Regionalisme și arhaisme

Regionalismele (R) sunt cuvinte sau expresii lingvistice specifice unei anumite zone geografice, caracteristice numai pentru un anumit grai. În cazul comunei Şerbăneşti, vorbim despre zona geografică istorică a Munteniei şi despre un grai aflat la interferenţa dintre judeţele Argeş, Olt şi Teleorman. Cel mai adesea, regionalismele sunt cuvinte care sună urât, agramate sau de neînţeles de către cei ce provin dintr-o altă arie geografică şi de aceea, când realizăm acest lucru, simţim nevoia să ne debarasăm de ele. Dar este foarte greu! Regionalismele sunt cuvinte pe care le memorăm fără nici un efort, când suntem mici, şi de care vrem să scăpăm, făcând mari eforturi, când suntem mari.

Datorită regionalismelor putem avea, uneori, mari neplăceri în viaţă. Un copil care, venind de la ţară, i se va adresa unei femei de la oraş cu formula urbană de "tanti" sau, mai rău, cu "ţaţă" ori "daică", se va alege, probabil, în cel mai fericit caz, cu o ofensă nemeritată menită să ponegrească "educaţia" celor şapte ani de acasă. Ea, această femeie căreia i se adresează sărmanul copil venit de la ţară, se pretinde a fi, de fapt, o "doamnă" sau "domnişoară", dar copilul ştie, deocamdată, doar că, în satul lui, aşa li se zice învăţătoarelor, profesoarelor şi la o felceră ce face naveta de la oraş...

Arhaismele (A) sunt cuvinte sau expresii lingvistice învechite, ieșite din uz. Aşadar, regionalismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice încă în uz, pe când arhaismele sunt cuvinte ieşite din uz, din ce în ce mai puţin cunoscute, chiar şi de către localnici. Limbajul popular, specific locului, este însă elementul principal pe care acestea îl au în comun. Arhaismele constituie istoricul preţios al limbii şi, ca urmare, ele trebuie însuşite şi folosite ca atare, atunci când este nevoie. Nu este admisă şi, uneori, nici posibilă, substituirea lor cu cuvinte sinonime din zilele noastre. Dacă este cazul, în funcţie de contextul în care le folosim, ele trebuie explicate, ca înţeles, celui ce le ascultă sau cititorului.

În cazul de faţă, am socotit că cele mai corecte criterii de selecţie a termenilor incluşi în glosarul de mai jos, ar fi, în ordine, următoarele:

1. Termeni auziţi de la bunici, părinţi sau de la sătenii alături de care am copilărit;

2. Termeni regăsiţi în documentele locale ale vremurilor trecute;

3. Termeni identificaţi în studiile lingvistice şi folcloristice care fac referire la comuna Şerbăneşti, judeţul Olt.

Pentru acele regionalisme (R) și arhaisme (A) pe care nu le-am identificat în DEX-ul online [1]⁾, la data redactării acestui documentar, le-am marcat indicativele în roșu și le-am boldat - (R) și (A) - pentru a scoate în evidență specificul lor, ele fiind, cu siguranță, cele mai strâns legate de zona etnografică a Șerbăneștilor.

a? (R) ce zici?; poftim?

a (R) cea (ex.: a care-o veni întâi...)

aba (R) interjecţie ce atrage atenția cuiva când i se vorbește; păi bine, mă...; exclamare cu sens de mirare şi întrebare deopotrivă

aba (A) ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționau hainele țărănești

abi (R) abia

abţâne (R) abţine

aca! (R) nu; nu vreau

acaret (R) construcție auxiliară care ține de o gospodărie individuală

acas (R) acasă

acătării (R) (despre lucruri) bun, frumos; (despre oameni) cumsecade, de treabă; ca lumea

acilea (R) aici

acileaşa (R) aici; pe aici

acioaie (A) clopoțel cu sunet strident (agăţat de gâtul vitelor)

aciua (R) a se refugia; a se adăposti

acoi (R) ac mare

acoloșa (R) acolo-așa; acolo-undeva [2]⁾

acu (R) acum

acuma (R) acum

acuş (R) acum

acușa (R) acum

acuşica (R) acum

adălmaş (R) băutură sau cinste în urma unei tocmeli, la vânzarea-cumpărarea unor bunuri de valoare sau la tocmirea unor lucrări importante ce urmează a fi făcute

adăpa (R) (despre animale) a bea apă, a li se da apă de băut

adăsta (A) a aştepta cu nerăbdare [3]⁾

afipt (A) afiș, anunț

agale (R) încetişor, alene

agoniseală (R) câştig dobândit cu multă trudă

agonisi (R) a dobândi un câştig cu mari osteneli

aha (R) da

ai? (R) ce zici?; ce zâsăşi?

aia (R) aceea

aiazmă (R) agheasmă, apă sfinţită de preot

aicea (R) aici ²⁰⁾

aină (R) haină

aiti! (R) interjecţie de surprindere neplăcută; ce ne facem?; am păţit-o!

alaltă (R) cealaltă, aialaltă

alalteri (R) alaltăieri

alde (R) cineva cunoscut (când e vorba de rude sau prieteni); al(ai) lui...

aleşteu (R) heleşteu; eleşteu

alig-alig! (R) chemare cu care se aleg oile din turmă, seara, când se întoarce ciobanul cu ele în sat

alimăni (R) a se stabili undeva (venind dintr-un alt loc), a se aciua, a se pripăși

alimentară (R) magazin alimentar

alimonată (R) limonadă

aliş-veriş (R) afacere; vânzare (din limba turcă); amestecătură

alminterea (R) altfel, în alt mod; altminteri

altă-aia (R) folosit de regulă la plural (alte alea) cu înţelesul de nebunie, toane

altoi (R) a lovi, a plesni pe cineva

alu (R) a lui; al lui

alva (R) halva

ambar (R) hambar

aminterea (R) alminterea; invers; în poziţie opusă; orientat exact pe dos; altfel

ananghie (R) situație dificilă, grea, în care se află cineva; mare nevoie

anapoda (R) pe dos, de-a-ndoaselea

angara (R) greutate materială, necaz, belea, problemă personală

anina (R) (despre ceva atârnat sau agăţat) a sta să cadă

anostie (R) vorbe multe și plictisitoare; trăznaie

antereu (R) haină lungă până la glezne purtată direct peste cămaşă de boieri, de ţiganii bătrâni şi de lăutari

antreu (R) încăpere intermediară de mici dimensiuni, la intrarea principală în casă; de aici se face trecerea în celelalte camere

aoleală (R) văicăreală

apenticită (R) apendicită

aralie (R) vijelie; furtună puternică

arâni (R) a se descurca în viaţă; a-ţi câştiga singur existenţa; a se hrăni

arie (A) locul special amenajat pentru treieratul grâului, atunci când seceratul se făcea manual

armangiu (A) treierător, lucrător la arie; din turcescul harmangy

armetică (R) aritmetică

arnici (A) fir de bumbac, în diverse culori, folosit pentru brodat şi cusut

arţag (R) chef de ceartă

arvuni (R) a plăti un avans pentru o anumită lucrare sau serviciu ce urmează a să fie prestate, conform învoielii făcute la acel moment

asară (R) aseară

asta (R) aceasta

aşăza (R) aşeza

aşijderea (R) tot aşa, la fel; asemenea; identic

atuncea (R) atunci

aț (R) ați (ex.: m-aț pus în zăpăceală)

aţâcă (R) (A) aţică; pânză de bumbac, rară și subțire

aţâţa (R) a întărâta; a scârma în jar pentru a aprinde focul; a îndemna pe cineva să facă ceva rău

auli (R) a se văicări; a plânge cu ţipet tare şi prefăcut

auz (R) aud (ex.: eu auz, în loc de eu aud)

auzî (R) auzi

Ăl de Sus (R) Cel de Sus, Dumnezeu

ăi (R) acei

ăia (R) aceia

ăilanți (R) ceilalți

ăis (R) hăis

ăla (R) acela

ălălant (R) celălalt

ălea (R) acelea

ărș! (R) exclamație, când te arzi prin atingere de ceva fierbinte

ăsta (R) acesta

ăstea (R) acestea

ăştia (R) aceştia

babaroi (R) (A) văduv care umblă să se căsătorească [4]⁾

baboi (R) nume generic dat peștilor mici de apă dulce

baborniţă (R) babă urâtă şi rea

baeră (R) (A) căldură mare făcută (iarna) în casă

baieră (R) sfoară sau cureluşă prinsă la un obiect pentru a-l putea transporta, atârna sau lega

bagabont (R) vagabond

baligă (R) balegă

balton (R) palton [5]⁾

bangă (R) bancă

baragladină (R) gras, obez

barim (R) barem, măcar, cel puţin

başca (R) separat; despărţit; aparte; alta; altfel

bă! (R) măi!

băietilică (R) băiete

băieţ (R) băieţi

băjeni (R) (A) (despre casă) de nelocuit, ca și când ar fi părăsită, cu toate lucrurile scoase din camere; răvăși (ex.: dintr-o scrisoare de la mămica [6]⁾: mă găseai cu casa băjenită, cu văruitu’)

bălai (R) (despre animale) cu părul alb

bălan (R) (despre oameni) cu păr blond; (despre animale) cu păr alb

bălăcăreală (R) vorbă injurioasă / trivială, ocară

bălăcări (R) a se certa, a se batjocori

bălăngăni (R) a se clătina; (despre persoane) a merge nesigur, legănându-se și poticnindu-se

bălărie (R) denumire generică pentru ierburile fără trebuinţă, care cresc înalte şi stufoase pe terenurile necultivate sau neîngrijite

bălmăji (R) a vorbi mult şi fără rost

bălmăjeală (R) vorbe fără rost, când n-ai ce face

bănănaie (R) lucru ieşit din comun, neaşteptat; muscă mare

bănănăi (R) a se mişca dintr-un loc într-altul, a umbla fără rost

bănicior (R) baniţă, dublă; dublu-decalitru, veche unitate de măsură pentru cereale, însemnând un volum de 20 litri

bărzăune (R) gărgăun; bondar

băşcălie (R) bătaie de joc; batjocură

băşâna porcului (R) păpădie

băşână (R) băşină, pârţ

băşî (R) a băşi, a pârţâi

bătătură (R) curte, locul din faţa casei

bâdâdăi (R) bălării; ierburi mari, nefolositoare

bâjbă (R) (A) oală mare, din pământ, folosită, în general, pentru a face ciorbă la foc de vatră, când trebuie să mănânce din ea mai mule persoane

bâjbâi (R) a orbecăi, a căuta ceva prin întuneric; a ezita

bâlbâtaie (R) vâlvătaie, flacără mare

bântui (R) a face stricăciuni, a face ravagii

bârţă (R) şotron (joc de copii)

bâstâcâi (R) (despre copii) a da din mâini şi din picioare; a fi neastâmpărat

bât (R) bunic

bâtă (R) bunică

bâţ (R) mișcare rapidă și nervoasă (într-o parte și în alta); bâţâială

bâzâc (R) toane, nebunie, capriciu; bâzdâc

bâzdâc (R) toană, capriciu, nărav

bâzdâcâi (R) a mişca continuu din picioare (când cineva stă pe scaun)

bâzdâganie (R) arătare, ciudățenie, drăcie

bâzdoacă (R) ciomag exagerat de mare; bâtă

bâzgan (R) (A) bărzăune

belfer (R) om care se lăfăiește în lux și bogăție

belea (R) necaz mare, supărare; bucluc

beli (R) jupui

benchetui (R) a chefui

benga (R) drac, diavol, necurat

berbec (R) floricea de porumb; boabă de porumb pusă la copt şi "înflorită"

berechet (R) belşug; abundenţă

beşteli (R) a face pe cineva de ocară, a insulta

beteag (R) bolnăvicios; invalid

beteji (R) a se îmbolnăvi, a se aduna mai multe boli pe capul unui om; a deveni infirm

beteşug (R) infirmitate, invaliditate; cusur

bia (R) interjecţie de adresare între femei; ca şi fa!

