Regionalisme și arhaisme

Regionalismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice specifice unei anumite zone geografice, caracteristice numai pentru un anumit grai. În cazul comunei Şerbăneşti, vorbim despre zona geografică istorică a Munteniei şi despre un grai aflat la interferenţa dintre judeţele Argeş, Olt şi Teleorman. Cel mai adesea, regionalismele sunt cuvinte care sună urât, agramate sau de neînţeles de către cei ce provin dintr-o altă arie geografică şi de aceea, când realizăm acest lucru, simţim nevoia să ne debarasăm de ele. Dar este foarte greu! Regionalismele sunt cuvinte pe care le memorăm fără nici un efort, când suntem mici, şi de care vrem să scăpăm, făcând mari eforturi, când suntem mari.
Datorită regionalismelor putem avea, uneori, mari neplăceri în viaţă. Un copil care, venind de la ţară, i se va adresa unei femei de la oraş  cu formula urbană de "tanti" sau, mai rău, cu "ţaţă" ori "daică", se va alege, probabil, în cel mai fericit caz, cu o ofensă nemeritată menită să ponegrească "educaţia" celor şapte ani de acasă. Ea, această femeie căreia i se adresează sărmanul copil venit de la ţară, se pretinde a fi, de fapt, o "doamnă" sau "domnişoară", dar copilul ştie, deocamdată, doar că, în satul lui, aşa li se zice învăţătoarelor, profesoarelor şi la o felceră ce face naveta de la oraş... 
Arhaismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice învechite, ieșite din uz. Aşadar, regionalismele sunt cuvinte sau expresii lingvistice încă în uz, pe când arhaismele sunt cuvinte ieşite din uz, din ce în ce mai puţin cunoscute, chiar şi de către localnici. Limbajul popular, specific locului, este însă elementul principal pe care acestea îl au în comun. Arhaismele constituie istoricul preţios al limbii şi, ca urmare, ele trebuie însuşite şi folosite ca atare, atunci când este nevoie. Nu este admisă şi, uneori, nici posibilă, substituirea lor cu cuvinte sinonime din zilele noastre. Dacă este cazul, în funcţie de contextul în care le folosim, ele trebuie explicate, ca înţeles, celui ce le ascultă sau cititorului.
În cazul de faţă, am socotit că cele mai corecte criterii de selecţie a termenilor incluşi în glosarul de mai jos, ar fi, în ordine, următoarele: 1. Termeni auziţi de la bunici, părinţi sau de la sătenii alături de care am copilărit; 2. Termeni regăsiţi în documentele locale ale vremurilor trecute; 3. Termeni identificaţi în studiile lingvistice şi folcloristice care fac referire la comuna Şerbăneşti, judeţul Olt.
Dacă, totuşi, se vor identifica anumite erori sau abateri de la aceste criterii, glosarul va fi actualizat, în consecinţă, cât mai curând posibil.
a? ce zici?; poftim?
a cea (exemplu: a care-o veni întâi...)
aba interjecţie ce atrage atenția cuiva când i se vorbește; păi bine, mă...; exclamare cu sens de mirare şi întrebare deopotrivă
aba ţesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționau hainele țărănești
abi abia
abţâne abţine
aca! nu; nu vreau
acaret construcție auxiliară care ține de o gospodărie individuală
acas acasă
acătării (despre lucruri) bun, frumos; (despre oameni) cumsecade, de treabă; ca lumea
acilea aici
acileaşa aici; pe aici
acioaie clopot cu sunet strident (agăţat de gâtul vitelor)
aciua a se refugia; a se adăposti
acoi ac mare
acu acum
acuma acum
acuş acum
acuşica acum
adălmaş băutură sau cinste în urma unei tocmeli, la vânzarea-cumpărarea unor bunuri de valoare sau la tocmirea unor lucrări importante ce urmează a fi făcute
adăpa (despre animale) a bea apă, a li se da apă de băut
adăsta a aştepta cu nerăbdare
afipt afiș, anunț
agale încetişor, alene
agoniseală câştig dobândit cu multă trudă
agonisi a dobândi un câştig cu mari osteneli
aha da
ai? ce zici?; ce zâsăşi?
aia aceea
aiazmă agheasmă, apă sfinţită de preot
aicea aici
aiti! interjecţie de surprindere neplăcută; ce ne facem?; am păţit-o!
alaltă cealaltă, aialaltă
alalteri alaltăieri
alde cineva cunoscut (când e vorba de rude sau prieteni)
aleşteu heleşteu; eleşteu
alig-alig! chemare cu care se aleg oile din turmă, seara, când se întoarce ciobanul cu ele în sat
alimăni a se stabili undeva, a se aciua, a se pripăși 
alimentară magazin alimentar
alimonată limonadă
aliş-veriş afacere; vânzare (din limba turcă); amestecătură
alminterea altfel, în alt mod
altă-aia folosit de regulă la plural (alte alea) cu înţelesul de nebunie, toane
albioară soreaţă, oblete, obleţ, sorean, albişor, ; peşte mic, de apă dulce, cu solzi mărunţi şi argintii
altoi a lovi, a plesni pe cineva
alu a lui; al lui
alva halva
ambar hambar
aminterea alminterea; invers; în poziţie opusă; orientat exact pe dos; altfel
ananghie situație dificilă, grea, în care se află cineva; mare nevoie
anapoda pe dos, de-a-ndoaselea
angara greutate materială, necaz, belea, problemă personală
anina (despre ceva atârnat sau agăţat) a sta să cadă 
anostie vorbe multe și plictisitoare; trăznaie
antereu haină lungă până la glezne purtată direct peste cămaşă de boieri, de ţiganii bătrâni şi de lăutari
antreu încăpere intermediară de mici dimensiuni, la intrarea principală în casă; de aici se face trecerea în celelalte camere
aoleală văicăreală
apenticită apendicită
aralie vijelie; furtună puternică
arâni a se descurca în viaţă; a-ţi câştiga singur existenţa; a se hrăni
arie locul special amenajat pentru treieratul grâului, atunci când seceratul se făcea manual
armangiu treierător; din turcescul harmangy
armetică aritmetică
arnici fir de bumbac, în diverse culori, folosit pentru brodat şi cusut
arţag chef de ceartă
arvuni a plăti un avans pentru o anumită lucrare sau serviciu ce urmează a să fie prestate, conform învoielii făcute la acel moment
asară aseară
asta aceasta
aşăza aşeza
aşijderea tot aşa, la fel; asemenea; identic
atuncea atunci
ați (exemplu: m-aț pus în zăpăceală)
aţâcă aţică; pânză de bumbac, rară și subțire
aţâţa a întărâta; a scârma în jar pentru a aprinde focul; a îndemna pe cineva să facă ceva rău
auli a se văicări; a plânge cu ţipet tare şi prefăcut
auz aud (exemplu: eu auz, în loc de eu aud)
auzî auzi
Ăl de Sus Cel de Sus, Dumnezeu
ăi acei
ăia aceia
ăilanți ceilalți
ăis hăis
ăla acela
ălălant celălalt
ălea acelea
ăsta acesta
ăstea acestea
ăştia aceştia
babaroiu văduv care umblă să se căsătorească, [2]
baborniţă babă urâtă şi rea
baeră căldură mare făcută (iarna) în casă
baieră sfoară sau cureluşă prinsă la un obiect pentru a-l putea transporta, atârna sau lega
bagabont vagabond
baligă balegă
balton palton
bangă bancă
baracă construcţie anexă, constând într-o singură cameră lipită de casă
baragladină gras, obez
barim barem, măcar, cel puţin
başca separat; despărţit; aparte; alta; altfel
bă! măi!
băietilică băiete
băieţ băieţi
băjeni (despre casă) de nelocuit, ca și când ar fi părăsită, cu toate lucrurile scoase din camere (exemplu, dintr-o scrisoare de la Mămica: mă gaseai cu casa băjenită, cu văruitu)
bălai (despre animale) cu părul alb
bălan (despre oameni) cu păr blond; (despre animale) cu păr alb
bălăcăreală vorbă injurioasă / trivială, ocară
bălăcări a se certa, a se batjocori
bălăngăni a se clătina; (despre persoane) a merge nesigur, legănându-se și poticnindu-se
bălărie denumire generică pentru ierburile fără trebuinţă, care cresc înalte şi stufoase pe terenurile necultivate sau neîngrijite
bălmăji a vorbi mult şi fără rost
bălmăjeală vorbe fără rost, când n-ai ce face
bănănaie lucru ieşit din comun, neaşteptat; muscă mare
bănănăi a se mişca dintr-un loc într-altul, a umbla fără rost
bănicior baniţă, dublă; dublu-decalitru, veche unitate de măsură pentru cereale, însemnând un volum de 20 litri
bărzăune gărgăun; bondar
băşcălie bătaie de joc; batjocură
băşâna porcului păpădie
băşână băşină, pârţ
băşî a băşi, a pârţâi
bătătură curte, locul din faţa casei
bâdâdăi bălării; ierburi mari, nefolositoare
bâjbă oală mare, din pământ, folosită, în general, pentru a face ciorbă la foc de vatră, când trebuie să mănânce din ea mai mule persoane
bâjbâi a orbecăi, a căuta ceva prin întuneric; a ezita
bâlbătaie vâlvătaie, flacără mare
bântui a face stricăciuni, a face ravagii
bârţă şotron
bâstâcâi (despre copii) a da din mâini şi din picioare; a fi neastâmpărat
bât bunic
bâtă bunică
bâţ mișcare rapidă și nervoasă (într-o parte și în alta); bâţâială
bâzâc toane, nebunie, capriciu; bâzdâc
bâzdâc toană, capriciu, nărav
bâzdâcâi a mişca continuu din picioare (când cineva stă pe scaun)
bâzdâganie arătare, ciudățenie, drăcie
bâzdoacă ciomag exagerat de mare; bâtă
bâzgan bărzăune
belfer om care se lăfăiește în lux și bogăție
belea necaz mare, supărare; bucluc
beli jupui
benchetui a chefui
benga drac, diavol, necurat
berbec floricea de porumb; boabă de porumb pusă la copt şi "înflorită"
berechet belşug; abundenţă
beşteli a face pe cineva de ocară, a insulta
beteag bolnăvicios; invalid
beteji a se îmbolnăvi, a se aduna mai multe boli pe capul unui om
beteşug infirmitate, invaliditate; cusur
bia interjecţie de adresare între femei; ca şi fa!
