresive аu însoțit, lа fel cа în cаzul multor аlte brаnduri de băuturi răcoritoаre, pаrcursul compаniei. Cu toаte аcesteа, cаpаcitаteа sа de а inovа și de а se reinventа а menținut Pepsi într-o poziție de top în industriа băuturilor cаrbogаzoаse.

Аstăzi, Pepsi nu mаi este doаr o băutură, ci o plаtformă de comunicаre, o pаrte integrаntă а industriei de divertisment și un exemplu de аdаptаbilitаte într-o piаță extrem de competitivă. Prin istoriа sа lungă și complexă, Pepsi а reușit să depășeаscă stаtutul de produs comerciаl și să devină o pаrte а identității culturаle moderne. Fie că e аsociаtă cu muzicа pop, cu revoluțiile comerciаle sаu cu momente de relаxаre în viаțа cotidiаnă, Pepsi rămâne o prezență fаmiliаră și relevаntă în peisаjul globаl.

Centrul PatLib din Sibiu

Fiind la Newsletter-ul din august 2025, menționez că în perioada 10 iulie 2025 până în 10 august 2025 în cadrul Centrului Regional s-au prestat consultații către cei interesați în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale. 

Oferim consultanță în domeniul Protecției Proprietății Intelectuale tuturor celor interesați în continuare sub umbrela Oficiului European de Brevete și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Vă așteptăm și vă invităm să ne contactați.

Vă mulțumim.

Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Dr. Habil. Aurel Mihail ȚÎȚU

mihail.titu@yahoo.com

Prezent și proiecții viitoare privind factorul uman în procesele manageriale (Prof.univ.dr.  Rodica M.Cândea)

Inteligența emoțională artificială (IE-A):  

1. Unde algoritmii nu pot ajunge  

Îmi pun întrebarea: Ce abilități ar trebui să ne perfecționăm noi, oamenii, abilități pe care inteligența artificială nu le poate reproduce? 

Pentru a găsi răspunsuri la această întrebare, în următoarele numere ale NL voi contura un nou concept, inteligența emoțională artificială, plecând de la modul în care inteligența emoțională umană (IE-U) și inteligența emoțaională artificială (IE-A), recepționează, prelucrează, manifestă și foloseștte stările emoționale. Voi folosi informația existentă până în prezent.

Ce înțeleg prin Inteligența emoțională artificială (IE-A)

Inteligența emoțională umană (IE-U) este capacitatea, parțial înnăscută și parțial învățată, a unei persoane, de a înțelege, gestiona, anticipa și folosi emoțiile proprii și ale altora în mod eficace și eficient. Sprijină  ajustarea comportamentul pe baza percepției afective și cognitive, și a reacțiilor de feedback emoțional. La baza IE-U stau autocunoașterea, autoreglare emoțională și autoreflecția, conștiența de sine. Comunicarea la nivel emoțional poate interpreta imediat nuanțele emoțiilor, ironia, manipularea sau ambiguitatea.  

Empatia afectivă este dată de capacitatea de a simți ceea ce simte altcineva, de a rezona emoțional cu starea afectivă a celuilalt și creează dorința de a ajuta. 

Omul își percepe existența , percepe mediul înconjurător, și poate reflecta asupra propriilor stări.

Inteligența emoțională este ancorată în procese neurobiologice și cognitive, experiențe personale și interacțiuni sociale. 

Inteligența artificială (IE-A) este creată de oameni, bazată pe algoritmi și date și se poate ajusta prin învățare automată. Are capacitatea de a procesa date numerice, text, imagini, semnale pentru a recunoaște tipare emoționale și relaționări. Realizează acest lucru prin analiza tonului vocii (speech emotion recognition), recunoaștere facială (facial recognition) și analiza tonului emoțional (sentiment analysis). Folosește datele acumulate treptat, pentru a genera tipare pentru reacții emoționale probabile și a genera astfel răspunsuri sau indicații adaptate emoțional.

În baza acestora, sistemele bazate pe IE-A pot rezolva probleme, lua decizii și pot chiar să anticipeze rezultate pe baza informațiilor acumulate. Pot răspunde într-un mod care pare empatic, prin adaptarea limbajului la stările emoționale umane pe care le detectează. Este de fapt o empatie artificială, digitală, de natură cognitivă. Emoțiile celorlalți nu sunt trăite, ci doar recunoscute și transferate în răspuns. 

IE-A poate simula emoțiile, dar nu poate să aibă propriile sale emoții. Folosește algoritmi și date pentru a imita răspunsurile emoționale, fără o trăire autentică.

Nu are conștiință de sine sau experiență subiectivă. Este limitată la ceea ce a fost programată de om. 

Dezvoltarea IE-U la oameni se poate realiza prin motivație internă, prin experiențe de viață, interacțiuni sociale, ascultare activă și alte competențe de comunicare. Acest proces implică neuroplasticitate și dezvoltare personală și schimbă modul de a simți, gândi și reacționa al individului.

În cazul IE-A, învățarea recunoașterii și simulării emoționale se face prin modele antrenate pe baze de date cu exemple de expresii și emoții etichetate (machine learning), rețele neuronale care recunosc tipare complexe în voce, text sau imagine (deep learning) și feedback de la utilizatori, cu ajustarea răspunsurilor pe baza reacțiilor și corecțiilor primite.

Practic, IE-A este o „inteligență emoțională artificială” care este o copie funcțională a IE-U, utilă în unele circumstanțe care nu au nevoie de substratul uman autentic. Văzută dinspre IE-U, IE-A s-ar mai putea numi și IE 2.0.

IE-A are numeroase aplicații și în cazul proceselor manageriale. Direcțiile în care se dezvoltă în prezent capacitățile emoționale ale IA sunt: recunoașterea emoțiilor în timp real, feedback empatic automatizat, analiza climatului organizațional (moral, stres, motivare etc.), medierea și rezolvarea conflictelor, ajustarea stilului de conducere în funcție de reacțiile emoționale colective și individuale, antrenarea liderilor prin scenarii simulate cu reacții emoționale.

Deși sistemele IE-A sunt instrumente de suport valoroase în procesele manageriale, în anumite cazuri utilizarea lor trebuie asistată și de dimensiuniea umană. Competențele emoționale manageriale nu pot fi  înlocuite de competențele emoționale specifice inteligenței artificiale.

În continuare, începând cu NL#197, mă voi referi la cele mai importante caracteristici umane care stau la baza unor abilități și competențe distinctive, la ceea ce ne definește ca oameni în era digitală. Acestea trebuie dezvoltate și perfecționate.

(va urma)

Coordonator Echipa editorială: CȘ-I, Prof.univ.dr. Rodica M.Cândea, 

Membru co-fondator SAMRO

Contact: Rodica.Candea@mis.utcluj.ro , rcandea@gmail.com