bibili (R) a lucra la un lucru cu migală şi cu o foarte mare atenţie

bibilon (R) biberon

bine rău (R) foarte bine

birău (R) birou

birjări (R) a schimba un lucru foarte frecvent; a trece un lucru din mână în mână, de la o persoană la alta, fără ca cineva să şi-l însuşească

birlic (R) as (la jocul de cărţi)

biscuite (R) biscuit

Blagoveştenie (R) sărbătoarea Bunei-Vestiri, prăznuită în fiecare an pe 25 martie

blană (R) scândură

blândă (R) urticarie; bășici roșii sau albe apărute pe piele, însoțite de mâncărime

bleaşcă (R) fleaşcă, leoarcă, înnămolit

bleau (R) (cu referire la câini) nu latră, e mut

blejde (R) un fel de mâncare inexistent (pentru cei mofturoşi)

blegoşat (R) pleoştit; bleg; bleojat

blendărău (R) om de nimic; hoinar afemeiat

blendăreală (R) acţiunea de a blendări ( ex.: s-a săturat de blendăreală); blendărit

blendări (R) a hoinări, a pierde vremea umblând de colo până colo

blendărit (R) v. blendăreală

bleojat (R) (despre urechi, bordura pălăriei, cozorocul şepcii etc.) mare şi răsfrânt în jos; pleoştit

bleojdi (R) (despre ochi sau urechi) a atârna în jos

blidon (R) bidon

blodogori (R) a bombăni, a vorbi fără înţeles

bloncos (R) (despre un lucru din lemn) nefasonat, greu de utilizat, noduros

boacănă (R) faptă rea făcută îndeosebi de copii; nebunie

boalcă (R) (despre apă) caldă şi stătută, care nu ţine de sete; bolearcă

boambă (R) corcoduşă

boanghină (R) ungur (termen ironic)

boască (R) tescovină; fructe fermentate folosite în prepararea ţuicii

boaşe (R) testicule

boboti (R) (despre foc) a arde cu flăcări mari şi trosnituri

bodaproste (R) bogdaproste; Dumnezeu să primească; formă de mulţumire pentru ceva dat de pomană

bodicăi (R) a scotoci, a cotrobăi prin întuneric; a se căzni să facă un lucru migălos

boi (R) (despre fermei) a se farda în mod exagerat sau inestetic

boj (R) boz

bojbâcăi (R) a zăbovi într-a anume căutare, irosind timpul fără rost; a căuta ceva fără prea mare pricepere, la nimereală

bolboră (R) volbură; rochiţa rândunicii

bolborosî (R) a mormăi, a bombăni, a spune ceva fără înţeles

bolboșa (R) a holba ochii

bolboşat (R) (despre ochi) umflat, bulbucat, holbat

bolboroc (R) balon de spumă format la suprafața apei, când plouă cu picături mari şi abundent sau când se aruncă cu ceva în apă

bolbotină (R) fructe verzi, necoapte

bolcăi (R) a se auzi apa în stomac cum se clatină (atunci când bei prea multă)

boldei (R) câine de talie mică, cu picioarele scurte

boldoaşă (R) haină, în general, mai groasă luată pe dedesubtul hainelor de suprafaţă pentru a ţine de cald; se foloseşte, îndeosebi, forma de plural: boldoaşe

bolearcă (R) băutură (inclusiv apa) caldă, de slabă calitate şi fără nici un gust; bulearcă

boleşniţă (R) boală molipsitoare (nu prea gravă)

boli (R) a suferi de mai mult timp de o boală; a zăcea

bolindete (R) colăcel având forma literei greceşti alfa, care se dă în dar colindătorilor în ajunul Crăciunului; bolindeț, colindeț

bolindeţ (R) colind din ajunul Crăciunului

bomb (R) corcoduş

bondoc (R) (despre oameni) scund şi îndesat, mic şi gros

bont (R) (despre unelte de tăiat sau înţepat) cu vărful rotunjit sau retezat; neascuţit

bontorog (R) bont, fără vârf, neascuţit

bonţ (R) sfârc; vârf mic

borac (R) copil mic, care nu ştie încă să vorbească şi să meargă în picioare

boroghină (R) depuneri ce se formează la fundul vaselor în care fierbe vinul, după limpezirea acestuia; drojdie

borţoasă (R) cu burtă mare, burtoasă; (despre femei) gravidă

borţos (R) cu burtă mare; burtos

boscorodi (R) a vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese

boşbâcâi (R) a umbla (nesigur) prin întuneric, bojbâcâi

boşog (R) plămân

boşorog (R) bătrân ramolit; bărbat care suferă de hernie

boul popii (R) în Moldova, vaca Domnului; insectă din familia Pyrrhocoridae de culoare roşie cu pete negre

brambura (R) fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine

braniște (A) pădure bătrână și rară în care era interzisă tăierea copacilor

brăcinar (R) şireturi, sfoară, curea sau brâu cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, pantalonii etc.; încingătoare

brânci (R) poticnire şi îngenunchiere pe picioarele din faţă ale unui animal de tracţiune; picioarele din faţă ale unui animal

brişcă (R) căruţă împodobită pentru sărbătoare, la fel şi caii care o trag

brobod (R) broboadă

brodeală (R) nimereală; potriveală

brodi (R) a sfârși cu bine un lucru; a (o/se) nimeri (adesea din întâmplare); a se potrivi; a rima

brojbă (R) topinambur; nap porcesc; măr de pământ; morcov porcesc

bubă rea (R) antrax

buboi (R) abces

bucată (R) carne (dintr-o mâncare)

bucă (R) fesă; obraz

bucluc (R) situație neplăcută, încurcată, în care se află cineva; belea, încurcătură, necaz

buduroi (A) perete din bârne cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru

bugeac (R) un dans popular

buhai (A) instrument muzical popular folosit de urători la Anul Nou, confecționat dintr-un fel de putinică cu un fund din piele, prin care trece un smoc de păr de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce sunete asemănătoare cu mugetul taurului (numit şi buhai)

buişti (R) (despre lichide) a ţâşni

buluc (R) (despre păsări) grămadă, stol

buleandră (R) haină veche, ruptă, ponosită

bumbăci (R) a bate zdravăn pe cineva

bunget (R) pădure bătrână şi deasă, preponderent din stejar

burduşit (R) îndesat, ticsit, umflat, umplut până la refuz

burian (R) buruieni; iarbă culeasă pentru vite

burtan (R) tobă (mezel din carne şi măruntaie de porc, introduse în membrana care formează stomacul porcului)

butar (R) (A) dogar; persoană care are în grijă butoaiele unei curţi boiereşti

buzna (R) brusc, pe neașteptate şi în grabă

ca la (R) circa, aproximativ

caciorî (R) a păta, a murdări; a amesteca culorile fără gust sau din greşeală

calabalâc (R) obiecte felurite (în dezordine); bagaj cu care se mută sau cu care călătorește cineva

calic (R) avar, chirnog

canci (R) deloc, nimic (din țigănescul kanč)

cant (R) zăpăcit, amețit

canuni (R) a se chinui; a încerca (în zadar) să faci ceva folositor; canoni

capsoman (R) încăpăţânat

carâmb (R) parte a cizmei sau a ciorapului care acoperă pulpa inferioară a piciorului

carcalete (R) mâncăruri amestecate; băuturi amestecate

cardi (R) (argou) a lovi, a bate; a fura

careţi (R) şiroaie de muci care le atârnă până în barbă la copiii mici

carpetă (R) pânză lucrată cu acul, artizanal, reprezentând un model artistic, obiect din lada de zestre a fetelor de altă dată cu care se împodobeau, pe interior, pereţii camerelor de locuit ale casei tradiţionale ţărăneşti

cas (R) casă (ex.: a ieşi din cas’)

casă (R) placentă, fătăciune

catastif (R) (A) registru, condică, evidenţă scrisă

caţaveică (R) femeie şireată; femeie uşuratică

căcăcios (R) om de nimic, neputincios

căcălău (R) cantitate mare, abundenţă, belşug

căcănar (R) pe care nu te poți baza, care te poate păcăli

căcăniu (R) cafeniu; castaniu

căcărisi (R) a da greş cu ceva, a intra într-o încurcătură; a avea diaree;

căcăstoare (R) closet, WC, privată

căcăţiş (R) bagatelă, fleac, nimic, mărunțiș

căcâcea (R) persoană lipsită de importanţă; copil mic

căciuli (R) a se ploconi în fața cuiva pentru a obține ceva

căi (R) a-i părea rău, a regreta

căina (R) a compătimi, a deplânge

călâu (R) crud; necopt bine; călduţ (despre lichide)

călâie (R) (mai ales despre apă) neîncălzită bine, călduță; (despre pâine) nu destul de coaptă

călindar (R) calendar

cămașe (R) cămașă

cănțâ (R) a se zăpăci; a ameţi; a nu mai ști ce faci

căpătâi (A) pernă mai mult lungă decât lată, umplută cu paie

căpeţel (R) colivă, colaci și prescuri care se duc la biserică pentru pomenirea morților

căpia (R) a se zăpăci; a ameţi; a se stresa

cărăbăni (R) a căra (ex.: a cărăbăni cuiva câțiva pumni); a se sătura; a umfla burta; (despre vite) a se umfla de prea multă iarbă

cărăui (R) năuc, zăpăcit; cherchelit; amețit, beat

cărcăli (R) a face ceva de mîntuială

căria (R) căreia

cărindar (R) calendar; (A) ianuarie

căscăun (R) persoană aiurită; gură-cască

căsni (R) căzni

căşărie (A) târlă; parte a stânei unde se face caşul; construcţie primitivă de scânduri; şandrama

căşcăli (R) a face ceva în grabă, de mântuială

căşuna (R) a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a-i veni cuiva o idee sau poftă ciudată; a i se năzări, a-i veni chef de ceva

căta (R) căuta

cătrănit (R) foarte supărat; înveninat, mâhnit peste măsură

căţa (R) căţea (ex.: fi-ar cățaua a dracu’)

căţăl (R) căţel

căţăli (R) (despre câini) a se împreuna, a se împerechea

câinie (R) răutate sufletească, duşmănie [7]⁾

câlă (R) femeie murdară, neîngrijită

câlț (R) câlți

cân (R) când

cânipiu (R) cănepiu; de culoarea cânepii; cenuşiu

câră (R) cicăleală, mustrare; gâlceavă

cârâială (R) gâlceavă, ceartă

cârcăli (R) a lucra repede şi în bătaie de joc

cârcel (R) căpuşă

cârlan (R) mânz de unu-doi ani

cârpă (R) (A) fâșie lungă de voal fin, din borangic alb sau gălbui, cu franjuri la capete, cu care își acoperau capul femeile de la țară

cârpător (R) placă din lemn, rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, prevăzută şi cu un mâner (coadă) pe care se răstoarnă mămăliga, pe care întinde aluatul şi cu care introduce pâinea la copt în cuptor sau sub ţăst; fund de lemn pe care se taie carnea, ceapa etc.

câş (R) (care este) strâmb (trebuind să fie drept)

câşlă (R) locuinţă ciobănească; târlă; colibă (ex.: bine-i de om la câșla lui!)