bibili a lucra la un lucru cu migală şi cu o foarte mare atenţie
bibilon biberon
bine rău foarte bine
birău birou
birjări a schimba un lucru foarte frecvent; a trece un lucru din mână în mână, de la o persoană la alta, fără ca cineva să şi-l însuşească
birlic as (la jocul de cărţi)
biscuite bicuit
Blagoveştenie sărbătoarea Bunei-Vestiri, prăznuită în fiecare an pe 25 martie
blană scândură
blândă urticarie; bășici roșii sau albe apărute pe piele, însoțite de mâncărime
bleaşcă fleaşcă, leoarcă, înnămolit
bleau (cu referire la câini) sunet nesemnificativ
blejde un fel de mâncare inexistent (pentru cei mofturoşi); pomană
blegoşat pleoştit;bleg
blendărău om de nimic; hoinar afemeiat
blendăreală acţiunea de a blendări
blendări a hoinări, a pierde vremea umblând de colo pînă colo
bleojat (despre urechi, bordura pălăriei, cozorocul şepcii etc.) mare şi răsfrânt în jos; pleoştit
bleojdi (despre ochi sau urechi) a atârna în jos
blidon bidon
blodogori a bombăni, a vorbi fără înţeles
bloncos (despre un lucru din lemn) nefasonat, greu de utilizat, noduros
boacănă faptă rea făcută îndeosebi de copii; nebunie
boalcă (despre apă) caldă şi stătută, care nu ţine de sete; bolearcă
boambă corcoduşă
boanghină ungur (termen ironic)
boască tescovină; fructe fermentate folosite în prepararea ţuicii
boaşe testicule
boboti (despre foc) a arde cu flăcări mari şi trosnituri
bodaproste bogdaproste; Dumnezeu să primească; formă de mulţumire pentru ceva dat de pomană
bodicăi a scotoci, a cotrobăi prin întuneric; a se căzni să facă un lucru migălos
boi (despre fermei) a se farda în mod exagerat sau inestetic
boj boz
bolboră volbură; rochiţa rândunicii
bolborosî a mormăi, a bombăni, a spune ceva fără înţeles
bolboşat (despre ochi) umflat
bolboroc balon de spumă format la suprafața apei, când plouă cu picături mari şi abundent sau când se aruncă cu ceva în apă
bolbotină fructe verzi, necoapte
bolcăni a se auzi apa în stomac cum se clatină (atunci când bei prea multă)
boldei câine de talie mică, cu picioarele scurte
boldoaşă haină, în general, mai groasă luată pe dedesubtul hainelor de suprafaţă pentru a ţine de cald; se foloseşte, îndeosebi, forma de plural: boldoaşe
bolearcă băutură (inclusiv apa) caldă, de slabă calitate şi fără nici un gust
boleşniţă boală molipsitoare (nu prea gravă)
boli a suferi de mai mult timp de o boală; a zăcea
bolindete colăcel având forma literei greceşti alfa, care se dă în dar colindătorilor în ajunul Crăciunului
bolindeţ colind din ajunul Crăciunului
bomb corcoduş
bondoc (despre oameni) scund şi îndesat, mic şi gros
bont (despre unelte de tăiat sau înţepat) cu vărful rotunjit sau retezat; neascuţit
bontorog bont, fără vârf, neascuţit
bonţ sfârc
borac copil mic, care nu ştie încă să vorbească şi să meargă în picioare
boroghină depuneri ce se formează la fundul vaselor în care fierbe vinul, după limpezirea acestuia
borţoasă cu burtă mare; (despre femei) gravidă
borţos cu burtă mare; burtos
boscorodi a vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese
boşbâcâi a umbla (nesigur) prin întuneric
boşog plămân
boşorog bătrân ramolit; bărbat care suferă de hernie
boul popii în Moldova, vaca Domnului; insectă din familia Pyrrhocoridae de culoare doşie cu pete negre
brambura fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine
braniște pădure bătrână și rară în care era interzisă tăierea copacilor
brăcinar şireturi, sfoară, curea sau brâu cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, pantalonii etc.; încingătoare
brânci poticnire şi îngenunchiere pe picioarele din faţă ale unui animal de tracţiune; picioarele din faţă ale unui animal
brişcă căruţă împodobită pentru sărbătoare, la fel şi caii care o trag
brobod broboadă
brodeală nimereală; potriveală
brodi a sfârși cu bine un lucru; a (o/se) nimeri (adesea din întâmplare); a se potrivi; a rima
brojbă topinambur; nap porcesc; măr de pământ; morcov porces
brotac coil mic
bubă rea antrax
buboi abces
bucată carne (dintr-o mâncare)
bucă fesă; obraz
bucluc situație neplăcută, încurcată, în care se află cineva; belea, încurcătură, necaz
buduroi perete din bârne cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru
bugeac un dans popular
buhai instrument muzical popular folosit de urători la Anul Nou, confecționat dintr-o putinică cu unul dintre funduri din piele, prin care trece un smoc de păr de cal care, fiind tras cu degetele umezite, produce sunete asemănătoare cu mugetul taurului (numit şi buhai)
buişti (despre lichide) a ţâşni
buluc (despre păsări) grămadă, stol
buleandră haină veche, ruptă, ponosită
bunget pădure bătrână şi deasă, preponderent din stejar
burduşit îndest, ticsit, umflat
burian buruieni; iarbă culeasă pentru vite
burtan tobă (mezel din carne şi măruntaie de porc, introduse în membrana care formează stomacul porcului)
butar dogar; persoană care are în grijă butoaiele unei curţi boiereşti
buzna brusc, pe neașteptate şi în grabă
ca la  circa, aproximativ
cacarisi a da greş cu ceva, a intra într-o încurcătură
caciorî a păta, a murdări; a amesteca culorile fără gust sau din greşeală
calabalâc obiecte felurite (în dezordine); bagaj cu care se mută sau cu care călătorește cineva
calic  avar, chirnog
canci deloc, nimic
cant zăpăcit, amețit
canuni a se chinui; a încerca (în zadar) să faci ceva folositor
capsoman încăpăţânat
carâmb parte a cizmei sau a ciorapului care acoperă pulpa inferioară a piciorului
carcalete mâncăruri amestecate; băuturi amestecate
cardi (argou) a lovi, a bate
careţi şiroaie de muci care le atârnă până în barbă la copiii mici
carpetă pânză lucrată cu acul, artizanal, reprezentând un model artistic, obiect din lada de zestre a fetelor de altă dată cu care se împodobeau, pe interior, pereţii camerelor de locuit ale casei tradiţionale ţărăneşti
cas casă (exemplu: a ieşi din cas)
casă placentă, fătăciune
catastif registru, condică, evidenţă scrisă
caţaveică femeie şireată; femeie uşuratică
căcăcios om de nimic, neputincios
căcălău cantitate mare, abundenţă, belşug
căcănar pe care nu te poti baza, care te poate pacali
căcăniu cafeniu; castaniu
căcăstoare closet, WC, privată
căcărisi a se înrăutăţi ceva; a intra la încurcătură
căcăţiş bagatelă, fleac, nimic
căcâcea persoană lipsită de importanţă; copil mic
căciuli a se ploconi în fața cuiva pentru a obține ceva
căi a-i părea rău, a regreta
căina a compătimi, a deplânge
călâu crud; necopt bine; călduţ (despre lichide)
călâie (mai ales despre apă) neîncălzită bine, călduță; (despre pâine) nu destul de coaptă
călindar calendar
cămașe cămașă
căpătâi pernă mai mult lungă decât lată, umplută cu paie
căpeţel colac mare care se duce la biserică pentru pomenirea morților
căpia a se zăpăci; a ameţi; a se stresa
cărăbăni a căra; a se sătura; a umfla burta
cărăui năuc, zăpăcit; cherchelit
cărcăli a face ceva de mîntuială
căria căreia
căscăun persoană aiurită; gură-cască
căsni căzni
căşărie târlă; parte a stânei unde se face caşul; construcţie primitivă de scânduri; şandrama
căşcăli a face ceva în grabă, de mântuială
căşuna a se năpusti asupra cuiva sau ceva; a-i veni cuiva o idee sau poftă ciudată; a i se năzări, a-i veni chef de ceva
căta căuta
cătrănit foarte supărat; înveninat, mâhnit peste măsură
căţa căţea
căţăl căţel
căţăli (despre câini) a se împreuna
câinie răutate sufletească, duşmănie
câlă femeie murdară
cân când
cânipiu cănepiu; de culoarea cânepii; cenuşiu
câră cicăleală, mustrare; gâlceavă
cârâială gâlceavă
cârcăli a lucra repede şi în bătaie de joc
cârcel căpuşă
cârlan mânz de circa an
cârpă fâșie lungă de voal fin, din borangic alb sau gălbui, cu franjuri la capete, cu care își acoperau capul femeile de la țară
cârpător placă din lemn, rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, prevăzută şi cu un mâner (coadă) pe care se răstoarnă mămăliga, pe care întinde aluatul şi cu care introduce pâinea la copt în cuptor sau sub ţăst; fund de lemn pe care se taie carnea, ceapa etc.