câtă (R) căt de (ex.: câtă supărată sânt)

câţ (R) câţi

ceacâr (A) (despre ființe) cu ochi de culori diferite

ceair (A) loc de pășune pentru cai (împrejmuit) în apropierea unei ape ¹²⁾

ceancă (R) şarpe veninos; viperă

cearap (R) ciorap

cei (R) (tu) ceri

ceilanți (R) ceilalți

ceolofan (R) celofan

cercuială (R) lemne subţiri şi lungi bătute orizontal şi destul de rar, între stâlpii casei în construcţie, atât spre interior cât şi spre exterior, formând un schelet, şi între care se pune apoi pământ (lipeală), astfel încât să se realizeze şi consolideze pereţii caselor din paiantă

ceșci (R) cești

cheftea (R) chiftea

chelfăneală (R) bătaie zdravănă, ciomăgeală

chercheli (R) a se îmbăta (ușor)

cherchelit (R) uşor ameţit de băutură

cheuni (R) (despre câini) a scheuna ca atunci când este lovit

chiantaur (R) ameţit; aiurit; cam pe-o ureche

chiaun (R) confuz, zăpăcit, mahmur, aiurit

chichi (de chichi) (R) de-aia; de şmecher (ca răspuns la o întrebare stupidă sau enervantă)

chichineaţă (R) casă sau încăpere mică şi întunecoasă

chichirez (R) haz, farmec; gust

chichiţă (R) despărțitură mică, în formă de cutie, în interiorul unei lăzi de zestre

chidă (R) chiciură

chil (R) kilogram; litru

chiorî (R) a orbi; a nu vedea bine

chiorâş (R) pieziş; saşiu

chipeş (A) arătos, prezentabil

chirăi (R) a ţipa de durere

chirăit (R) ţipăt de durere

chirov (A) tractor şenilat de provenienţă rusească, fabricat de uzinele Kirov

chisăliţă (A) zeamă de corcoduşe (boambe) fierte şi terciuite sau giuruite (v. giur); se făcea numai din boambele suficient de zemoase şi de dulci şi se mânca cu măgăligă, atât caldă cât şi rece

chită (R) buchet; mănunchi

chiti (R) a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a împacheta/împături rufele spălate sau călcate

chițimie (R) cameră sau casă foarte mică

ciarap (R) ciorap

cine-nu-știu (R) cineva necunoscut sau, mai degrabă, neștiut

cineșce (R) cine știe ce

cinzăci (R) cincizeci

cioacă (R) penis de copil

ciob (R) vas învechit și stricat în parte

ciobotă (R) încălţăminte uzată

ciocălău (R) ştiulete de porumb curățat de boabe

ciocâlteu (A) ax metalic, precum un piroi mare, ce ţine jugul fixat în proţap

ciocârti (R) a ciopli lemne (de regulă, fără folos sau stricându-l)

ciocoti (R) (despre oameni) a mânca cu ţârâita ceva pe durată mai mare; (despre animale) a paşte iarbă mică

cioflăi (R) a mânca cu zgomot, în mod necivilizat, imitând porcii

cioflingar (R) om de nimic; ţăran care încearcă să se îmbrace şi să se poarte ca un orăşean

cioilă (R) bucată mare de carne crudă

ciolfăi (R) a mânca precum un porc, producând un zgomot neplăcut cu limba și cu buzele

ciomp (R) (despre anumite veşminte: cămaşă, fustă, rochie etc.) prea scurtă

ciondăni (R) a se certa cu cineva pentru probleme minore, fără a-și spune cuvinte grele

ciont (R) cu degete tăiate de la mână; mutilat; cu o parte ruptă sau lipsă; (despre animale) cu coada tăiată

cionti (R) a mutila ceva, tăind, în mod exagerat, o parte din el

ciopăţi (R) a tăia în bucăţi de carne trupul unei păsări sau al unui animal

ciorofleacă (R) noroi subţire; mâzgă; zămârcă; mocirlă

ciorovăi (R) a se ciondăni; a se certa ușor pentru lucruri mărunte

ciotoi (R) copan, pulpă de pasăre

ciovârşte (R) bucată mare de carne de animal cu os cu tot

cir (R) zeamă făcută din apă şi tărâţe sau uruială ca mâncare pentru porci

cirmoli (R) a se mânji cu noroi (precum porcii)

citură (R) ciutură

ciucalată (R) ciocolată

ciuci (R) în poziţie stârcită, pe vine

ciuciulete (R) ud până la piele; făcut leoarcă

ciuciulit (R) ghemuit, chircit; zgribulit

ciul (R) (despre animale) care are urechile anormal de scurte sau care nu are una sau amândouă urechile

ciumărî (R) a se mânia, a se supăra, a se necăji;

ciumpăvi (R) a reteza, a scurta, a mutila

ciuş (R) spate, spinare; formă de a transporta o persoană luând-o în spate, aceasta apucăndu-se cu mâinile pe după gâtul celui care îl transportă

clacă (R) (A) formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie pentru a-şi plăti chiria pământului pe care îl lucra în folosul familiei sale; șezătoare

clanaretă (R) clarinetă; clarinet

claţă (R) clanţă

clăcaş (A) ţăran stabilit pe o moșie domnească, boierească sau mânăstirească și care, prin clacă, plătea chiria pământului pe care îl lucra

cleată (R) drum agricol între tarlalele de pământ arabil

clefeti (R) a mânca cu un zgomot enervant, precum porcul

clin (R) petic de pământ în formă de triunghi, de regulă necultivat, folosit (în sat) ca loc de joacă pentru copii sau pentru păscutul animalelor

clinci (R) şiretenie, şmecherie

clisă (R) aliment perceput a fi cleios, atunci când îl mesteci în gură; pământ cleios

cloponiță (R) clopotniță

coastă (R) costă (de la verbul a costa)

cobilă (R) (A) suport de lemn pe are se aşeza plugul în timpul transportului

cobiliţă (A) bucată de lemn curbată, cu cârlige sau crestături la capete, care se poartă pe umeri și servește, de obicei, la transportul găleților cu apă sau a paporniţelor

cocârlă (R) curbat, încovoiat, încovrigat

cocârţ (R) amestec de băuturi alcoolice ieftine

cocină (R) adăpost sau coteț pentru porci

cocioabă (R) casă mică şi dărăpănată; coşmelie

cocleţ (R) (A) fiecare dintre firele iței, cu un ochi la mijloc, prin care trece firul de urzeală

cocoace (R) (pl. cococi) pâine de dimensiunea unei gogoşi şi grosimea de maxim 2 centimetri, făcuta pe vatră, pe plită sau pe o tablă specială, pe aragaz

cocoli (R) a înfofoli; a îngriji pe cineva în mod exagerat

coderie (R) coada biciului

codru (R) bucată mare de pâine, de mămăligă etc.

cogeamite (R) foarte mare, foarte înalt

coi (R) a se mişca de colo până colo fără rost; a se moşmondi; a se codi

coinac (R) (peiorativ) puştan

colarez (R) mâncare făcută din făină fiartă în lapte

colastră (R) laptele dintâi al unui animal, după ce a fătat

colectiv (A) CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)

coleşeală (R) (despre oameni) moleşeală, stare de leşin

coleşi (R) (despre oameni) a se înmuia, a se epuiza fizic, a leşina

comână (R) comună

comânica (R) a comunica [8]⁾

complecta (R) completa

compirizon (R) combinezon; furou

comuni (R) comune (pluralul substantivului comună)

convenţie (R) autobuz pentru transportul salariaţilor de la domiciliu la locul de muncă şi invers, în regim de convenţie (pe bază de abonament)

copaie (R) vas de lemn, de formă alungită, folosit pentru plămăditul şi frământatul pâinii

coperativă (A) magazin general

copită (R) copiţă, căpiţă

coptor (R) cuptor

corconi (R) a avea grijă exagerată faţă de cineva sau ceva; a migăli, a zăbovi; a răsfăța

corconit (R) pesoană care face un lucru nejusificat de încet, cu mare migală; răsfățat

cordea (A) panglică îngustă

corlată (A) poliță în jurul coşului de deasupra vetrei pe care se țin vase de bucătărie și alte lucruri mărunte

corman (R) cormană, parte a plugului care răstoarnă brazda

cosor (A) cuțit cu lama scurtă, încovoiat la vârf şi cu coadă lungă de lemn, folosit în viticultură și pomicultură sau pentru tăiatul pălămidei din culturile de grâu

costori (R) cositori

coşare (R) adăpost mic şi dărăpănat pentru animale

coșărău (R) prelungire detașabilă a căruței, confecționată din nuiele impletite, care se pune în locul obloanelor față și spate, atunci când se dorește să se pună mai multă încărcătură, când aceasta este ușoară dar voluminoasă

coşcovă (R) loc gol, în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și trăiesc peștii și racii; scoarţă din nămol uscat ce se formează în locurile joase, unde bălteşte apa, după ce se usucă pământul şi îl băte soarele până crapă

coşcovit (R) (despre tencuiala sau varul de pe pereţi) cojit, scorojit

coşmelie (R) casă mică, veche şi dărăpănată

cotârci (R) (despre animale, în general) a face sex

coteli (R) a răscoli (prin lucrurile cuiva)

cotoc (R) cotoi, motan

coţăi (R) a imita mişcările ritmice de împerechere, precum câinii; a nu sta locului

coţcări (R) a şmecheri, a escroca, a înşela, a amăgi

crac (R) ramificaţie a unei văi

cracă (R) creangă

crăcan (R) prăjină bifurcată la un capăt folosită pentru a sprijini pe ea crengile încărcate de roade ale pomilor etc.

crăcăna (R) a desface picioarele în lături, a se crăci

crez (R) (eu) cred

cribit (R) chibrit

crilă (R) mulțime, cârd, droaie

crion (R) creion

cucumea (R) cucuvea; coama acoperișului unei case

cufureală (R) diaree

culcuşi (R) (despre animale şi păsări) a-şi găsi un loc de dormit sau de adăpostit; a-şi face culcuşul

curmat (R) sugrumat; înțepenit ³⁾

cută (R) bucată de zahăr cubic

cutier (A) negustor ambulant; marfagiu

cuţât (R) cuţit

da' (R) dar

dadă (R) ţaţă, daică, didă

daică (R) ţaţă

dambalie (R) furie, mânie

dambla (R) apoplexie, paralizie; exces de furie

damblagi (R) a paraliza

damf (R) miros neplăcut (de alcool, în general), care se răspândeşte de undeva

damijană (R) damigeană

dandana (R) întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură

danie (A) donaţie cu scop religios

darap (R) bucată mare dintr-un produs alimentar (mămăligă, pâine, slănină, brânză etc.)

daravelă (R) (A) afacere, negustorie; pățanie, încurcătură, bucluc

dasupra (R) deasupra

dă (R) dacă (ex.: dă venea...)

dă (R) de ²⁰⁾

dădăsupt (R) dedesubt

dămult (R) demult

dănănaie (R) ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie

dăparte (R) departe

dăruri (R) (A) dări; daruri

dăstul (R) destul

dăştept (R) deştept

dăula (R) (A) a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti

dăvale (R) devale, în jos, mai la vale; în aval ²⁰⁾

dân (R) din

dântâi (R) dintâi; primul

dântre (R) dintre

dârdâi (A) a tremura foarte tare din cauza frigului, a fricii, a emoției etc.

dârdoră (R) zor; toi al unei petreceri

dârjală (R) băţ lung şi gros; prăjină lungă

deavlă (R) cap sec; țeasta capului; devlă

de-a berbeleacul (R) de-a rostogolul, peste cap sau de-a lungul corpului

de-a dura (R) de-a rostogolul

de-a moaca (R) gratis, gratuit

de-a-n boulea (R) în mod stupid, fără judecată, ca un bou; împiedicându-se, fiind gata să cadă

de-a-ndărătelea (R) (despre mers) înapoi, cu spatele înainte

de-a pitita (R) de-a ascunselea (joc de copii)

deal (R) munca câmpului (ex.: a termina cu dealu = a sfârși cu muncile câmpului)

dehăma (A) a scoate hamurile de pe cai

delniță (R) (A) fâșie îngustă de teren ce materializa hotarul dintre două localități

dereteca (R) (A) a face ordine și curățenie prin casă

descoase (R) chestiona, interoga, iscodi, întreba

descotorosi (R) a reuși să se elibereze de ceva sau de cineva care incomodează; a se debarasa

desemn (R) desen

desrătuti (R) a-şi reveni dintr-o zăpăceală sau fâstâceală, a se dezmetici

deşti (R) deget

dete (R) dădu

detei (R) dădui (de la verbul a da)

detese (R) dăduse

dezmetici (A) a-și reveni după o emoție puternică; a-și veni în fire

dezrătuti (R) a se dezmetici; a-şi reveni dintr-o stare confuză sau de spaimă

diată (A) testament

dichisi (A) a se primeni; a se aranja la ţinută în mod excesiv

dici (A) de aici

didă (R) apelativ pentru o soră mai în vîrstă

didiţel (R) dediţel, plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari, albastre-violete, înflorind primăvara devreme

dimijană (R) damigeană

dimisie (R) demisie

divan (R) întâlnire pe malul şanţului sau la poartă pentru a sta la taifas ⁵⁾

divăni (R) a sta la taifas pe malul şanţului sau la poartă

dodi (R) (A) a găsi ceva (mai mult din întâmplare); a ghici fără să vrea; a brodi

dodie (R) vorbe fără sens; aiureală

doldora (A) plin; umflat

dolofan (A) (despre ființe și părți ale lor) gras, durduliu, rotofei

dolofei (R) rotofei, dolofan, durduliu, grăsuţ

dondăni (R) a mormăi, a bombăni

doo (R) două

dop (R) mic şi îndesat; bondoc

dorobete (R) copil grăsuț

drând (R) mâncare inexistentă, alternativă pentru când o altă mâncare oferită nu îţi place

droagă (R) căruţă mai mică, pe două roţi

droaie (R) mulţime, număr mare (de ceva anume)

drugan (R) (A) lemn de construcție rotund, care apoi se cercuiește

drugă (R) ştiulete de porumb de dimensiuni mai mari

dublu (R) dublă, baniţă, bănicior, dublu-decalitru

dudău (R) buruieni, bălării

dudulan (R) cotor de ceapă (lujerul care poartă semințele) ¹⁴⁾

duhăni (R) a fuma; a-i mirosi urât gura, a butoi sau tutun de proastă calitate

dul (R) ganglion; gâlcă; umflătură locală

dumica (R) a mesteca în gură un aliment; a amesteca pâinea sau mămăliga într-o ciorbă sau într-o altă mâncare

dumicat (R) bucată mică dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură

dumnialui (A) dumnealui

după de pe (ex.: noi mai avem cocenii de adus după câmp ⁶⁾)

durigă (R) cerc metalic; fiecare dintre cercurile concentrice din fontă ce se folosesc la plită pentru a astupa sau destupa, mai mult sau mai puţin, ochiurile de acces de deasupra, ochiuri folosite în diverse scopuri utilitare

duşcă (R) un gât, o înghiţitură de băutură (alcoolică)

epitrop (A) administrator; tutore

eream (R) eram ⁶⁾

escursie (R) excursie

estra (R) extra

ete na! (R) exclamație de nedumerire și dezacord

etete! (R) ia uite! nu mai spune!

eugenie (R) biscuiţi ieftini cu cremă de cacao (de la marca românească Eugenia, care i-a consacrat)

fa! (R) termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fă!

fante (R) bărbat tânăr care se bucură de succes la femei; încrezut

fasule (R) fasole

fatălică (R) termen cu care o persoană de sex feminin se adresează unei alte persoane cunoscute, tot de sex feminin

fă! (R) termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fa!

făcătură (R) farmec

fătăciune (R) (A) placentă, casă, locul fătului

fânărie (R) depozit de fân

fârși (R) a sfârși, a termina

fâstâci (R) a-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate, a se intimida

fâş-fâş (R) haină din fâş; fâş

fâţă (R) nume dat speciilor de pește mic, care înoată repede; baboi

fâţă oaţă (R) ţipar

fâţoi (R) peşte mic, lipsit de importanţă

felcer (R) asistent medical

fermol (R) fermoar

feşteli (R) a păţi ceva, a intra într-o încurcătură; a se ofili ⁴⁾

feti (R) (A) a petrece, ca fată, timpul de când iese la horă până când se mărită

ficate (R) ficat

fiece (R) fiecare

fierăstrău (R) ferăstrău

figoarnă (R) alamă, instrument muzical de suflat din alamă

figoarne (R) alămuri, denumire generică dată instrumentelor muzicale de suflat confecţionate din alamă

fincă (R) fiindcă

firidă (R) adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid cu scop utilitar sau decorativ (din bulgărescul ф p Дa)

fişcă (R) (A) cureaua împletită a biciului

flăcăi (R) (A) a petrece, ca băiat, timpul de când iese la horă până când se însoară

flanel (R) flanelă

fleancă (R) gură (ca organ al vorbirii)

flencăni (R) a se mişca dintr-o fixare; a trăncăni, a pălăvrăgi

fleşcăi (R) a se înmuia; a se uda; (despre copiii mici) a face pe ei

fleoaşcă (R) lapoviţă

fleoştoage (R) fulgi mari de zăpadă

floricică (R) semințe de floarea soarelui

floşcoşi (R) a se înmuia; a moleşi

fluierici (R) fluier mic de metal, signal

fluştuc (R) (A) gustare, aperitiv; când mănânci ceva fără să te saturi

fluşturatic (R) nestatornic, zvăpăiat; nebunatic

foantă (R) panglică din hârtie creponată cu care se împodobeşte bradul de nuntă

fofârlică (R) înşelătorie, şmecherie

fofoloancă (R) păsărică, vulvă

foişor (R) (A) construcție provizorie din lemn, înălţată precum un turn de observare pentru păzit via

fonf (R) (A) fără dinţi în gură, știrb ¹⁴⁾

fraţî (R) fraţi

frichini (R) a se freca fără rost de ceva sau cineva; a nu avea stare; a nu sta locului

frigăraie (R) frig mare (când nu te aştepţi)

frimitură (R) fărmătură, fărâmitură, fărămitură

frunzar (R) depozit de frunziş, în amestec cu paie sau foi de porumb, folosit ca nutreţ pentru animale pe timpul iernii

fundărău (R) mezel constând în apendicele porcului umplut cu măruntaiele acestuia tocate mărunt si alte ingrediente.

furnigai (R) furnicar

furnigă (R) furnică

fusăş (R) fuseşi

fuscel (R) nuia; lăstar parazit, neproductiv

fusta păsăricii (R) volbură; rochiţa rândunicii

garderopă (R) garderobă

gălbeji (R) a deveni palid, tras la faţă

gălbejit (R) palid, tras la faţă

gălbenare (R) icter, hepatită; gălbenuş de ou [9]

găman (R) foarte mâncăcios; mâncău; lacom la mâncare

gărgăune (R) viespe mare de pădure, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului; bărzăun

gărgăuni (R) pretenții nejustificate, fumuri

găsî (R) găsi

gâgâlice (R) fiinţă mică şi gingaşă; fructe mici, insuficient dezvoltate [10]⁾

gâjganie (R) gânganie, goangă, insectă mică

gâlcă (R) amigdală

gâlceavă (A) ceartă

gâldău (R) groapă sau adâncitură în albia unui râu, plină cu apă

gâlmă (R) gâlcă, umflătură

gâniaţ (R) găinaţ, găinet

gârlă (R) apă curgătoare mai mică; pârâu (din bulgărescul гърло)

gârlej (R) gâtlej; gât

gârlejat (R) (despre păsări) cu gătul gol, fără pene

gârlici (A) intrare îngustă în grajd sau în bordei, fără ușă

gârtan (A) bădăran, mojic

gealat (R) om voinic și violent; călău

gelecăi (R) a pălăvrăgi, a sporovăi, a discuta cu voce tare verzi şi uscate deranjând pe cei din preajmă

get-beget (R) din tată în fiu; din moşi-strămoşi (din turcescul ğedd bi ğedd)

ghenuchi (R) genunchi

gheorghinar (R) păducel

gheorghină (R) păducea

gherăi (R) a zgâria cu unghiile pe cineva

gherlan (R) şobolan

ghes (R) îmbrâncitură uşoară (cu cotul), din neatenţie

ghigiură (R) ştiulete mic, cu boabele neîmplinite suficient

ghindoc (R) bondoc, scund

ghioacă (R) ghioagă, măciucă, bâzdoacă

ghioace (R) coajă de ou; găoace

ghioci (R) căruţă astfel construită încât să poată fi lungită la nevoie; căruţă pentru cai; din turcescul göç „mutare, emigrare"

ghiojăi (R) a urina cu zgomot

ghioldiş (R) pieziş, chiorâş

ghiont (R) lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul, mai mult în glumă

ghiorţăi (R) (despre intestine) a chiorăi

ghiotură (R) în cantitate mare; cu grămada; mulţime

ghiurghiuliu (A) roşu deschis, trandafiriu

ghizd (R) (A) împrejmuire de piatră, de bârne etc. în jurul unei fântâni de la sol în sus, în prelungirea buduroaielor sau a tuburilor; gura fântănii

ghizdav (A) frumos primenit; arătos; elegant

ghizdă (R) şliţ (la pantaloni)

gigea (R) drăguţ, frumos (cu referire la copii)

gioablă (R) gioarsă; sculă neascuţită, tocită, uzată, bună de aruncat

gioale (R) labele picioarelor

giorsăi (R) a tăia în silă iarba sau cu o unelată necorespunzătoare

giubea (R) haină lungă şi groasă de iarnă (din turcescul giubea)

giugea (R) guguloi din noroi frământat şi rotunjit în mână, de mărimea unei nuci; se înfigea în capul unei nuiele şi apoi se arunca cu ea, prin arcuirea nuielei, aceasta prinzând viteză

giur (R) (A) ustensilă rudimentară, confecţionată din lemn, folosită în bucătărie pentru sfărâmarea, în oală, a legumelor fierte (îndeosebi la ciorba de dovlecel);

giurgiuvea (R) cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau de la o ușă; ramă, toc

giurui (R) a mărunţi conţinutul unei ciorbe de dovlecei (în special), folosind giurul ca ustensilă

glagorie (R) minte, pricepere

glamnică (R) cârpă răsucită în formă de colac, pe care îl pun femeile pe creștet, când cară pe cap greutăți (din bulgărescul glavnik)

glavă (R) cap mare, căpăţână, bostan, dovleac (din bulgărescul глава)

gloabă (R) cal slab, prăpădit şi, adesea, bătrân; mârţoagă

gloabă (R) (în expresia a lua la gloabă) a confisca animalele sau păsările cuiva, când au fost găsite făcând pagubă în anumite culturi, până la despăgubirea celui afectat

gloată (R) lume multă, aglomeraţie

global (R) acord glogal; sistem de organizare şi remunerare a muncii prestate funcţie de rezultatele obţinute

glojdean (A) stiulete împănuşat

glojdori (R) a ronţăi ceva precum un şoarece; a muşca dintr-un aliment, din loc în loc, pe alese sau pe sărite, fără a-l mânca definitiv; (despre animalele ierbivore) a paşte iarba de nu mai rămâne nimic

glugă (R) grămadă de snopi, de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se așază în picioare, în forma unei stive conice

goangă (R) insectă, gânganie

gogoneţ (R) ceva care are formă sferică sau aproape sferică

goni (R) (despre vitele cornute) a se împreuna (spre a se reproduce)

grangure (R) grangur

grijanie (R) împărtăşanie

griji (R) a (se) împărtăşi

griv (R) (despre câini) cenuşiu

gropărie (R) loc plin de gropi din care localnicii îşi extrăgeau pământul galben necesar pentru construirea caselor din paiantă, pentru pomostit, pentru modelarea de cărămidă sau chirpici, pentru ţăst şi vatră etc.