câş (care este) strâmb (trebuind să fie drept)
câşlă locuinţă ciobănească; târlă; colibă
câtă căt de (exemplu: câtă supărată sânt)
câţ' câţi
ceacâr (despre ființe) cu ochi de culori diferite
ceair loc de pășune (împrejmuit) în apropierea unei ape
ceancă şarpe veninos; viperă
cearap ciorap
cei (tu) ceri
ceilanți ceilalți
ceolofan celofan
cercuială lemne subţiri şi lungi bătute orizontal şi destul de rar, între stâlpii casei în construcţie, atât spre interior cât şi spre exterior, formând un schelet, şi între care se pune apoi pământ (lipeală), astfel încât să se realizeze şi consolideze pereţii caselor din paiantă
ceșci cești
cheftea chiftea
chelfăneală bătaie zdravănă, ciomăgeală
chercheli a se îmbăta
cherchelit uşor ameţit de băutură
cheuni (despre câini) a scheuna ca atunci când este lovit
chiantaur ameţit; aiurit; cam pe-o ureche
chiaun confuz, zăpăcit, mahmur, aiurit
chichi (de chichi) de-aia; de şmecher (ca răspuns la o la o întrebare stupidă sau enervantă)
chichineaţă casă sau încăpere mică şi întunecoasă
chichirez haz, farmec
chichiţă despărțitură mică, în formă de cutie, în interiorul unei lăzi de zestre
chidă chiciură
chil kilogram; litru
chiorî a orbi; a nu vedea bine
chiorâş pieziş; saşiu
chipeş arătos, prezentabil
chirăi a ţipa de durere
chirăit ţipăt de durere
chirov tractor şenilat de provenienţă rusească, fabricat de uzinele Kirov
chisăliţă zeamă de corcoduşe (boambe) fierte şi terciuite sau giuruite (v. giur); se făcea numai din boambele suficient de zemoase şi de dulci şi se mânca cu măgăligă, atât caldă cât şi rece
chită buchet; mănunchi
chiti a se năpusti asupra cuiva sau ceva
chițimie cameră sau casă foarte mică
ciarapi ciorapi
cine-nu-știu cineva necunoscut sau, mai degrabă, neștiut
cineșce cine știe ce
cinzăci cincizeci
cioacă penis de copil
ciob vas învechit și stricat în parte
ciobotă încălţăminte uzată
ciocălău ştiulete de porumb curățat de boabe
ciocâlteu ax metalic, precum un piroi mare, ce ţine jugul fixat în proţap
ciocârti a ciopli lemne (de regulă, fără folos sau stricându-l)
ciocoti  (despre oameni) a mânca cu ţârâita ceva pe durată mai mare; (despre animale) a paşte iarbă mică
cioflăi a mânca cu zgomot, în mod necivilizat, imitând porcii
cioflingar om de nimic; ţăran care încearcă să se îmbrace şi să se poarte ca un orăşean
cioilă bucată mare de carne crudă
ciomp (despre anumite veşminte: cămaşă, fustă, rochie etc.) prea scurtă
ciondăni a se certa cu cineva pentru probleme minore, fără a-și spune cuvinte grele 
ciont cu degete tăiate de la mână; mutilat; cu o parte ruptă sau lipsă; (despre animale) cu coada tăiată
cionti a mutila ceva, tăind, în mod exagerat, o parte din el
ciopăţi a tăia în bucăţi de carne trupul unei păsări sau al unui animal
ciormoli a mânji cu noroi
ciorofleacă noroi subţire; mâzgă; zămârcă; mocirlă
ciorovăi a se ciondăni;  a se certa ușor pentru lucruri mărunte
ciotoi copan, pulpă de pasăre
ciovârşte bucată mare de carne de animal cu os cu tot
cir zeamă făcută din apă şi tărâţe sau uruială ca mâncare pentru porci
citură ciutură
ciucalată ciocolată
ciuci în poziţie stârcită, pe vine
ciuciulete ud până la piele; făcut leoarcă
ciuciulit ghemuit, chircit; zgribulit
ciul (despre animale) care are urechile anormal de scurte sau care nu are una sau amândouă urechile 
ciulama mâncare cu sos alb şi gros de făină, cu carne de pasăre, porc sau cu ciuperci
ciumărî a se mânia, a se supăra, a se necăji;
ciumpăvi a reteza, a scurta, a mutila
ciuş spate, spinare; formă de a transporta o persoană luând-o în spate, aceasta apucăndu-se cu mâinile pe după gâtul celui care îl transportă
clacă formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie pentru a-şi plăti chiria pământului pe care îl lucra în folosul familiei sale
clanaretă clarinetă; clarinet
claţă clanţă
clăcaş ţăran stabilit pe o moșie domnească, boierească sau mânăstirească și care, prin clacă, plătea chiria pământului pe care îl lucra
cleată drum agricol între tarlalele de pământ arabil
clefeti a mînca cu un zgomot enervant, precum porcul
clin petic de pământ sau de pădure în formă de triunghi
clinci şiretenie, şmecherie
clisă aliment perceput a fi cleios, atunci când îl mesteci în gură
cloponiță clopotniță
coastă costă (de la verbul a costa)
cobilă suport de lemn pe are se aşeza plugul în timpul transportului
cobiliţă bucată de lemn curbată, cu cârlige sau crestături la capete, care se poartă pe umeri și servește, de obicei, la transportul găleților cu apă sau a paporniţelor
cocârlă curbat, încovoiat, încovrigat
cocârţ amestec de băuturi alcoolice ieftine
cocină adăpost sau coteț pentru porci
cocioabă casă mică şi dărăpănată; coşmelie
cocleţ fiecare dintre firele iței, cu un ochi la mijloc, prin care trece firul de urzeală
cocoace pâine de dimensiunea unei gogoşi şi grosimea de maxim 2 centimetri, făcuta pe vatră, pe plită sau pe o tablă specială, pe aragaz
cocoli a înfofoli; a îngriji pe cineva în mod exagerat
coderie coada biciului
codru bucată mare de pâine, de mămăligă etc. 
cogeamite foarte mare, foarte înalt
coi a se mişca de colo până colo fără rost; a se moşmondi
coinac copil mic, puştan
colarez mâncare făcută din făină fiartă în lapte
colastră laptele dintâi al unui animal, după ce a fătat
colectiv CAP (Cooperativa Agricolă de Producție)
coleşeală (despre oameni) moleşeală, stare de leşin
coleşi (despre oameni) a se înmuia, a se epuiza fizic, a leşina
comânica a comunica
complecta completa
compirizon combinezon
comuni comune (pluralul substantivului comună)
concedu concediu
convenţie autobuz pentru transportul salariaţilor de la domiciliu la locul de muncă şi invers, în regim de convenţie (pe bază de abonament)
copaie vas de lemn, de formă alungită, folosit pentru plămăditul şi frământatul pâinii
coperativă magazin general
copită copiţă, căpiţă
coptor cuptor
corconi a avea grijă exagerată faţă de cineva sau ceva; a migăli, a zăbovi
corconit pesoană care face un lucru nejusificat de încet, cu mare migală
cordea panglică îngustă
corlată poliță în jurul coşului de deasupra vetrei pe care se țin vase de bucătărie și alte lucruri mărunte
corman cormană, parte a plugului care răstoarnă brazda
cosor cuțit cu lama scurtă, încovoiat la vârf şi cu coadă lungă de lemn, folosit în viticultură și pomicultură sau pentru tăiatul pălămidei din culturile de grâu
costori cositori
coşare adăpost mic şi dărăpănat pentru animale
coșărău prelungire detașabilă a cărutei, confecționată din nuiele impletite, care se pune în locul obloanelor față și spate, atunci când se dorește să se pună mai multă încărcătură, aceasta fiind ușoară dar voluminoasă
coşcovă loc gol, în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și trăiesc peștii și racii
coşcovit (despre tencuiala sau varul de pe pereţi) cojit, scorojit
coşmelie casă mică, veche şi dărăpănată
cotârci a face sex
coteli a răscoli (prin lucrurile cuiva)
cotoc cotoi, motan
coţăi imitarea unei mişcări ritmice de împerchere precum câinii
coţcări a şmecheri, a escroca, a înşela, a amăgi
crac ramificaţie a unei văi
cracă creangă
crăcan prăjină bifurcată la un capăt folosită pentru a sprijini pe ea crengile încărcate de roade ale pomilor etc.
crăcăna a desface picioarele în lături, a se crăci
crez (eu) cred
cribit chibrit
crion creion
cucumea cucuvea
cufureală diaree
culcuşi (despre animale şi păsări) a-şi găsi un loc de dormit sau de adăpostit; a-şi face culcuşul
cută bucată de zahăr cubic
cutier negustor ambulant; marfagiu
cuţât cuţit
da' dar
dadă ţaţă
daică ţaţă
dambalie furie, mânie
dambla apoplexie, paralizie
damblagi a paraliza
damf miros neplăcut (de alcool) care se răspândeşte de undeva 
damijană damigeană
dandana întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură
danie donaţie cu scop religios
darap bucată mare dintr-un produs alimentar (mămăligă, pâine, slănină, brânză etc.)
dasupra deasupra
dacă (exemplu: dă venea...)
de
dădăsupt dedesubt
dămult demult
dănănaie ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie
dăparte departe
dăruri dări; daruri
dăstul destul
dăştept deştept
dăula a (se) slei de puteri; a (se) istovi, a (se) speti
dăvale devale, în jos, mai la vale; în aval
dân din
dântâi dintâi; primul
dântre dintre
dârdoră zor; toi al unei petreceri
dârjală băţ lung şi gros; prăjină lungă
deavlă cap sec
de-a berbeleacul de-a rostogolul peste cap sau de-a lungul corpului
de-a dura de-a rostogolul
de-a moaca gratis, gratuit
de-a-n boulea în mod stupid, fără judecată; împiedicându-se, fiind gata să cadă
de-a-ndărătelea (despre mers) înapoi, cu spatele înainte
de-a pitita de-a ascunselea (joc de copii)
de-a valma la grămadă, în dezordine
deal munca câmpului (a termina cu dealu = a sfârși cu muncile câmpului)
dehăma a scoate hamurile de pe cai
delniță fâșie îngustă de teren ce materializa hotarul dintre două localități
dereteca a face ordine și curățenie prin casă
descoase chestiona, interoga, iscodi, întreba
descotorosi a reuși să se elibereze de ceva sau de cineva care incomodează; a se debarasa
desemn desen
desrătuti a-şi reveni dintr-o zăpăceală sau fâstâceală, a se dezmetici
deşti deget
dete dădu
detei dădui (de la verbul a da)
detese dăduse
dezmetici a-și reveni după o emoție puternică; a-și veni în fire
dezrătuti a se dezmetici; a-şi reveni dintr-o stare confuză sau de spaimă
diată testament
dichisi a se primeni; a se aranja la ţinută în mod excesiv
dichisit frumos primenit; aranjat
dici de aici
didă apelativ pentru o soră mai în vîrstă
didiţel dediţel, plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari, albastre-violete, înflorind primăvara devreme
dimijană damigeană
dimisie demisie
divan întâlnire pe malul şanţului sau la poartă pentru a sta la taifas
divăni a sta la taifas pe malul şanţului sau la poartă
dodi a găsi ceva (mai mult din întâmplare); a ghici fără să vrea; a brodi
dodie vorbe fără sens; aiureală
doldora plin; umflat
dolofan (despre ființe și părți ale lor) gras, durduliu, rotofei
dolofei rotofei, dolofan, durduliu, grăsuţ
dondăni a mormăi, a bombăni
doo două
dop mic şi îndesat; bondoc
dorobete copil grăsun
drând mâncare inexistentă, alternativă pentru când o altă mâncare oferită nu îţi place
droagă căruţă mai mică, pe două roţi
droaie mulţime, număr mare (de ceva anume)
drugă ştiulete de porumb de dimensiuni mai mari
dublu dublă, baniţă, bănicior, dublu-decalitru
dudău cucută; bălărie
dudulan cotor de ceapă (lujerul care poartă semințele)
duhăni a fuma; a-i mirosi urât gura, a butoi sau tutun de proastă calitate
dul ganglion; gâlcă
dumica a mesteca în gură un aliment; a amesteca pâinea sau mămăliga într-o ciorbă sau într-o altă mâncare
dumicat bucată mică dintr-un aliment, atât cât se bagă o dată în gură
dumnialui dumnealui
după de pe (exemplu: noi mai avem cocenii de adus după câmp)
durigă cerc metalic; fiecare dintre cercurile concentrice din fontă ce se folosesc la plită pentru a astupa sau destupa, mai mult sau mai puţin, ochiurile de acces de deasupra, ochiuri folosite în diverse scopuri utilitare
duşcă un gât, o înghiţitură de băutură (alcoolică)
epitrop administrator; tutore
eream eram
escursie excursie
estra extra
ete na! nu sunt de acord!