groştel (R) purcel de ţâţă sau recent înţărcat

guguli (R) (despre copii) a se răsfăța, a se râzgâi

guguloi (R) cocoloș; gâlmă; ghemotoc; bulgăre; gâlcă

gugustuc (R) guguştiuc; porumbel sălbatic

gurmaj (R) grumaz, ceafă

hai-hui (R) (în expresia a umbla haihui) fără un scop anume şi fără griji [11]⁾

haişte (R) dezordine (în casă sau prin curtea casei)

halca (R) halcă; bucată mare de carne

haleală (R) mâncare

hali (R) a mânca cu poftă (repede şi cu lăcomie)

harşt! (R) interjecţe care imită huietul unei loviri rapide cu palma, cu biciul, cu nuiaua sau cu un alt obiect flexibil

hălăciug (R) păr încurcat, păr lung şi neîngrijit

hălădui (A) a trăi în tihnă într-un loc ferit de primejdii

hălălăi (R) a face gălăgie; a vorbi toți deodată

hăndrălău (R) flăcău destrăbălat, care umblă după fete

hărăgaie (R) obiect învechit de dimensiuni mari, inutil

hăzmăndău (R) băgător de seamă; pierde vară

hâţâi (R) a se mişca de colo până colo fără rost; a scutura puternic, a zgâlţâi

hoaşcă (R) femeie bătrână și rea; animal bătrân şi slab

hobaie (A) râpă [12]⁾

hodină (R) odihnă

hodini (R) odihni

hodorog (R) persoană bătrână şi neputincioasă

hodoronc-tronc (R) pe nepusă-masă, pe neaşteptate

hrăpi (A) răpi

iaca-cui (R) drac; demon

iamă (R) invazie distrugătoare

iataj (R) etaj

ie (A) bluză femeiască făcută din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, ciucuraşi, mărgele etc.

iel (R) el

iepurili (R) iepurele

ieste (R) este

ioc (R) nimic; din turcescul yok

ipingea (A) haină bărbătească făcută din dimie sau din postav, ca o manta, fără mâneci şi cu glugă

iream (R) eram

irtie (R) hârtie

ispre (R) expres, special pentru

istovi (R) a seca de puteri, a epuiza (fizic)

iţa (R) (despre uşi, ferestre sau alte structuri similare) a se mișca sau deplasa de pe poziţia normală de funcţionare; a se lăsa

iventar (R) inventar

izâni (R) a se jigări, a se ponosi [13]⁾

izmeni (R) a face mutre, a se schimonosi

îcî! (R) nu; nu vreau [14]⁾

îmbărbura (R) a mînji copiii, cu degetul muiat în sânge, de Crăciun, imediat după tăiatul porcului, în obraji, în frunte şi în barbă ca să fie rumeni în obraji şi sănătoşi tot anul

îmberegăți (R) a gâtui; a strangula; a sugruma; a strînge de beregată pe cineva

îmbina (R) a se face vremea bună

îmblânzi (R) a-i apărea pe corp blânda (urticarie)

îmbonghina (R) a se înnora; a sta să plouă; a se posomorî vremea

îmbonţat (R) bosumflat; îmbufnat

îmborăşcăi (R) a murdări ceva în mod voit, grosolan şi fără sens

îmbucătură (R) colac, pită sau bucată de păine oferită ca pomană, în memoria unui mort

îmbuluci (R) a se îngrămădi precum oile

împarfuma (R) a-şi da cu parfum; a se parfuma

împeți (R) a peți, a cere în căsătorie prin mijlocitori

împopistrat (R) (despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude; (despre lucruri, în general) de mai multe tipuri, combinate în mod aleatoriu

împungăli (R) a coase încet, migălos

împuţâciune (R) putoare; ceva urât mirositor

încadrelat (R) cadrilat; (depre ţesături) în carouri

încai (R) cel puțin, măcar, barem

încailea (R) cel puțin, măcar, barem; încai

închia (R) încheia

încoa (R) încoace

încocleţa (R) a prinde ceva sau pe cineva la înghesuială; a reuşi să duci ceva la bun sfârşit cu mare dificultate si cu mari lipsuri

încolo (R) în afară de asta; în rest

încotoşmănit (R) îmbrăcat prea gros, înfofolit

încrede (R) a avea o părere foarte bună despre sine însuşi; a se fudului

încropa (R) încropi

încruda (R) (despre pâine şi aluaturi) a deveni, în timpul coacerii sau imediat după coacere, insuficient de crescut(ă) sau de coapt(ă), urmare a unor factori nefavorabili

îngăima (R) a sta la îndoială; a zăbovi

îngena (R) a slăbi în intensitate, a se domoli, a slăbi, a reduce viteza

înghiorţăi (R) a înghiți cu zgomot și lacom

înglota (R) a se împotmoli; a se bloca; a nu mai face faţă unei situaţii; a se aduna multe treburi deodată

înnainte (R) înainte

înnemeri (R) a nimeri

întunerici (R) a (se) înnopta, a (se) întuneca

jagardea (R) femeie de moravuri ușoare; femeie de un comportament scandalos; ticălos, jigodie, curvă, laş; zăpăcit, aiurit

jampilică (R) obiect vestimentar, gen haină sau vestă subţire, îmbrăcat fără rost şi aiurea, doar de dragul de a-l pune pe tine

japcă (cu) (R) cu forţa, cu sila; vâlcea, viroagă (din bulgărescul žabka)

jarcalete (R) haimana; vlăjgan; derbedeu; bătăuş

jăcmăni (R) a priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin violență; a jefui, a înşela

jăcmăneală (R) jecmăneală, jefuire

jărăgai (R) jar; jăratic

jdreli (R) a se zdreli; a se juli ¹³⁾

jep (R) jeg, râp, slin

jiganie (R) animal mic, neînsemnat; insectă, goangă

jigodie (R) câine jigărit, care trezește milă și repulsie; javră; om lipsit de caracter

jijău (R) bucată de lemn legată de zgarda unui câine, atârnându-i printre picioarele din faţă, astfel încât să nu poată alerga şi, ca urmare, să nu poată vâna

jilav (R) (despre pământ) umed (din bulgărescul žilav)

jind (R) nedumerire pofticioasă; poftă nebună; dorinţă imposibilă

jindui (A) a regreta, a dori

jiroi (R) şiroi

jitie (R) ticălos, nemernic, om de nimic, plin de defecte; animal bolnav ⁷⁾

jmangli (R) a fura, a mangli

jmecher (R) șmecher

joardă (R) ramură lungă, subțire și flexibilă, curățată de ramificații și de frunze

jugăni (R) a chinui (fizic) pe cineva

la (R) a se spăla

lambă (R) lampă

landră (R) ceată gălăgioasă; a se ţine landră: a merge în cârd

laptele cucului (R) alior

laviţă (A) scândură lată fixată de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se aşează diverse obiecte de uz casnic (din bulgărescul лъвица)

lăcărie (R) apă multă vărsată pe jos

lăcrămi (R) lacrimi

lălâu (R) îmbrăcat neglijent sau cu haine prea largi, care nu îi sunt pe măsură

lăpăda (R) a lepăda

leat (A) contingent; născuți în același an

legumi (R) a mânca sau a bea câte puțin, pentru a se ajunge la toți sau pentru a mai rămâne și pentru mai târziu

lehamite (R) oboseală, plictiseală, dezgust, silă

leliță (R) (A) femeie tânără și frumușică; țățică ⁹⁾

leoarcă (R) plin de apă, ud fleaşcă

leţcaie (A) lăscaie, monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea

libera (A) a termina stagiul militar și a se întoarce în civilie; a se elibera

liberare (A) lăsare la vatră, terminarea stagiului militar

lighioană (R) animal sălbatic; păsări şi animale du curte

liman (A) mal; ţintă dorită; ieşire dintr-o situaţie dificilă

limpăi (R) a imita modul de a bea apă al căinilor sau pisicilor

linciuri (R) a se bălăci în apă; a se dichisi

lingav (R) mofturos la mâncare; care abia se atinge de mâncare

lingoare (R) febră tifoidă

linie (R) şosea, drumul principal al satului

lipscan (A) negustor de pânzeturi şi alte mărfuri aduse din Lipsca (vechea denumire, în limba română, a oraşului Leibzig din Germania)

lişteavă (R) apă băltită peste un teren arabil sau peste o pajişte

litră (R) măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram

loc (R) bucată de pământ (cultivabil); teren agricol

logofăt (A) supraveghetor al slugilor la o curte boierească [15]⁾

l'oi (R) îl voi (ex.: l-oi face = îl voi face)

loian (R) şiroi, rezultat al unei scurgeri; baltă

loitrar (R) partea de bază a căruţei, până la nivelul loitrelor, folosită pentru diverse transporturi

loitră (R) fiecare dintre cele două obloane laterale ale căruţei

lozî (R) a glumi; a aiuri; a delira

lu’ (R) lui; al sau a lui

lubeniţă (R) pepene verde

macat (A) cuvertură ţesută din lână, cu desene sofisticate, obţinute direct din ţesătură, în diverse culori, care se punea, de regulă, pe pereți

magaoaie (R) fiinţă imaginară fioroasă, de dimensiuni mari şi neproporţionate; sperietoare; măgăoaie

magraon (R) ţigan

mamaiană (R) obicei practicat de copii pentru a invoca ploaia, pe timp de secetă; păpuşa clădită din lut care trebuia îngropată, în cazul acestui obicei, lăsând-o să plutească pe apă pe un pat de flori

mamare (R) mamă-mare, bunică

mameluc (R) om moale, lipsit de personalitate

ma'n (R) m-am (ex.: m-an dus în loc de m-am dus)

martalog (R) bleg, molâu, adormit, neîndemanatic, încurcat, împiedicat, lent, greoi în mișcări

materie (R) țesătură, pânză, stofă

mau (R) avânt, elan; energie, putere

mă (R) măi

măgăreaţă (R) (A) grămadă de snopi de grâu sau alte cereale păioase, snopi aşezaţi în formă de cruce, special pentru a se usca spicele mai bine, în caz de ploaie, până le vine răndul să fie duse la treierat

mărghidan (R) (A) marchidan, negustor ambulant de mărfuri mărunte

măscări (R) a batjocori, a ridiculiza

mătăuz (R) băţ la capătul căruia se află un ghemotoc de cârpe sau de câlți și care are diverse întrebuințări

mătrăcăi (R) a umbla dintr-un loc într-altul pentru a găsi ce doreşte, precum mătrăcarii

mătrăcar (R) (A) vânzător ambulant de ploşti, bote, sare etc.; persoană fără astâmpăr, care umblă de colo-colo pentru a-şi găsi ce doreşte

mătrăşi (R) a îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni

mândălac (R) plantă sălbatică ce face, primăvara, tuberculi comestibili, cărnoşi şi aromatici

mâna (R) a trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva; a pune în mișcare; a acționa

mânea (R) a dormi undeva peste noapte

mânecătoare (R) ajunul sărbătorii Sf. Gheorghe

mârli (R) (despre oi sau capre) a de împreuna, a se împerechea

melă (R) femeie dezordonată, care nu îşi ţine curat în casă

melic (R) nărav, obicei prost (îndeosebi la animale)

meliţa (A) a zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță

meliţă (A) unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită pentru a zdrobi tulpinile de cânepă sau de in în vederea separării firelor de partea lemnoasă

mendre (R) capricii; toane

mezat (R) (A) licitație; vânzare publică

mierlăi (R) (despre pisici) a mieuna; a miorlăi

mierli (R) a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău (în expresia a o mierli)

mierte-fierte (R) un fel de mâncare inexistent (pentru cei săraci)

mieu (R) meu

miljoc (R) mijloc

mişună (R) depozit de spice de grâu, seminţe etc. sub forma unui muşuroi acoperite cu pământ pe care îl fac anumite rozătoare (şoareci, hârciogi etc.) pentru timpul iernii

miţilic (R) băutură interzisă, dăunătoare sănătăţii, preparată pe bază de alcool metilic sau spirt medicinal; de la metilic, a rezultat varianta populară de miţilic

moacă (R) persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneșă; faţă, figură

moloşi (R) a se înmuia, a se epuiza fizic

momental (R) momentan

mondroi (R) (A) om tăcut, posac, ursuz

monton (R) molton

moor (R) mohor

moroment (R) monument

mostofâlcă (R) gălcă (amigdală)

moşâe (R) moşie

moţăi (R) a aţipi, la intervale scurte, stând în picioare sau pe scaun

mucigai (R) mucegai

muiere (R) femeie; soţie, nevastă

mulţ (R) mulţi

munţ (R) munţi

munţî (R) munţii

murg (R) cal cu părul cafeniu-închis

murgoi (R) pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui pe spinare și argintii pe laturi; cosac

murugă (R) mâncare foarte sărată

musai (R) neapărat, negreșit, în mod necesar

muscă (R) împunsătură de broderie, cu acul şi aţa, în formă de X, la cusăturile cu motive naționale.