eteită! ia uite! nu mai spune!
eugenie biscuiţi ieftini cu cremă de cacao (de la marca românească Eugenia, care i-a consacrat)
fa! termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fă!
fante bărbat tânăr care se bucură de succes la femei
fasule fasole
fatălică termen cu care o persoană de sex feminin se adresează unei alte persoane cunoscute, tot de sex feminin
fă! termen cu care cineva se adresează unei persoane de sex feminin; fa!
fătăciune placentă, casă, locul fătului
fânărie depozit de fân
fârși a sfârși, a termina
fâstâci a-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate, a se intimida
fâş-fâş haină din fâş; fâş
fâţă nume dat speciilor de pește mic; baboi
fâţă oaţă ţipar
fâţoi peşte mic, lipsit de importanţă
felcer asistent medical
fermol fermoar
feşteli a păţi ceva, a intra într-o încurcătură; a se ofili
feti a petrece, ca fată, timpul de când iese la horă până când se mărită
ficate ficat
fiece fiecare
fierăstrău ferăstrău
figoarnă alamă, instrument muzical de suflat din alamă
figoarne alămuri, denumire generică dată instrumentelor muzicale de suflat confecţionate din alamă
fincă fiindcă
firidă adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid cu scop utilitar sau decorativ
fişcă nuia, vergea, coada biciului
flăcăi a petrece, ca băiat, timpul de când iese la horă până când se însoară
flanel flanelă
fleancă gură (ca organ al vorbirii)
flencăni a se mişca dintr-o fixare; a trăncăni, a pălăvrăgi
fleşcăi a se înmuia; a se uda; (despre copiii mici) a face pe ei
fleoaşcă lapoviţă
fleoştoage fulgi mari de zăpadă
floricică floarea soarelui
floşcoşi a se înmuia; a moleşi
fluierici fluier mic, signal
fluştuc gustare, aperitiv; când mănânci ceva fără să te saturi
fluşturatic nestatornic, zvăpăiat; nebunatic
foantă panglică din hârtie creponată cu care se împodobeşte bradul de nuntă
fofârlică înşelătorie, şmecherie 
fofoloancă păsărică, vulvă
foişor constructie provizorie din lemn, înălţată precum un turn de observare pentru păzit via
fonf fără dinţi în gură
fraţî fraţi
frichini a se freca fără rost de ceva sau cineva; a nu avea stare; a nu sta locului
frigăraie frig mare (când nu te aştepţi)
frimitură fărmătură, fărămitură
frunzar depozit de frunziş, în amestec cu paie sau foi de porumb, folosit ca nutreţ pentru animale pe timpul iernii
fundărău mezel constând în apendicele porcului umplut cu măruntaiele acestuia tocate marunt si alte ingrediente.
furnigai furnicar
furnigă furnică
fusăş fuseşi
fuscel nuia; lăstar parazit, neproductiv
fusta păsăricii volbură; rochiţa rândunicii
garderopă garderobă
gălbeji a deveni palid, tras la faţă
gălbejit palid, tras la faţă
gălbenare icter; gălbenuş; hepatită
găman foarte mâncăcios; mâncău; lacom la mâncare
găoace coajă de ou; ghioace
gărgăun viespe mare de pădure, care produce un bâzâit puternic în timpul zborului; bărzăun
gărgăuni pretenții nejustificate, fumuri
găsî găsi
gâfâi a respira des și greu
gâgâlice fiinţă mică şi gingaşă; fructe mici, insuficient dezvoltate
gâjâi a respira greu, cu zgomot; a hârâi
gâjganie gânganie, goangă, insectă mică
gâlcă amigdală
gâlceavă ceartă
gâldău groapă sau adâncitură în albia unui râu
gâlmă gâlcă, umflătură
gâlgâi a sorbi o băutură cu înghițituri mari (și cu zgomot)
gâniaţ găinaţ
gârlă apă curgătoare mai mică; pârâu 
gârlej gâtlej; gât
gârlejat (despre păsări) cu gătul gol, fără pene
gârlici intrare îngustă în grajd sau în bordei, fără ușă
gârtan bădăran, mojic
gealău rindea lungă cu cuțit lat
gealat om voinic și violent; călău
gelecăi a pălăvrăgi, a sporovăi, a discuta verzi şi uscate deranjând pe cei din preajmă
get-beget din tată în fiu; din moşi-strămoşi (din turcescul ğedd bi ğedd)
ghenuchi genunchi
gheorghinar păducel
gheorghină păducea
gherăi a zgâria cu unhiile pe cineva
gherlan şobolan
ghes îmbrâncitură uşoară, din neatenţie 
ghigiură ştiulete mic, cu boabele neîmplinite suficient
ghindoc bondoc, scund
ghioacă ghioagă, măciucă, bâzdoacă
ghioace coajă de ou; găoace
ghioci căruţă astfel construită încât să poată fi lungită la nevoie; căruţă pentru cai; din turcescul göç „mutare, emigrare"
ghiojăi a urina cu zgomot
ghioldiş pieziş, chiorâş
ghiont lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul, mai mult în glumă
ghiorţăi (despre intestine) a chiorăi
ghiotură în cantitate mare; cu grămada; mulţime
ghiurghiuliu roşu deschis, trandafiriu
ghizd împrejmuire de piatră, de bârne etc. în jurul unei fântâni de la sol în sus, în prelungirea buduroaielor sau a tuburilor; gura fântănii
ghizdav frumos primenit; arătos; elegant
ghizdă şliţ (la pantaloni)
gigea drăguţ, frumos (cu referire la copii)
gioablă gioarsă; sculă neascuţită, tocită, uzată, bună de aruncat
gioale picioare
giorsăi a tăia în silă iarba
giubea haină lungă şi groasă de iarnă (din turcescul giubea)
giugea guguloi din noroi frământat şi rotunjit în mână, de mărimea unei nuci; se înfigea în capul unei nuiele şi apoi se arunca cu ea,  prin arcuirea nuielei, aceasta prinzând viteză
giur ustensilă rudimentară, confecţionată din lemn, folosită în bucătărie pentru sfărâmarea, în oală, a legumelor fierte (îndeosebi la ciorba de dovlecel); 
giurgiuvea cadru în care este fixat geamul la o fereastră sau  de la o ușă; ramă
giurui a mărunţi conţinutul unei ciorbe de dovlecei (în special), folosind giurul ca ustensilă
glagorie minte, pricepere
glamnică cârpă răsucită în formă de colac, pe care îl pun femeile pe creștet, când cară pe cap greutăți; din bulgărescul glavnik
glavă cap mare, căpăţână, bostan, dovleac
gloabă cal slab, prăpădit şi, adesea, bătrân; mârţoagă
gloabă (în expresia a lua la gloabă) a confisca animalele sau păsările cuiva, când au fost găsite făcând pagubă în anumite culturi, până la despăgubirea celui afectat
gloată lume multă, aglomeraţie
global acord glogal; sistem de organizare şi remunerare a muncii prestate funcţie de rezultatele obţinute
glojdean stiulete împănuşat
glojdori a ronţăi ceva precum un şoarece; a muşca dintr-un aliment, din loc în loc, pe alese sau pe sărite, fără a-l mânca definitiv; (despre animalele ierbivore) a paşte iarba de nu mai rămâne nimic
glugă grămadă de snopi, de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă, care se așază în picioare, în forma unei stive conice
goangă insectă, gânganie
gogonat umflat; (despre minciuni) exagerat, care întrece orice măsură
gogoneţ ceva care are formă sferică sau aproape sferică
goni (despre vitele cornute) a se împreuna (spre a se reproduce)
grangure grangur
grijanie împărtăşanie
griji a (se) împărtăşi
griv (despre câini) cenuşiu
gropărie loc plin de gropi din care localnicii îşi extrăgeau pământul galben necesar pentru construirea caselor din paiantă, pentru pomostit, pentru modelarea de cărămidă sau chirpici, pentru ţăst şi vatră etc.
groştel purcel de ţâţă sau recent înţărcat
grumaz ceafă
guguli (despre copii) a se răsfăța, a se râzgâi
guguloi cocoloș; gâlmă; ghemotoc; bulgăre; gâlcă
gugustuc guguştiuc; porumbel sălbatic
hai-hui a umbla/călători fără un scop anume şi fără griji
haişte dezordine (în casă sau prin curtea casei)
halca halcă; bucată mare de carne
haleală mâncare
hali a mânca cu poftă (repede şi cu lăcomie)
harşt! interjecţe care imită huietul unei loviri rapide cu palma, cu biciul, cu nuiaua sau cu un alt obiect flexibil
hălăciugă păr încurcat, păr lung şi neîngrijit
hălădui a trăi în tihnă într-un loc ferit de primejdii
hălălăi a face gălăgie
hăndrălău flăcău destrăbălat
hărăgaie obiect învechit de dimensiuni mari, inutil
hăzmăndău băgător de seamă; pierde vară
hâţâi a se mişca de colo până colo fără rost; a scutura puternic, a zgâlţâi 
hoaşcă femeie bătrână și rea; animal bătrân şi slab
hobaie râpă
hodină odihnă
hodini odihni
hodorog persoană bătrână şi neputincioasă
hodoronc-tronc pe nepusă-masă, pe neaşteptate
hrăpi răpi
iaca-cui drac; demon
iamă invazie distrugătoare
iataj etaj
ie bluză femeiască făcută din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, ciucuraşi, mărgele etc. 
iel el
iepurili iepurele
ieste este
ioc nimic; din turcescul yok
ipingea haină bărbătească făcută din dimie sau din postav, ca o manta, fără mâneci şi cu glugă
iream eram
irtie hârtie
ispre expres, special pentru
istovi a seca de puteri, a epuiza (fizic)
iţa (despre uşi, ferestre sau alte structuri similare) a se mișca sau deplasa de pe poziţia normală de funcţionare; a se lăsa
izâni a se jigări, a se ponosi
izmeni a face mutre, a se schimonosi
îcî! nu; nu vreau
îmbărbura a mînji copiii, cu degetul muiat în sânge, de Crăciun, imediat după tăiatul porcului, în obraji, în frunte şi în barbă ca să fie rumeni în obraji şi sănătoşi tot anul
îmbina a se face vremea bună
îmbonghina a se înnora; a sta să plouă; a se posomorî
îmbonţat bosumflat; îmbufnat
îmborăşcăi a murdări ceva în mod voit, grosolan şi fără sens
îmbucătură colac, pită sau bucată de păine oferită ca pomană, în memoria unui mort
îmbuluci a se îngrămădi
împarfuma a-şi da cu parfum; a se parfuma
împeți a peți, a cere în căsătorie prin mijlocitori
împopistrat (despre struguri) cu boabe coapte printre cele crude; (despre lucruri, în general) de mai multe tipuri, combinate în mod aleatoriu
împungăli a coase încet, migălos
împuţâciune putoare; ceva urât mirositor
încadrelat cadrilat; (depre ţesături) în carouri
încai cel puțin, măcar, barem
încailea cel puțin, măcar, barem; încai
închia încheia
încoa încoace
încocleţa a prinde ceva sau pe cineva la înghesuială; a reuşi să duci ceva la bun sfârşit cu mare dificultate si cu mari lipsuri
încolo în afară de asta; în rest
încotoşmenit îmbrăcat prea gros
încrede a avea o părere foarte bună despre sine însuşi; a se fudului
încropa încropi
încruda (despre pâine şi aluaturi) a deveni, în timpul coacerii sau imediat după coacere, insuficient de crescut(ă) sau de coapt(ă), urmare a unor factori nefavorabili 
înemeri a nimeri
înfofoli a îmbrăca haine multe şi groase pentru a se feri de frig
îngăima a sta la îndoială; a zăbovi
îngena a slăbi în intensitate, a se domoli, a slăbi, a reduce viteza
înghiorţăi a înghiți cu zgomot și lacom
înglota a se împotmoli; a se bloca; a nu mai face faţă unei situaţii
în nainte înainte
întunerici a (se) înnopta, a (se) întuneca
jagardea femeie de moravuri ușoare; femeie de un comportament scandalos; ticălos, jigodie, curvă, laş
jampilică obiect vestimentar, gen haină sau vestă subţire, îmbrăcat fără rost şi aiurea, doar de dragul de a-l pune pe tine
japcă (cu) cu forţa, cu sila; vâlcea, viroagă
jarcalete haimana; vlăjgan; derbedeu; bătăuş
jăcmăni a priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin violență; a jefui, a înşela
jăcmăneală jecmăneală, jefuire
jărăgai jar; jăratic
jdreli a se zdreli; a se juli
jep jeg, râp, slin
jiganie animal mic, neînsemnat (insectă, goangă)
jigodie câine jigărit, care trezește milă și repulsie; javră; om lipsit de caracter
jijău bucată de lemn legată de zgarda unui câine, atârnându-i printre picioarele din faţă, astfel încât să nu poată alerga şi, ca urmare, să nu poată vâna
jilav (despre pământ) umed
jind nedumerire pofticioasă; poftă nebună; dorinţă imposibilă
jindui a regreta, a dori
jiroi şiroi
jitie ticălos, nemernic, om de nimic, plin de defecte
jmangli a fura
jmecher șmecher
joardă ramură lungă, subțire și flexibilă, curățată de ramificații și de frunze
jugăni a chinui pe cineva
la a se spăla
lambă lampă
landră ceată gălăgioasă; a se ţine landră: a merge în cârd
laptele cucului alior
laviţă scândură lată fixată de-a lungul unui perete în casele țărănești, pe care se aşează diverse obiecte de uz casnic
lăcărie apă multă vărsată pe jos
lăcrămi lacrimi
lălâu îmbrăcat neglijent sau cu haine prea largi, care nu îi sunt pe măsură
lăpăda a lepăda
leat contingent
lehamite oboseală, plictiseală, dezgust, silă
leit întocmai, la fel, foarte asemănător
leoarcă plin de apă, ud fleaşcă
leţcaie lăscaie, monedă de aramă valorând o jumătate de para, care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea
libera a termina stagiul militar și a se întoarce în civilie; a se elibera
liberare lăsare la vatră, terminarea stagiului militar
lighioană animal sălbatic; păsări şi animale du curte
liman mal; ţintă dorită; ieşire dintr-o situaţie dificilă
limpăi  a imita modul de a bea apă al căinilor sau pisicilor
linciuri mai mult a se bălăci în apă decât a se spăla
lingav mofturos la mâncare; care abia se atinge de mâncare
lingoare febră tifoidă
linie şosea, drumul principal al satului
lipscan negustor de pânzeturi şi alte mărfuri aduse din Lipsca (vechea denumire, în limba română, a oraşului Leibzig din Germania)
lişteavă apă băltită peste un teren arabil sau peste o pajişte
litră măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram
loc bucată de pământ (cultivabil); teren agricol
logofăt supraveghetor al slugilor la o curte boierească
l'oi îl voi (l-oi face = îl voi face)
loian şiroi, rezultat al unei scurgeri; baltă
loitrar partea de bază a căruţei, până la nivelul loitrelor, folosită pentru diverse transporturi
loitră fiecare dintre cele două obloane laterale ale căruţei
lozî a glumi; a aiuri; a delira
lu lui; al sau a lui
lubeniţă pepene verde
macat cuvertură ţesută din lână, cu desene sofisticate, obţinute direct din ţesătură, în diverse culori, care se punea, de regulă, pe pereți
ma'n dus m-am dus
magaoaie fiinţă imaginară fioroasă, de dimensiuni mari şi neproporţionate; sperietoare
magraon ţigan
mamaiană obicei practicat de copii pentru a invoca ploaia, pe timp de secetă; păpuşa clădită din lut care trebuia îngropată, în cazul acestui obicei, lăsând-o să plutească pe apă pe un pat de flori
mamare mamă-mare, bunică
mameluc om moale, lipsit de personalitate
martalog bleg, molâu, adormit, neîndemanatic, încurcat, împiedicat, lent, greoi în mișcări
matahală ființă fantastică de mărime enormă
materie țesătură, pânză, stofă
mau avânt, elan; energie, putere
mă! măi!
măgăreaţă grămadă de snopi de grâu sau alte cereale păioase, snopi aşezaţi în formă de cruce, special pentru a se usca spicele mai bine, în caz de ploaie, până le vine răndul să fie duse la treierat
mărghidan marchidan, negustor ambulant de mărfuri mărunte
măscări a batjocori, a ridiculiza
mătăuz băţ la capătul căruia se află un ghemotoc de cârpe sau de câlți și care are diverse întrebuințări
mătrăcăi a umbla dintr-un loc într-altul pentru a găsi ce doreşte (precum mătrăcarii - vânzători de ploşti, bote, sare etc.)
mătrăcar vânzător ambulant de ploşti, bote, sare etc.; persoană fără astâmpăr, care umblă de colo-colo pentru a-şi găsi ce doreşte
mătrăcăi A umbra de colo pânâ colo, precum mătrăcarii
mătrăşi a îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni
mândălac plantă sălbatică ce face, primăvara, tuberculi comestibili, cărnoşi şi aromatici
mâna a trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva; a pune în mișcare; a acționa
mânea a dormi undeva peste noapte
mârli (despre oi sau capre) a de împreuna, a se împerechea
melă femeie dezordonată, care nu îşi ţine curat în casă
melic nărav, obicei prost (îndeosebi la animale)
meliţa a zdrobi (cu melița) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții de meliță
meliţă unealtă de lemn constând dintr-o limbă basculantă și două fălci, folosită pentru a zdrobi tulpinile de cânepă sau de in în vederea separării firelor de partea lemnoasă
mendre capricii; toane
mezat licitație; vânzare publică
mierlăi (despre pisici) a mieuna; a miorlăi
mierli a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău (în expresia a o mierli)
mierte-fierte un fel de mâncare inexistent (pentru cei săraci)
mieu meu
miljoc mijloc
mişună depozit de spice de grâu, seminţe etc. sub forma unui muşuroi acoperite cu pământ pe care îl fac anumite rozătoare (şoareci, hârciogi etc.) pentru timpul iernii
miţilic băutură interzisă, dăunătoare sănătăţii, preparată pe bază de alcool metilic sau spirt medicinal; de la metilic, a rezultat varianta populară de miţilic
moacă persoană (mai ales femeie) bleagă, înceată, leneșă; faţă, figură
mode moduri, tipuri
moloşi a se înmuia, a se epuiza fizic
momental momentan
mondroi om tăcut, posac, ursuz
monton molton
moor mohor
mormoloc om bleg, lipsit de energie sau încet în mișcări 
moroment monument
mostofâlcă gălcă (amigdală)
moşâe moşie
moşmondi a lucra încet şi neîndemânatic, a migăli la ceva; a se coi
moţăi a aţipi, la intervale scurte, stând în picioare sau pe scun
mucigai mucegai
muiere femeie; soţie, nevastă
mulţ mulţi
munţ munţi
munţî munţii
murg cal cu părul cafeniu-închis
murgoi pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui pe spinare și argintii pe laturi; cosac
murugă mâncare foarte sărată
musai neapărat, negreșit, în mod necesar
muscă împunsătură de broderie, cu acul şi aţa, în formă de X,  la cusăturile cu motive naționale. 