muşăţăl (R) muşeţel

muştereu (R) client

muştuc (R) gură; bot

nadins (R) dinadins; înadins; în mod intenţionat; cu un anumit scop

nanie (R) arătare; drăcie

nasture (R) pastilă, comprimat, tabletă

nașe (R) nașă

natantol (R) neghiob, neîndămânatic, prostănac, nătâng

naz(-uri) (A) capricii, mofturi, toane

năbădaie (R) criză de epilepsie

năcaz (R) necaz

nădragi (R) pantaloni cu turul mare

nătot (R) netot, prostănac

năţărâmbă (R) năsărâmbă, boroboaţă, şotie, năzbâtie

neam (R) deloc, nimic

nemeri (R) nimeri

nește (R) niște

nevolnic (R) om neputincios, inapt pentru muncă (bătrân, bolnav, handicapat etc.)

nimiez (R) amiază

nimini (R) nimeni

nițâcai (R) niscai; cine știe ce (ex., dintr-o scrisoare de la mămica: să nu vă luați nițâcai căciuli, cum are alu...) ⁶⁾

niznai (R) ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, n-ar ști nimic, simulând indiferență, nepăsare, dezinteres

noatină (R) oaie de un an

oaşcă (R) hoaşcă, femeie bătrână şi rea; bătrân slab şi neputincios

obiceie (R) obiceiuri

obijnui (R) a (se) obișnui

obloji (R) a purta cuiva de grijă; a îngriji o rană sau pe cineva bolnav

obreji (R) a împrejmui, a îngrădi

ocărî (R) a vorbi pe cineva de urăt; a blestema; a ponegri

odaie (R) (A) cameră, încăpere; colibă izolată, în afara satului ¹²⁾

odărî (R) (A) a sfârşi muncile agricole (îndeosebi aratul)

odâr! (R) marş! (interjecţie de alungat câinii)

odicăi (R) (despre un lucru sau obiect pe care trebuie să te sprijini) a se balansa, a nu fi stabil

odină (R) odihnă

odini (R) odihni

oftică (R) tuberculoză pulmonară; supărare, ciudă ¹¹⁾

ogănău (R) horă asemănătoare cu sârba

ogod (R) cinste, respect; ocrotire, protejare; voie, plăcere

ohavnic (A) (despre proprietăți) fără posibilitate de înstrăinare, de veci

oi (R) voi (ex.: oi merge în loc de voi merge)

olac (A) vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) olacele; căruță ușoară de poștă pentru transportul coletelor

oleab (R) construcţie auxiliară din jurul casei, acaret

olei! (R) vai!; exclamație care exprimă spaimă sau mirare

om (R) vom (ex.: om termena cu treaba = vom termina cu treaba)

onănăi (R) a nu sta locului; a se mişca, fără rost, de colo-colo; a trebălui

oră (R) horă

orătanie (R) pasăre de curte

orcât (R) oricât

orceag (R) arpagic

orcum (R) oricum

orili (R) orele

ort (R) (A) monedă de valoare mică, reprezentând un sfert dintr-un leu vechi

orzărie (A) hambar în care se păstra orzul pentru cai

ostoi (R) a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) clama

oşiştie (R) derbedeu; om de nimic

otar (R) hotar

otic (A) unealtă de metal cu coadă de lemn, asemănătoare cu o lopățică, cu ajutorul căreia se curăța pământul de pe brăzdarul și cormana plugului sau se tăia pălămida din cultura de grâu

oticni (R) a se sili din răsputeri, a se forţa, a se opinti

oţ (R) hoţ

oţărât (R) mânios, furios

oți (R) veți (ex.: oți putea veni = veți putea veni)

ou ciorăsc (R) ou fiert, cu zeamă (adică ou crud, cum îl mănâncă ciorile)

pae (R) pară (ex.: să ți se pae timpu mai scurt ⁶⁾ = să ți să pară timpul mai scurt)

paiantă (A) sistem de construcţie a pereţilor unei case utilizând un schelet (din două rânduri) de lemn umplut cu material de construcție (pământ galben frământat cu paie); din turcescul payanda

palangă (R) (despre culturile de grâu, porumb etc.) culcate la pământ (de vânt sau ploaie)

palaşcă (R) (A) geantă de piele care se poartă la șold; taşcă

pamblică (R) panglică

panceaur (R) nebun; aiurit

pandolie (R) criză nervoasă, furie; pandalie; năbădăi

panglică (R) tenie

papară (R) omletă cu jumări; ou în tigaie (ex.:- Ce-ai mâncat asară? / - Pâine cu papară. / - Da' alaltă sară? / - Mămăligă goală!)

paparudă (R) (A) obicei practicat de copii, care, în vreme de secetă, își înfășoară corpul (gol) în frunze de boji, cântă și dansează pe ulițe, invocând ploaia, în timp ce se aruncă pe ei apă cu găleata

paporniţă (R) sacoşă mare împletită din papură

para (A) ban

parlaui (R) nebun; într-o ureche; hoinar

pă (R) pe

pălălaie (R) foc arzând cu flacără mare; vâlvătaie

pălimar (R) (A) cablu metalic de tracţiune sau de ancorare

părăsa (R) părăsea

păresimi (R) postul mare, postul Paștilor

părete (R) perete

păsat (R) mălai fiert în apă cu sare, aşa cum apare înainte de a mesteca mămăliga

păsărică (R) vrabie

păţî (R) păţi

pân (R) prin (ex.: pân iulie lăpădăm sapa din mână = prin iulie terminăm cu prașila) ⁶⁾

pân' (R) până

pândar (R) (A) paznic pentru culturile agricole

pântre (R) printre

pârâitoare (R) jucărie din lemn, care, prin rotire, produce un zgomot strident alungând păsările din semănături, vii etc.

pârleaz (R) trecătoare îngustă peste gard, la semiînălţime

pârşcău (R) ninsoare rară cu fulgi mari, care se topește repede; fulguială

pârţag (R) capricii; toane; chef de ceartă

pârţotină (R) târfă, femeie uşuratică; femeie de nimic

pâs (R) interjectie atrăgând atenţia cuiva (în şoaptă)

pearcă (R) pălărie ori caciulă ruptă, ponosită

peleagră (R) pelagră

perină (R) pernă

permiţea (R) permitea

perpeli (R) a se agita

pezmete (R) pesmet; biscuit

pică (R) ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie

p-icea (R) pe aici

picere (R) picioare

pieptar (R) cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat

pimniţă (R) pivniţă, beci; subsol

piptalac (R) prepeliță (din bulgărescul pitpălak)

piroi (R) piron; cui (de oțel) lung și gros

pironi (R) a înţepeni, a fixa cu piroane (piroaie); a aţinti; a înlemni de frig

pirostii (R) pirostrie (din bulgărescul pirostiĭa)

pirpiriu (R) firav, pipernicit, jigărât

pismă (R) pizmă, ciudă, nemulţumire, necaz

pistoşi (R) strivi, terciui, zdrobi

pişoalcă (R) băutură de proastă calitate; zeamă lungă

pişpirică (R) persoană mică (de statură), slabă, lipsită de autoritate

piştari (R) bani (monezi)

piști (R) (A) (despre lichide) a apărea o scurgere ușoară; a se scurge

pită (R) pâine mică cu formă rotundă, cvasisferică

piti (R) a ascunde, a dosi

pitpalac (R) prepeliţă

platagea (R) roşie; pătlăgea

pleaşcă (R) câștig neașteptat (de obicei nemeritat); pălărie moale şi turtită

pleznitoare (R) colind din ajunul Anului Nou; şuviţe de borangic răsucite şi terminate la unul din capete cu un fel de ciucuraş; aceasta se leagă în vărful împletiturii biciului cu care se pocneşte de Anul Nou.

plointe (R) vreme ploioasă; abundență de ploaie

plotog (R) bucată de piele folosită cu rol de cârpeală; bucată mică de blană de oaie; treanţă [16]⁾

plotogi (R) a potlogi, a cărpi ceva punând petic lăngă petic

poaşcă (A) poşircă; oţet diluat, de slabă calitate; cojoc vechi și rupt

poci (R) (eu) pot

pogonici (R) ţăran fără plug şi animale de tracţiune, care îi ajuta pe cei ce aveau cele trebuincioase plugăritului pentru ca, în schimb, să îi are şi lui lotul de pământ; rolul lui era acela de a planta porumbul cu parul, mergând pe brazdă, în urma plugului ¹⁷⁾

poiajăn (R) păianjen

policră (R) poreclă

policri (R) porecli

poliţă (A) raft

polog (R) mănunchi de iarbă sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi)

polpoaşă (R) pungă de piele sau grăsime ce atârnă sub ochi

pomneată (R) batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o lumânare, care se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare

pomosteală (R) pământ galben în amestec cu balegă de cal şi apă cu care se dădea pe jos, în încăperi, sau se nivelau pereţii pe partea exterioară, la partea de jos, astupând şi reparând deteriorările acestora datorate, în principal, picăturilor de la streaşini

pomosti (R) a spoi, a nivela cu pământ şi balegă de cal, în amestec, partea de jos, pe care se calcă, a unei încăperi

ponosi (R) a se decolora, a se uza

porcăi (R) a insulta în mod grosolan; a i se adresa cuiva cu vorbe vulgare de jignire profundă

porumbac (R) (despre păsări sau despre penele lor) pestriț

pospai (R) strat subţire de zăpadă viscolită

poşircă (R) (A) un fel de oţet, mai puţin acru şi de proastă calitate; se obţine din zeamă de prune fierte, care rămâne în cazan după ce se face ţuica la cazan; aceasta se strecoară, se pune într-un butoi şi, după ce se mai acreşte, se mănâncă, în loc de oţet, vara, cu mămăligă rece terciuită în ea ¹⁶⁾

poștar (R) poștaș

poștăreasă (R) poștăriță

potroacă (R) mâncare sau băutură foarte acre

pozânar (R) buzunar

prapor (R) membrană seroasă care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu

prăjână (R) prăjină

prăştină (R) rachiu de tescovină; boască obţinută din resturile de struguri din care s-a extras mustul pentru vin

precestanie (R) împărtășanie

pregeta (R) a-i fi greu să facă ceva, a ezita, a se codi

premeneală (R) haine sau rufe curate, de schimb

premeni (R) a se împodobi; a se îmbrăca frumos

prepeleag (A) par cu trei crăcane scurte, înfipt în pământ, în care se atârnau oalele spălate, ca să se scurgă, sau susţineau drobul de sare, ca să lingă oile [17]⁾

preumbla (A) a (se) plimba de colo pânâ colo, dus și întors

priboi (A) dorn, perforator

pricăjit (R) insuficient dezvoltat; foarte slab

prididi (R) a răzbi, a face faţă

prididit (R) zorit să meargă la closet

pridvor (A) terasă cu balustradă și acoperiș susținut de stâlpi, plasată în fața intrării principale a unei case; verandă

prijoni (R) a prinde un obiect din zbor sau din cădere

primari (R) (A) primar

prinză (R) prindă (de la a prinde)

prioteasă (R) preoteasă

pripi (A) a dogori, a arde; a (se) grăbi, a face ceva cu repeziciune, cu pasiune

pripon (R) țăruș de care se leagă vitele la păscut

prispă (A) un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele țărănești, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie (sală)

priştini (R) a găzdui, a tolera (pe cineva izgonit de alţii)

privată (R) closet; WC

poslușnic (A) servitor boieresc

promița (R) promițea

promițam (R) promițeam

promițau (R) promițeau

proprietare (A) proprietar

propui (R) propun

proţăpi (R) a sta nemişcat în calea cuiva

pue (R) pună

puică (R) ştiulete de porumb căruia abia i-a dat mătasea

purcoi (R) grămadă de fân sau de paie

purece (R) purice

purecei (R) un fel de mâncare făcut din mămăligă veche fărâmiţată şi din ouă prăjite în untură

pusnic (R) pustnic, singuratic

puşcoci (A) jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc, cu care copiii împușcau cu gloanțe de câlți (făcea şi poc!)