muşăţăl muşeţel
muştereu client
muştuc gură; bot
nadins dinadins; înadins; în mod intenţionat; cu un anumit scop
nanie arătare; drăcie
nasture pastilă, comprimat, tabletă
nașe nașă
natantol neghiob, neîndămânatic, prostănac, nătâng
nazuri capricii, mofturi, toane
năbădaie criză de epilepsie
năcaz necaz
năclăi a murdări intens cu substanțe cleioase sau unsuroase
nădragi pantaloni cu turul mare
nătot netot, prostănac
năţărâmbă năsărâmbă, boroboaţă, şotie, năzbâtie
neam deloc, nimic
nemeri nimeri
nește niște
nevestii nevestei
nevolnic om neputincios, inapt pentru muncă (bătrân, bolnav, handicapat etc.)
nimiez amiază
nimini nimeni
nițâcai cine știe ce (exemplu, dintr-o scrisoare de la Mămica: să nu vă luați nițâcai căciuli, cum are alu Lidu)
niznai ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, n-ar ști nimic, simulând indiferență, nepăsare, dezinteres
noatină oaie de un an
oaşcă hoaşcă, femeie bătrână şi rea; bătrân slab şi neputincios
obiceie obiceiuri
obijnui a (se) obișnui
obloji a purta cuiva de grijă; a îngriji o rană sau pe cineva bolnav
obreji a împrejmui, a îngrădi
ocărî a vorbi pe cineva de urăt; a blestema; a ponegri
odărî a sfârşi muncile agricole (îndeosebi aratul)
odâr marş (interjecţie de alungat câinii)
odicăi (despre un lucru sau obiect pe care trebuie să te sprijini) a se balansa, a nu fi stabil
odină odihnă
odini odihni
oftică tuberculoză pulmonară
ogănăul horă asemănătoare cu sârba
ogod cinste, respect; ocrotire, protejare; voie, plăcere
ohavnic (despre proprietăți) fără posibilitate de înstrăinare, de veci
oi voi (exemplu: oi merge în loc de voi merge); vei (oi găsi = vei găsi)
olac vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) olacele; căruță ușoară de poștă pentru transportul coletelor
oleab construcţie auxiliară din jurul casei, acaret
olei! vai!; exclamație care exprimă spaimă sau mirare
om vom (om termina cu treaba = vom termina cu treaba)
onănăi a nu sta locului; a se mişca, fără rost, de colo-colo
opinti a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva
oră horă
orătanie pasăre de curte
orcât oricât
orceag arpagic
orcum oricum
orile orele
ort monedă de valoare mică, reprezentând un sfert dintr-un leu vechi; echivalentul actual a 25 bani
orzărie hambar în care se păstra orzul pentru cai
ostoi a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) clama
oşiştie derbedeu; om de nimic
otar hotar
otic unealtă de metal cu coadă de lemn, asemănătoare cu o lopățică, cu ajutorul căreia se curăța pământul de pe brăzdarul și cormana plugului sau se tăia pălămida din cultura de grâu
oticni a se sili din răsputeri, a se forţa, a se opinti
hoţ
oţărât mânios, furios
oți (voi) veți
ou ciorăsc ou fiert, cu zeamă (adică ou crud, cum îl mănâncă ciorile)
pae pară (exemplu: să ți se pae timpu mai scurt)
paiantă sistem de construcţie a pereţilor unei case utilizând un schelet (din două rânduri) de lemn umplut cu material de construcție (pământ galben frământat cu paie); din turcescul payanda
palangă (despre culturile de grâu, porumb etc.) culcate la pământ (de vânt sau ploaie)
palaşcă geantă de piele care se poartă la șold; taşcă
pamblică panglică
panceaur nebun; aiurit
pandalie criză nervoasă, furie; pandolie; năbădăi
pandolie criză nervoasă, furie; pandalie; năbădăi
panglică tenie
papară omletă cu jumări; ou în tigaie (- Ce-ai mâncat asară? / - Pâine cu papară. / - Da' alaltă sară? / - Mămăligă goală!)
paparudă copii care, în vreme de secetă, își înfășoară corpul (gol) în frunze de boji, cântă și dansează pe ulițe, invocând ploaia, în timp ce se aruncă pe ei apă cu găleata; obicei invocând ploaia 
paporniţă sacoşă mare împletită din papură
para ban
parlaui nebun; într-o ureche; hoinar
pe
pălălaie foc arzând cu flacără mare; vâlvătaie
pălimar cablu metalic de tracţiune sau de ancorare
părăsa părăsea
păresimi postul mare, postul Paștilor
părete perete
păsat mălai fiert în apă, aşa cum apare înainte de a mesteca mămăliga
păsărică vrabie
păstaie fructul ardeiului (păstaie de ardei)
păţî păţi
pân prin (pân iulie lăpădăm sapa din mână)
pân' până
pândar paznic pentru culturile agricole
pântre printre
pârâitoare jucărie din lemn, care, prin rotire, produce un zgomot strident alungând păsările din semănături, vii etc.
pârleaz trecătoare îngustă peste gard, la semiînălţime
pârşcău ninsoare rară cu fulgi mari, care se topește repede; fulguială
pârţag capricii; toane
pârţotină târfă, femeie uşuratică; femeie de nimic
pâs interjectie atrăgând atenţia cuiva (în şoaptă)
pearcă pălărie ori caciulă ruptă, ponosită
peleagră pelagră
pepene pepene galben
perină pernă
permiţea permitea
perpeli a se agita
petec făşie de cărpă sau piele, bucată de teren; petic
pezmete pesmet; biscuit
pică ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie
p-icea pe aicea
picere picioare
pieptar cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat
pimniţă pivniţă, beci; subsol
piptalac prepeliță
piroi piron; cui (de oțel) lung și gros
pironi a înţepeni, a fixa cu piroane (piroaie); a aţinti; a înlemni de frig
pirostâi pirostrii
pirpiriu firav, pipernicit, jigărât
pismă pizmă, ciudă, nemulţumire, necaz
pistoşi strivi, terciui, zdrobi
pişoalcă băutură de proastă calitate; zeamă lungă
pişpirică persoană mică (de statură) slabă, prizărită sau neînsemnată
piştari bani (monezi)
piști (despre lichide) a apărea o scurgere ușoară; a se scurge
pită pâine mică cu formă rotundă, cvasisferică
piti a ascunde, a dosi
pitpalac prepeliţă
platagea roşie; pătlăgea
plăsea (la plural, plăsele) fiecare dintre cele două părți de plastic, de os, de lemn etc., care formează mânerul unui cuțit, al unui briceag, al unui pumnal etc.
pleaşcă câștig neașteptat (de obicei nemeritat); pălărie moale şi turtită
pleznitoare colind din ajunul Anului Nou
pleznitoare şuviţe de borangic răsucite şi terminate la unul din capete cu un fel de ciucuraş; aceasta se leagă în vărful împletiturii biciului cu care se pocneşte de Anul Nou.
ploconi  a se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință, înaintea cuiva; a se ruga insistent şi în mod nedemn de cineva
plointe vreme ploioasă; abundență de ploaie
plotog bucată de piele folosită cu rol de cârpeală; bucată mică de blană de oaie; treanţă
plotogi a potlogi, a cărpi ceva punând petic lăngă petic
poaşcă poşircă; oţet diluat, de slabă calitate
poci (eu) pot
pogonici ţăran fără plug şi animale de tracţiune, care îi ajuta pe cei ce aveau cele trebuincioase plugăritului pentru ca, în schimb, să îi are şi lui lotul de pământ; rolul lui era acela de a planta porumbul cu parul, mergând pe brazdă, în urma plugului
poiajăn păianjen
poiană pajişte
policră poreclă
policri porecli
poliţă raft
polog mănunchi de iarbă sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi)
polpoaşă pungă de piele sau grăsime ce atârnă sub ochi
pomneată batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o lumânare, care se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare
pomosteală pământ galben în amestec cu balegă de cal şi apă cu care se dădea pe jos, în încăperi, sau se nivelau pereţii pe partea exterioară, la partea de jos, astupând şi reparând deteriorările acestora datorate, în principal, picăturilor de la streaşini
pomosti a spoi, a nivela cu pământ şi balegă de cal, în amestec, partea de jos, pe care se calcă, a unei încăperi
ponosi a se decolora, a se uza 
porcăi a insulta în mod grosolan; a i se adresa cuiva cu vorbe vulgare de jignire profundă
porumbac (despre păsări sau despre penele lor) pestriț
pospai strat subţire de zăpadă viscolită
poşircă un fel de oţet, mai puţin acru şi de proastă calitate; se obţine din zeamă de prune fierte, care rămâne în cazan după ce se face ţuica cazan; aceasta se strecoară, se pune într-un butoi şi, după ce se  mai acreşte, se mănâncă, în loc de oţet, vara
poștar poștaș
poștăreasă poștăriță
potroacă foarte acru
povară încărcătură, sarcină greu de dus sau de suportat
pozânar buzunar
prapor membrană seroasă care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu
prăjână prăjină
prăpădi a irosi, a risipi
prăştină rachiu de tescovină; boască obţinută din resturile de struguri din care s-a extras mustul pentru vin
pregeta a-i fi greu să facă ceva, a ezita, a se codi
premeneală haine sau rufe curate, de schimb
premeni a se împodobi; a se îmbrăca frumos
prepeleag par cu trei crăcane scurte, înfipt în pământ, în care se atârnau oalele spălate, ca să se scurgă, sau susţineau drobul de sare, ca să lingă oile
prescură pâinișoară rotundă sau în formă de cruce, făcută din aluat dospit, din care se pregătește împărtăşania și se taie anafura la biserică
preumbla a (se) plimba de colo pânâ colo, dus și întors
priboi dorn, perforator
pricăjit insuficient dezvoltat; foarte slab
prididi a răzbi, a face faţă
prididit zorit să meargă la closet
pridvor terasă cu balustradă și acoperiș susținut de stâlpi, plasată în fața intrării principale a unei case; verandă
prijoni a prinde un obiect din zbor sau din cădere
primari primar
prinză prindă (de la a prinde)
prioteasă preoteasă
pripi a dogori, a arde; a (se) grăbi,  a face ceva cu repeziciune, cu pasiune
prispă un fel de terasă îngustă înălțată de-a lungul peretelui din față (uneori și al celor laterali) la casele țărănești, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie (sală)
priştini a găzdui, a tolera (pe cineva izgonit de alţii)
privată closet; WC
poslușnic servitor boieresc
promițea promitea
promițeam promiteam
promițeau promiteau
proprietare proprietar
propui propun
proţăpi a sta nemişcat în calea cuiva
pue pună
puică ştiulete de porumb căruia abia i-a dat mătasea
purcoi grămadă de fân sau de paie
purece purice
purecei un fel de mâncare făcut din mămămligă veche fărâmiţată şi din ouă prăjite în untură
pusnic singuratic
puşcoci jucărie ce imită țeava de pușcă, făcută din lemn de soc, cu care copiii împușcă cu gloanțe de câlți (face şi poc!)