puţân (R) puţin

rariţă (A) plug tras de un cal, care răstoarnă brazda în ambele părți, pe rândurile de porumbi, formând șanțuri între rânduri şi muşuroaie la rădăcina plantelor; prăşitoare cu tracţiune animală

rată (R) (A) autobuz care leagă un oraş cu comunele învecinate; (peiorativ) autobuz rural; denumirea provine de la abrevierea RATA (Regia Autonomă de Transport Auto), întreprindere de stat înfiinţată în 1948, care avea ca obiect de activitate acest tip de transporturi rutiere de călători

răriţa (A) a da cu rariţa; a da cu prăşitoarea

răriţat (A) acțiunea de a rărița și rezultatul ei

răscăcăra (R) a desface picioarele în lături în mod exagerat; a se crăci

răspas (R) (A) răgaz

răspunz (R) răspund (de la a răspunde: prez. ind., pers. I, sg.)

răspunză (R) răspundă (de la a răspunde: prez. ind., pers. a III-a sg.)

răsură (R) măceş

rătuteală (R) zăpăceală, fâstâceală, intimidare

rătuti (R) a-și pierde capul, a se zăpăci, a se fâstâci

răţoi (R) a se răsti la cineva, a amenința pe cineva, a vorbi cuiva pe un ton ridicat, gesticulând şi dându-şi importanţă

răzbel (A) război

râjneţ (A) răscăcărat, crăcănat

râlă (R) liră

râmni (R) a râvni

râni (R) a curăța un adăpost de animale de bălegar

rânză (R) stomac; mâţişorii pe care îi fac duzii neproductivi

râz (R) (eu) râd

râzgâia (R) a răsfăţa

râzgâială (R) răsfăţ

rebeagă (A) vechitură, rablă

recuta (R) recruta

retevei (R) bucată scurtă de lemn

rişcă (R) joc de noroc, în care câștigă cel care ghicește pe ce parte va cădea moneda aruncată în sus

roboti (R) a se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie

saftea (R) prima vânzare făcută de un negustor dintr-o marfa nouă sau la începutul unei zile, al unei săptămâni etc.; început norocos al unei afaceri

sală (R) balustradă scundă de lemn sau de zidărie, care mărgineşte, adesea, prispa caselor ţărăneşti

sanchiu (R) tăcut, posac, ursuz

sară (R) seară

saţ (R) săturare, îndestulare

să (R) se

sămăna (R) a semăna; a se asemăna

sămănătoare (R) semănătoare

sămulastră (R) legume sau cereale ce răsar al doilea an, fără să le fi semănat cineva, răsărind din rădăcinile sau seminţele de anul trecut, care au rămas în pământ

sărar (R) solniță

sărvici (R) serviciu

sâlă (R) silă

sâli (R) sili

sân' (R) sunt

sâtă (R) sită

scăpătat (R) apus, asfințit ³⁾

scârci (R) leagăn; ciorchine de strugure

scârtaş (R) unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se lasă mai mult timp (până ce se adună peștele la mâncarea pusă în el); cârstaş

sclifosi (R) a face mofturi, nazuri, fasoane

sclimpuş (R) joc folosind o bucată de lemn de forma unui dop, scurt şi gros, numit sclimpuş, care se bătea cu bâta sau ciomagul, încercând să-l arunci cât mai departe

scoborî (R) a (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî

scofâlci (R) a slăbi foarte mult, trăgându-se la faţă

scofâlcit (R) (despre obiecte) a se strâmba, a se deforma, a se încovoia

scorbeli (R) a căuta în mod insistent; a cotrobăi

scripcar (A) viorist, lăutar care cântă cu vioara

scurtă (R) gâlcă, inflamație a ganglionilor limfatici

scurteică (A) haină ţărănească, de obicei îmblănită, lungă până la (sau până sub) genunchi

sfanţ (A) veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările românești pe la începutul secolului XIX

sfecli (R) a o sfecli: a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă

sfoiag (R) mucegai

sfoiegi (R) a mucegăi

sfrijit (R) slab, jigărit, pipernicit

sică! (R) strigăt cu care se cheamă caprele şi oile

simianca (R) horă jucată cu pași săltați, spre stânga şi spre dreapta, doi câte doi

sinet (A) act, zapis, document vechi

sitir (R) sictir, șterge-o de aici; să-ţi fie ruşine

sitiri (R) a sictiri, alunga pe cineva în mod brutal, cu înjurături sau jigniri grosolane

slobozî (R) a pune în libertate; a elibera

slon (A) șopron

smiorcăi (R) a plânge (alintat și prefăcut) sau a se preface că plânge

smirnă (R) (stând) nemișcat, țeapăn (de frică sau din respect)

smotoci (R) a părui, a chelfăni; a chinui

snagă (R) putere, forţă, vlagă

socotitoare (R) numărătoare cu bile

sorbâcâi (R) a sorbi cu zgomot

soreaţă (R) oblete, obleţ, sorean, albişor, albioară; peşte mic, de apă dulce, cu solzi mărunţi şi argintii

spârcâi (R) (despre păsărei) a se găina foarte moale

spârnel (R) sfârnel, titirez; cârlionț

spelb (R) (despre oameni) palid, galben la faţă

sperieţi (R) spaime; sperieturi

spilcă (R) bold, ac cu gămălie

spilcui (R) a se primeni, a se dichisi (excesiv)

spiţelnic (A) sfredel pentru lemn

sporoji (R) a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni

sporovăi (R) a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni

spui (R) spun (de la a spune; în loc de, eu spun)

spuză (R) jar

stănoagă (R) (A) balustradă de lemn ce delimitează, protectiv, un podeț sau separă animalele în grajd; stanoagă

stâlp (R) cruce de lemn sau de metal, de dimensiuni mai mici, care se poartă înaintea carului mortuar și se pune la mormânt

stânjin (R) (A) unitate de măsură pentru lungime egală cu circa 2 metri

stânjini (R) a se sfii, a se rușina; a ezita; (despre plante) a-şi înceta creşterea normală

stârci (R) a se ghemui; a se zgribuli

stârpi (R) (ca verb intranzitiv şi reflexiv; despre femei şi femele) a-și pierde sarcina, a avorta

stilău (R) stilou

străfiga (R) a strănuta

strelice (R) părticică, fărâmă; picătură de grăsime într-o supă

strepede (R) vierme de brânză

stricora (R) strecura

stroşi (R) a stropşi, a zdrobi, a sfărâma călcând în picioare

studiențăsc (R) studențesc ⁸⁾

subces (R) succes ⁶⁾

sucală (R) (A) unealtă casnică de înfăşurat firele pe țevi (pentru războiul de țesut manual) [18]⁾

sudă (R) sodă caustică [19]⁾

sulimeni (R) a (se) farda

supat (R) locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea; sub pat

suplică (R) (A) plângere, jalbă, petiție

supt (R) sub

surlă (R) colibă improvizată de formă piramidală; covercă

surpătură de maţe (R) hernie

surugiu (A) vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) diligențele, poștalioanele sau trăsurile boierești

şabac (R) cusătură care dă două feţe, cu găurele ornamentale

şagă (R) glumă

şal (A) fular mare

şandrama (R) construcţie primitivă de scănduri cu carcter de provizorat

şantaliu (R) cu corpul urât, deformat, disproporţionat, deșălat; șchiop

şarlă (R) javră, potaie

şăntrălaie (R) denivelări de teren sub forma unor şanţuri apărute, de regulă, în urma aratului sau discuitului, acolo unde este întors tractorul

șâri (R) șire

şchiopârnog (R) (despre animale sau păsări) şchiop

şişcav (R) (despre seminţe) sec, insuficient de dezvoltat; (despre oameni) tras la faţă, pricăjit

şî (R) şi [20]⁾

şleau (R) urme adânci, ca nişte şanţuri, lăsate (pe un teren neamenajat) de roțile unui vehicul

şnapan (R) şarlatan, pungaș, escroc

şoavă (R) eroziune pluvială pe drum (unde ești nevoit să şovăieşti!); pălărie ruptă, cu marginile în jos

şoimăni (R) a (se) poci; a (se) schilodi; (despre copii) a se alinta sau răsfăţa (schimonosindu-se)

şomoiog (R) mănunchi de fân, paie, cârpe, foi de porumb etc., cu care se spală şi se freacă bine anumite obiecte murdare

şomoldoc (R) ghemotoc; mototol

şontorog (R) şchiop

şontrop (R) şchiop; care are probleme de mers cu ambele picioare

ştachete (R) şipcă; lănteț; scândură lungă și îngustă, de formă paralelipipedică, folosită în lucrări de tâmplărie și de dulgherie, în special la acoperişurile de casă acoperite cu ţiglă

ștejar (R) stejar

şterpezi (R) a strepezi, a produce o iritare dureroasă a dinţilor din cauza consumului de fructe sau alimente acre

știeam (R) știam

ştoalfă (R) femeie depravată, destrăbălată

ştremeleag (R) partea din tulpina coceanului de porumb ce rămăne la nivelul solului, după tăiatul cocenilor

șușleț (R) partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru animalele de tracțiune

ta-so (R) taică său

tacla (R) conversaţie pe teme lipsite de importanţă; palavre; taifas

tactău (R) taică-tău

taier (R) farfurie de tablă

tam-nisam (R) pe neașteptate, deodată; fără nicio legătură cu subiectul în discuție

tarbaca (R) gâlceavă, bucluc, ceartă; încurcătură

tatamare (R) tată-mare, bunic

tăbărî (R) a cădea frânt de oboseală

tăgârţă (R) sac mai mic, traistă

tălălăi (R) a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi într-un mod zgomotos

tălălău (R) tărăboi, larmă, vociferări pe ton ridicat; gâlceavă

tălâmb (R) neîndemânatic; tembel

tălică (R) mătălică, matale, mata, dumneata [21]⁾

tălpig (pl., tălpigi) (R) chirpic (pl., chirpici)

tămbălău (R) gălăgie mare; petrecere zgomotoasă

tărăgăna (R) a amâna ceva de pe o zi pe alta; a pierde vremea

tărăşenie (R) şir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură

tărtăcuţă (R) cap (mic) de om prost

tânăsliv (R) pom fructifer care produce nişte fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci

tânăslivă (R) fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci; se coc pe la mijlocul verii şi pomul care le produce se numeşte tânăsliv sau tănăsliv

tânjală (A) un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari

târlie (R) sanie țărănească de dimensiuni mici

târnafes (R) boală de strănut

târşoagă (R) om de nimic; opincă ruptă

târzâu (R) târziu

tecar (R) ghimpar; copac ce face teci comestibile și are pe crengi ghimpi mari

tele (R) (ale) tale

telegar (A) cal de trăsură, tânăr și voinic

teneş (pl., teneşi) (R) tenis (pl., tenişi)

teraz (R) struguri de calitate inferioară, cu boabe mici și negre

terci (A) fel de mâncare preparat din mălai, fiert cu apă (și cu grăsime)

termena (R) a termina

teşcherea (R) (A) pungă de piele pentru hârtii; geantă

ticni (R) tihni

tingire (R) cratiţă; tigaie adâncă din fontă; din turcesul tencere

tintiroi (R) tontoroi; ţopăială; dans fără ritm, fără pricepere

tiugă (R) tigvă, troacă

tofolog (R) care se deplasează încet, molâu; tăfălog

toporaş (A) (R) pălmaş; ţăran codaş, fără boi

torişte (R) resturi de nutreț care rămân în iesle sau pe locul unde au mâncat animalele

toţ' (R) toţi

trancafuse (R) catrafuse; bagaje; calabalâc

tranversa (R) a traversa

trăncăni (R) a vorbi mult şi fără rost; a sporovăi

trebălui (R) a face tot felul de lucruri mărunte prin casă sau pe lângă casă

treling (R) trening

treiera (R) a cutreiera; a călca ceva în picioare

trimete (R) a trimite

trion (R) trior (maşină de vânturat şi selectat seminţele de cereale)

troacă (R) coajă de dovleac copt, folosită ca vas cu diverse întrebuinţări; leagăn pentru sugari improvizat dintr-o copaie; tigvă, tiugă

troaşă (R) încălțăminte veche, făcută papuci

tromboni (R) a minţi, a păcăli, a înşela

tron (R) sicriu ¹⁷⁾

troncăni (R) a pălăvrăgi, a sporovăi, a vorbi verzi şi uscate; a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni

tuci (R) vas din fontă în care se face mămăliga

tur (R) partea dintre cei doi craci ai pantalonilor

tura-vura (R) aşa şi pe dincolo; c-o fi şi c-o păţi

turcalete (R) brânduşă

turchez (R) albastru - vânăt

turui (R) a vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante)

tută (R) putoare; potaie; femeie leneşă

tutelcă (R) instrument muzical de suflat, sub forma unui fluier, fără găuri confecţionat din diverse materiale sau vegetale cu formă tubulară și ușor flexibile (pană de gâscă, codiţă de păpădie, frunză de ceapă etc.)