puţân puţin
rariţă plug tras de un cal, care răstoarnă brazda în ambele părți, pe rândurile de porumbi, formând șanțuri între rânduri şi muşuroaie la rădăcina plantelor; prăşitoare cu tracţiune animală
rată autobuz care leagă un oraş cu comunele învecinate; (peiorativ) autobuz rural; denumirea provine de la abrevierea RATA (Regia Autonomă de Transport Auto), întreprindere de stat înfiinţată în 1948, care avea ca obiect de activitate acest tip de transporturi rutiere de călători
răriţa a da cu rariţa; a da cu prăşitoarea
răriţat acțiunea de a rărița și rezultatul ei
răscăcăra a desface picioarele în lături în mod exagerat; a se crăci
răspas răgaz
răspunde a achita, a plăti o sumă de bani
răspunz răspund (de la a răspunde: prez. ind., pers. I, sg.)
răspunză răspundă (de la a răspunde: prez. ind., pers. a III-a sg.)
răsură măceş
rătuteală zăpăceală, făstăceală, intimidare
rătuti a-și pierde capul, a se zăpăci, a se fâstâci
răţoi a se răsti la cineva, a amenința pe cineva, a vorbi cuiva pe un ton ridicat, gesticulând şi dându-şi importanţă
răzbel război
râjneţ răscăcărat, crăcănat
râlă liră
râmni a râvni
râni a curăța un adăpost de animale de bălegarul depus
rânză stomac; mâţişorii pe care îi fac duzii neproductivi
râz (eu) râd 
râzgâia a răsfăţa
râzgâială răsfăţ
răţoi a se răsti la cineva, a amenința pe cineva
rebeagă vechitură, rablă
recuta recruta
retevei bucată scurtă de lemn
rişcă  joc de noroc, în care câștigă cel care ghicește pe ce parte va cădea moneda aruncată în sus
roboti a se ocupa cu diferite lucruri mărunte prin gospodărie
saftea  prima vânzare făcută de un negustor dintr-o marfa nouă sau la începutul unei zile, al unei săptămâni etc.; început norocos al unei afaceri
sală balustradă scundă de lemn sau de zidărie, care mărgineşte, adesea, prispa caselor ţărăneşti
sanchiu tăcut, posac, ursuz
sară seară
saţ săturare, îndestulare
se
sămăna a semăna; a se asemăna
sămănătoare semănătoare
sămulastră legume sau cereale ce răsar al doilea an, fără să le fi semănat cineva, răsărind din rădăcinile sau seminţele de anul trecut, care au rămas în pământ
sărvici serviciu
sâlă silă
sâli sili
sân' sunt (exemplu: sân' şi de lşa noi)
sânt sunt
sâtă sită
scârci leagăn
scârtaş unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se lasă mai mult timp (până ce se adună peștele la mâncarea pusă în el); cârstaş
sclifosi a face mofturi, nazuri, fasoane
sclimpuş joc folosind o bucată de lemn de forma unui dop, scurt şi gros, numit sclimpuş, care se bătea cu bâta sau ciomagul, încercând să-l arunci cât mai departe
scoborî a (se) da jos dintr-un loc ridicat sau dintr-un vehicul; a coborî
scofâlci a slăbi foarte mult, trăgându-se la faţă
scofâlcit  (despre obiecte) a se strâmba, a se deforma, a se încovoia
scorbeli a căuta în mod insistent; a cotrobăi
scripcar viorist, lăutar care cântă cu vioara
scurtă gâlcă, inflamație a ganglionilor limfatici
scurteică haină ţărănească, de obicei îmblănită, lungă până la (sau până sub) genunchi
sfanţ veche monedă austriacă de argint, care a circulat și în țările românești la începutul sec. XIX
sfecli a o sfecli: a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă
sfoiag mucegai
sfoiegi a mucegăi
sfrijit slab, jigărit, pipernicit
sică! strigăt cu care se cheamă caprele şi oile
sictir șterge-o de aici; să-ţi fie ruşine
sictiri a alunga pe cine în mod brutal, cu înjurături sau jigniri grosolane
simianca horă jucată cu pași săltați, spre stânga şi spre dreapta, doi câte doi
sinet act, zapis, document vechi
slobozî a pune în libertate; a elibera
slon șopron
smiorcăi  a plânge (alintat și prefăcut) sau a se preface că plânge
smirnă (stând) nemișcat, țeapăn (de frică, de respect)
smotoci a părui, a chelfăni; a trage cuiva o bătaie bună
snagă putere, forţă, vlagă
socotitoare numărătoare cu bile
sorbâcâi a sorbi cu zgomot
soreaţă oblete, obleţ, sorean, albişor, albioară; peşte mic, de apă dulce, cu solzi mărunţi şi argintii
spălăci a-şi pierde culoarea iniţială; a se decolora
spârcâi (despre păsărei) a se găina foarte moale
spârnel sfârnel
spelb (despre oameni) palid, galben la faţă
sperieţi spaime; sperieturi
spilcă bold, ac cu gămălie
spilcui a se primeni, a se dichisi (excesiv)
spiţelnic sfredel pentru lemn
sporoji a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
sporovăi a vorbi mult şi fără rost; a trăncăni
spui spun (de la a spune; eu spun)
spuză jar
stăncuţă cioară de dimensiuni mai mici de culoare neagră-cenuşie
stănoagă balustradă de lemn ce delimitează un podeț sau separă animalele în grajd.
stâlp cruce de lemn sau de metal, de dimensiuni mai mici, care se poartă înaintea carului mortuar și se pune la mormânt
stânjin unitate de măsură pentru lungime egală cu circa 2 metri
stânjini  a se sfii, a se rușina; a ezita; (despre plante) a-şi înceta creşterea normală
stârci a se ghemui; a se zgribuli
stârpi (ca verb intranzitiv şi reflexiv; despre femei şi femele) a-și pierde sarcina, a avorta
stilău stilou
străfiga a strănuta
strelice părticică, fărâmă; picătură de grăsime într-o supă
strepede vierme de brânză
stricora strecura
stroşi a stropşi, a zdrobi, a sfărâma călcând în picioare
studiențăsc studențesc
subces succes
sucală unealtă casnică de înfăşurat firele pe țevi (pentru războiul de țesut manual)
sulimeni a (se) farda
supat locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea; sub pat
suplică plângere, jalbă, petiție
supt sub
surlă colibă improvizată de formă piramidală; covercă
surpătură de maţe hernie
surugiu vizitiu care conducea (călare pe unul dintre cai) diligențele, poștalioanele sau trăsurile boierești
şabac cusătură care dă două feţe, cu găurele ornamentale
şagă glumă
şal fular mare
şandrama construcţie primitivă de scănduri cu carcter de provizorat
şantaliu cu corpul urât, deformat, disproporţionat
şarlă javră, potaie
şăntrălaie denivelări de teren sub forma unor şanţuri apărute, de regulă, în urma aratului sau discuitului, acolo unde este întors tractorul
şchiopârnog (despre animale sau păsări) şchiop
șiri șire
şî şi
şişcav (despre seminţe) sec, insuficient de dezvoltat; (despre oameni) tras la faţă, pricăjit
şleau urme adânci, ca nişte şanţuri, lăsate (pe un teren neamenajat) de roțile unui vehicul
şnapan şarlatan, pungaș, escroc
şoavă eroziune pluvială pe drum (unde ești nevoit să şovăieşti!); pălărie ruptă, cu marginile în jos
şoimăni a (se) poci; a (se) schilodi; (despre copii) a se alinta sau răsfăţa (schimonosindu-se)
şomoiog mănunchi de fân, paie, cârpe, foi de porumb etc., cu care se spală şi se freacă bine anumite obiecte murdare
şomoldoc ghemotoc; mototol
şontorog şchiop
şontrop şchiop
ştachete şipcă; scândură lungă și îngustă, de formă paralelipipedică, folosită în lucrări de tâmplărie și de dulgherie, în special la acoperişurile de casă acoperite cu ţiglă
ștejar stejar
şterpezi a strepezi, a produce o iritare dureroasă a dinţilor din cauza consumului de fructe sau alimente acre
știeam știam
ştoalfă femeie depravată, destrăbălată
ştremeleag partea din tulpina coceanului de porumb ce rămăne la nivelul solului, după tăiatul cocenilor
șușleț partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru animalele de tracțiune
ta-so taică său
tacla  conversaţie pe teme lipsite de importanţă; palavre; taifas
taier farfurie de tabă
tam-nisam pe neașteptate, deodată
tarbaca gâlceavă, bucluc, ceartă; încurcătură
tatamare tată-mare, bunic
tatău taică-tău
tăbărî a cădea frânt de oboseală
tăgădui a nu recunoaşte ceva
tăgârţă sac mai mic, traistă
tălălăi a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi
tălălău tărăboi, larmă, vociferări pe ton ridicat
tălâmb neîndemânatic; tembel
tălică mătălică, matale, mata, dumneata
tălpig (pl., tălpigi) chirpici
tămbălău gălăgie mare; petrecere zgomotoasă
tărăgăna a amâna ceva de pe o zi pe alta; a pierde vremea
tărăşenie şir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură
tărtăcuţă cap (mic) de om prost
tânăsliv pom fructifer care produce nişte fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci
tânăslivă fructe galbene, asemănătoare prunelor, dar cu un gust dulce-amărui şi îţi încreţesc uşor gura, când le mănânci; se coc vara şi pomul care le produce se numeşte tănăsliv
tânjală un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari
târlie sanie țărănească de dimensiuni mici
târnafes boală de strănut
târşoagă om de nimic; opincă ruptă
târzâu târziu
teapă condiţie socială; rang
tecar ghimpar
tele (ale) tale
telegar cal de trăsură, tânăr și voinic
teleleu fără rost; pierzând vremea în zadar; pierde-vară
teneş (pl., teneşi) tenis (pl., tenişi)
terci fel de mâncare preparat din mălai, fiert cu apă (și cu grăsime)
tereaz teraz, struguri de calitate inferioară, cu boabe mici și negre
termena a termina
teşcherea pungă de piele pentru hârtii; geantă
ticăit nenorocit, necăjit, năpăstuit
ticni tihni
tingire cratiţă; tigaie adâncă din fontă; din turcesul tencere
tintiroi tontoroi; ţopăială; dans fără ritm, fără pricepere
tiugă tigvă, troacă
toană (pl,. toane) capriciu; dispoziție de moment, stranie și inexplicabilă
tofolog care se deplasează încet, molâu
toporaş pălmaş; ţăran codaş, fără boi
torişte resturi de nutreț care rămân în iesle sau pe locul unde au mâncat animalele
toţ' toţi
trancafuse catrafuse; bagaje; calabalâc
tranversa a traversa
trăncăni a vorbi mult şi fără rosrt; a sporovăi
trebălui a face tot felul de lucruri mărunte prin casă sau pe lângă casă
treling trening
treiera a cutreiera; a călca ceva în picioare
trimete a trimite
trion trior (maşină de vânturat şi selectat seminţele de cereale)
troacă coajă de dovleac copt, folosită ca vas cu diverse întrebuinţări; leagăn pentru sugari improvizat dintr-o copaie
troaşă încălțăminte veche, făcută papuci
troaşcă femeie, fată isteaţă
tromboni a minţi, a păcăli, a înşela
tron sicriu
troncăni a pălăvrăgi, a sporovăi, a vorbi verzi şi uscate; a spune lucruri inutile, nimicuri, minciuni
tuci vas din fontă în care se face mămăliga
tufan stejar pufos (are rămurele anuale păroase)
tur partea dintre cei doi craci ai pantalonilor
tura-vura aşa şi pe dincolo; c-o fi şi c-o păţi
turcalete brânduşă
turchez albastru - vânăt
turui a vorbi întruna și repede (fără a spune lucruri importante)
tușe mătușe
tută putoare; potaie; femeie leneşă
tutelcă instrument muzical de suflat,sub forma unui fluier, fără găuri confecţionat din diverse materiale sau vegetale tubulare flexibile (pană de gâscă, codiţă de păpădie, frunză de ceapă etc.)
ţanc măsură exactă; semn sau unealtă potrivită, peste care nu poţi trece
ţapă ţeapă
ţaţă apelativ pentru o soră mai mare sau femeie mai în vârstă
ţavă ţeavă
ţăsală ţesală
ţăsăla ţesăla
ţăst ţest (cuptor din pământ, în forma de clopot, cu care se acoperă pâinea pusă la copt pe vatra încinsă)
ţâfnă ifos, aroganță; trufie; arţag
ţâgan ţigan
ţâgare ţigară
ţâglă ţiglă
ţâgnit ţicnit, cam nebun
ţâmburuş obiect de dimensiuni mici, dificil de apucat cu degetele
ţâment ciment
ţâne a ţine
ţâpa ţipa
ţâpar ţipar, pește de apă dulce, cu corpul lung și subțire, aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți și cu un strat de mucus, cu mustăți la gură, folosit de pescarit mai mult ca nadă; fâţă oaţă
ţâpenie linişte totală
ţâră puţin; oleacă; un pic
ţârcâi (despre un lichid) a curge greu şi câte puţin
ţârcâială stropeală; picurare
țârcovnic cântăreț de biserică
ţârică diminutiv al lui țâră
ţârâita (cu ţârâita), (puţin) câte puţin
ţâşti-bâşti persoana fara importanta sau de mica statură
ţâţână balama
ţâţâvară piţigoi (de la unul din trilurile sale echivalat cu "simt a vară, simt a vară"; popular, "sâmţ a vară", de unde a derivat ţâţâvară)
ț'ei îți iei
țe- ți- (Exemple: țe-a spus; țe-am spus)
ţicni a-și pierde puterea de judecată; a înnebuni
ţiu (eu) ţin (de la a ţine; eu ţin)
ţoale rufărie, ţesături sau îmbrăcăminte; haine
ţoapă femeie necioplită, prost crescută
ţoghie suliţă; obiect ascuţit de forma unei suliţe
ţol aşternut, velinţă sau pătură ponosite, folosite în alte scopuri
ţugu-ţugu chemare pentru porci
ţurcă joc folosind un bețisor ascuțit la ambele capete, numit ţurcă, beţişor care trebuie aruncat cât mai departe cu ajutorul altui băț mai lung
ţurloi fluierul piciorului
ţuţuroi ţurţur; ţeavă prin care curge apă la un izvor sau la o fântână
o; una
ududoi unul după altul; şir; fără încetare; torent
ulei stup făcut dintr-un trunchi de copac scorburos (din bulgărescul ulej)
undină ondină, personaj din basmele și legendele germane sau scandinave, închipuit ca zână seducătoare, care trăiește în apă; întâlnit, mai ales în expresia undină glavă, cu înţelesul ironic de capsoman
uom om
uou ou
urloi orificiu la partea superioară a unei sobe, pe unde iese fumul, dând în coș; dop din pământ ars cu care se astupă ieșirea gazelor arse din sobă, după terminarea arderii (exemplu: a pune urloiu' la sobă)
uruială boabe de cereale măcinate mare
uşchi a pleca repede și pe neobservate dintr-un loc
uzmi a se opinti;  a face un efort mare pentru a împinge, a urni sau a ridica ceva
vargă dungă (în special la o țesătură)
varniţă groapă amenajată în pământ pentru stins varul sau prepararea mortarului
vasâlină vaselină
văgăună râpă, prăpastie
văicări a se tângui, a se lamenta, a se văita
văicăreală tânguire, lamentare
vărsa vomita
vătală parte a războiului de ţesut ce ţine spata
văz (eu) văd (de la a vedea; eu văd)
vânzoleală forfotă, agitaţie, mişcare grăbită de colo până colo (fără rost)
vârlav vioi, sprinten; îndemânatic
vârsnicie majorat
vârşă unealtă de pescuit făcută dintr-o plasă cu coadă, care se cufundă în apă și se trage pe fundul acesteia, către mal, peştele aflat în treacăt, prin acea zonă, rămânând captiv în plasă
vârtelniţă unealtă de pe care se deapănă sculul de lână, de bumbac etc. 
velinţă ţesătură țărănească groasă, de lână, albă sau în dungi colorate, folosită ca pătură, cuvertură sau covor
venetic (peiorativ) persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit
vie vină (pers. a III-a singular, indicativ prezent, a verbului a veni.
viestre zestre
viermăna viermănoșa
viroagă albia unui torent, format din apa ploilor, albie având malurile înalte şi abrupte
vistavoi ordonanţă; soldat care îndeplinea funcția de servitor al unui ofițer
vița vițea
viu vin (pers. I singular, indicativ prezent, a verbului a veni)
vizitiu cel ce mână caii la o trăsură
vo vreo
volnic liber, independent
vopsa vopsea
vraişte dezordine, harababură
vro vreo
vuvă jucărie rudimentară din lemn, care, prin răsucire în jurul unei sfori de antrenare, produce un vuiet amuzant dar periculos (în caz de atingere a vuvei, aflată în mişcare de rotaţie la mare viteză!)
zală za
zalhana abator rudimentar special pentru ovine, amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii produselor derivate
zamă zeamă
zar zahăr
zăbovi a lucra prea încet, a nu se grăbi; a întârzia
zăbun haină groasă de iarnă; flanel gros de lână
zălogi a gira cu ceva; a oferi ceva ca garant într-un împrumut bănesc
zăltat  smintit; nebunatic
zămârcă zeamă lungă, fără gust; mâncare cu prea multă zeamă; noroi subţire, cu multă apă; ciorofleacă; mâzgă
zăpăuc aiurit, zăpăcit; zăbăuc
zăr zer
zătăni a face risipă; a consuma ceva fără noimă; a distruge o cultură agricolă cu animalele lăsate nesupravegheate
zău jur; pe cuvântul meu
zăurdi (despre lapte) a se strica sau închega, lăsându-şi zerul
zi
zi (zâ, mă, și tu ceva!)
zâce a zice
zâd zid
zâle zile
zâmboc cuiul mobil al cataramei care se introduce în gaura curelei;
zâuă ziuă
zbăngăni (despre puii de animale, precum mielul, iedul, viţelul) a da cu capul în ugerul mamei pentru a obţine mai mult lapte
zbârci (despre piele) a face riduri
zbici a smuci
zdrancanale fiare ce fac zgomot (la mersul căruţei)
zdrăngănaie obiect care produce zgomote deranjante prin loviri sau ciocniri neuniforme repetate
zgaibă coajă ce se formează pe o rană sau o bubă
zgaide craci, picioare (a se da cu zgaidele-n sus)
zgâi a deschide larg (ochii sau alte părţi similare ale corpului)
zgândări a rupe buba; a aţâţa; a întărâta
zgârâie zgârie
zgârci elastic; cartilaj; ciorchine de strugure
zgârma a scurma; a răscoli; a scormoni
znagă vlagă, vigoare
zori a grăbi; a se pripi; a îndemna sau sili pe cineva să facă o treabă mai repede
Total cuvinte: 1360




Când, în urmă cu ceva vreme, am iniţiat şi difuzat pentru prima dată pe site acest material documentar, nu mi-am imaginat nici un moment că acesta va deveni cel mai accesat documentar al Enciclopediei şi nu m-am gândit, de asemenea, niciodată că voi avea de inventariat atâtea cuvinte "pocite" sau cu circulaţie limitată, multe neregăsite încă în DEX, [15]. Am pornit de la o listă de căteva sute şi iată că, acum, am depăşit deja 1300 de cuvinte! Pentru expresiile populare specifice locului, am dedicat deja un documentar separat, ele având, cel mai adesea, un tâlc anume ce merită a fi comentat...

Ediția: 11.12.2015

Enciclopedia comunei Serbanesti (EcS), jud. Olt

  Web-Stat web tracking Real Time Web Analytics

Clicky

Comments