ţanc (R) măsură exactă; semn sau unealtă potrivită pentru o anumită mărime sau măsură

țaie (R) haină subțire și scurtă, care nu ține de cald

ţapă (R) ţeapă

ţaţă (R) apelativ pentru o soră mai mare sau femeie mai în vârstă

ţavă (R) ţeavă

ţăsală (R) ţesală

ţăsăla (R) ţesăla

ţăst (R) (A) ţest (cuptor din pământ, în forma de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă la copt pe vatra încinsă)

țățică (R) diminutiv al lui țață (v. țață)

ţâcni (R) a-și pierde puterea de judecată; a înnebuni, a țicni

țâe (R) țină ⁶⁾

ţâfnă (R) ifos, aroganță; trufie; arţag

ţâgan (R) ţigan

ţâgare (R) ţigară

ţâglă (R) ţiglă

ţâgnit (R) ţicnit, cam nebun

ţâmburuş (R) obiect de dimensiuni mici, dificil de apucat cu degetele

ţâment (R) ciment

ţâne (R) a ţine

ţâpa (R) ţipa

ţâpar (R) ţipar

ţâpenie (R) țipenie; linişte totală

ţâră (R) puţin; oleacă; un pic

ţârcâi (R) (despre un lichid) a curge greu şi câte puţin

ţârcâială (R) stropeală; picurare

țârcovnic (R) cântăreț de biserică

ţârică (R) diminutiv al lui țâră

ţârâita (R) (în expresia cu ţârâita) (puţin) câte puţin

ţâşti-bâşti (R) persoană fără importanță sau de mică statură

ţâţână (R) balama

ţâţâvară (R) (A) piţigoi (de la unul din trilurile sale echivalat cu "simt a vară, simt a vară"; popular, "sâmţ a vară", de unde a derivat ţâţâvară)

țâu (R) (eu) țin

ț'ei (R) îți iei

țe- (R) ți- (ex.: țe-a spus; țe-am spus)

țiment (R) ciment (varinată mai nouă pentru ”țâment”)

ţiu (R) ţin (ex.: eu ţin)

ţoale (R) rufărie, ţesături sau îmbrăcăminte; haine ⁶⁾

ţoapă (R) femeie necioplită, prost crescută

ţoghie (R) (A) suliţă; obiect ascuţit de forma unei suliţe

ţol (R) aşternut, velinţă sau pătură ponosite, folosite în alte scopuri

ţurcă (A) joc folosind un bețisor ascuțit la ambele capete, numit ţurcă, beţişor care trebuie aruncat cât mai departe cu ajutorul altui băț mai lung

ţurloi (R) fluierul piciorului

ţuţuroi (R) ţurţur; ţeavă prin care curge apă la un izvor sau la o fântână

uă (R) o; una

udină (R) undină, ondină; personaj din basmele și legendele germane sau scandinave, închipuit ca zână seducătoare, care trăiește în apă; întâlnit, mai ales, în expresia udină glavă, cu înţelesul ironic de capsoman (cel mai probabil, însă, expresia provine din limba sârbă, din urdi na glava, însemnând lovit la cap sau – mai pe românește - bătut în cap...)

ududoi (R) unul după altul; şir; fără încetare; torent

ulei (R) stup făcut dintr-un trunchi de copac scorburos (din bulgărescul ulej)

uom (R) om

uou (R) ou

urloi (R) orificiu la partea superioară a unei sobe, pe unde iese fumul, dând în coș; dop din pământ ars cu care se astupă ieșirea gazelor arse din sobă, după terminarea arderii (ex.: a pune urloiu' la sobă)

uruială (R) boabe de cereale măcinate mare

uzmi (R) a se opinti; a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva

vargă (R) dungă (în special la o țesătură)

varniţă (A) groapă amenajată în pământ pentru stins varul sau prepararea mortarului

vasâlină (R) vaselină

văicări (R) a se tângui, a se lamenta, a se văita

văicăreală (R) tânguire, lamentare

vărsa (R) vomita

vătală (A) parte a războiului de ţesut ce ţine spata ¹⁰⁾

văz (R) văd (eu văd)

vânzoleală (A) forfotă, agitaţie, mişcare grăbită de colo până colo (fără rost)

vârlav (R) vioi, sprinten; îndemânatic

vârsnicie (R) (A) majorat

vârşă (R) (A) unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă fixată pe un cadru din lemn și prevăzută cu o coadă lungă, care permite manevrarea ei, pe fundul apei, de pe mal

vârtelniţă (A) unealtă de pe care se deapănă sculul de lână, de bumbac etc.

velinţă (R) (A) ţesătură țărănească groasă, de lână, albă sau în dungi colorate, folosită ca pătură, cuvertură sau covor

venetic (R) persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit

vie (R) vină (ex.: să vie mâine, în loc de să vină mâine)

viestre (R) (A) zestre

viermăna (R) viermănoșa

viroagă (R) albia unui torent, format din apa ploilor, albie având malurile înalte şi abrupte

vistavoi (A) ordonanţă; soldat care îndeplinea funcția de servitor al unui ofițer; (R) listavoi

vița (R) vițea

viu (R) vin (pers. I singular, indicativ prezent, a verbului a veni)

vizitiu (A) cel ce mână caii la o trăsură ¹⁵⁾

vo (R) vreo ²⁾

volnic (A) liber, independent

vopsa (R) vopsea

vrenic (R) vrednic

vro (R) vreo

vuvă (R) (A) jucărie rudimentară din lemn, care, prin răsucire în jurul unei sfori de antrenare, produce un vuiet amuzant dar periculos (în caz de atingere a vuvei, aflată în mişcare de rotaţie la mare viteză!)

zală (R) za

zalhana (A) abator rudimentar special pentru ovine, amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii produselor derivate

zamă (R) zeamă

zar (R) zahăr

zăbovi (R) a lucra prea încet, a nu se grăbi; a întârzia

zăbun (R) haină groasă de iarnă; flanel gros de lână ²²⁾

zălogi (A) a gira cu ceva; a oferi ceva ca garant într-un împrumut bănesc

zăltat (R) smintit; nebunatic

zămârcă (R) zeamă lungă, fără gust; mâncare cu prea multă zeamă; noroi subţire, cu multă apă; ciorofleacă; mâzgă ¹⁹⁾

zăpăuc (R) aiurit, zăpăcit; zăbăuc

zăr (R) zer

zătăni (R) a face risipă; a consuma ceva fără noimă; a distruge o cultură agricolă cu animalele lăsate nesupravegheate

zău (R) jur; pe cuvântul meu

zăurdi (R) (despre lapte) a se strica sau închega, lăsându-şi zerul

zâ (R) zi

zâ (R) zi (ex: zâ, mă, și tu ceva!)

zâce (R) a zice

zâd (R) zid

zâle (R) zile

zâmboc (R) cuiul mobil al cataramei care se introduce în gaura curelei;

zâuă (R) ziuă

zbăngăni (R) (despre puii de animale, precum mielul, iedul, viţelul) a da cu capul în ugerul mamei pentru a obţine mai mult lapte

zbici (R) a smuci pentru a se elibera dintr-o strânsoare

zdrancanale (R) (A) fiare ce fac zgomot (la mersul căruţei)

zdrăngănaie (R) obiect care produce zgomote deranjante prin loviri sau ciocniri neuniforme repetate

zgaibă (R) coajă ce se formează pe o rană sau o bubă

zgaide (R) picioare (ex: a se da cu zgaidele-n sus)

zgâi (R) a deschide larg (ochii sau alte părţi ale corpului)

zgârâie (R) zgârie

zgârci (R) ciorchine de strugure

zgârma (R) a scurma; a răscoli; a scormoni

znagă (R) vlagă, vigoare

zori (R) a grăbi; a se pripi; a îndemna sau sili pe cineva să facă o treabă mai repede [22]⁾

Când, în urmă cu ceva vreme, am iniţiat şi difuzat pentru prima dată pe site acest material documentar, nu mi-am imaginat nici un moment că acesta va deveni cel mai accesat documentar al Enciclopediei şi nu m-am gândit, de asemenea, niciodată că voi avea de inventariat atâtea cuvinte "pocite" sau cu circulaţie limitată, multe neregăsite încă în DEX ¹⁾. Am pornit de la o listă de căteva sute şi iată că, acum, am depăşit deja 1300 de cuvinte! Pentru expresiile populare specifice locului, am dedicat deja un documentar separat, ele având, cel mai adesea, un tâlc anume ce merită a fi comentat...

Craiova, 6 octombrie 2021

Referințe documentare:

[1]. * * * - Dicționare ale limbii române. dexonline, http://dexonline.ro/, accesare 25 iunie 2018.

[2]. IVAȘCU, M. - Convorbiri. Craiova, 12 septembrie 2017.

[3]. * * * - CACIONA, T. - Poezii. În antologia "Un veac de poezie aromână", Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985.

[4]. COMAN, P. - Glosar dialectal. În Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Literare. Seria III, Tomul IX, 1938 - 1940. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1941.

[5]. GHIMIȘESCU, Petre și GHIMIȘESCU, Paula – Monografia comunei Șerbăneștii de jos: Lucrare de cercetare pentru promovarea ca învățători grad I. ANR – București, Ministerul Culturii Naționale -1942, Direcția Învățământ Primar, mapa 24, fascicola 43, litere G-L.

[6]. IVAȘCU E. - Scrisori către fiul ei, Aurel. Șerbănești, 1977-1985.

[7]. COMAN, P. - Glosar dialectal. În Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Literare. Seria III, Tomul IX, 1938 - 1940. Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1941.

[8]. IVAȘCU, I. - Scrisori către fiul lui, Aurel. Șerbănești, 1978-1985.

[9]. ILIE, D. – Şerbăneşti. Pagini de monografie. Editura Casa Ciurea, Slatina, 2010.

[10]. GHEORGHE, M. şi GHEORGHE, M. - Monografia comunei Costeştii din Vale. Editura "CETATEA DE SCAUN", Târgovişte, http://www.costestiidinvale.ro/costestii-din-vale, 2012.

[11]. * * * - Dicţionar urban. 123urban.ro, http://www.123urban.ro, accesare 1 iulie 2018.

[12]. * * * - Şerbăneştii de Jos. Plan director de tragere. Direcţia Topografică Militară, 1952. Geo-spaţial, http://www.geo-spatial.org/harti/preview-pt-zoomify.php?mapId=472, accesare 1 iulie 2018.

[13]. VOCHIN, M. - Monografia comunei Balaci, judeţul Teleorman. Bucureşti, 2012.

[14]. POPESCU, I.N. - Cuvinte dialectale. În revista "Arhivele Olteniei", nr. 47-48, Editura Scrisul Românesc, Craiova, Ianuarie - Aprilie 1930.

[15]. GAMILLSCHEG, E. - Die Mundart von Serbanesti-Titulesti (Gerichtsbezirk Olt, Kreis Vedea). În “Berliner Beitrage zur Romanischen Philologie”, vol. VI, Jena şi Leipzig, Editura Wilhelm Gronau, 1936.