Comuna Șerbănești

De la bun început, vreau să spun că mi-a fost destul de greu să pricep evoluția istorică a actualei comune Șerbănești, județul Olt, din punct de vedere al organizării sale administrative. Și, când am realizat cât de multe lucruri ar trebui spuse, analizate și înțelese, am decis ca să abordez, cumva, în mai multe documentare, ”povestea” acestei ciudate evoluții. Ca urmare, acest documentar se va referi doar la ceea ce înseamnă actuala comună Șerbănești, ca orizont geografic, și, separat, voi relata, cândva (sper!), despre ceea ce au însemnat fostele comune Șerbăneștii de Jos și Șerbăneștii de Sus.

Istoric. Până la reformele lui Alexandru Ioan Cuza, satul era, pentru mediul rural, singura formă administrativă cunoscută și recunoscută. Odată cu promulgarea de către domnitor a Legii nr. 394 din 9 martie 1864, cunoscută și sub numele de Legea comunală, s-a dispus ca „Toate satele, orașiele şi orășielele (târgurile) României, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de față. Comunele se înpartu în comune rurale, compuse din unul sau mai multe sate cătune etc. şi în comune urbane, adică orașie şi orășiele.” [1]⁾. Potrivit aceleiași legi, „Nici o comună nu va putea număra mai puținu de una sută familii sau cinci sute locuitori. Satele care nu voru ajunge la acestu număru, precum şi cătunele şi locuințiele izolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiată. Satele carii, avându mai puținu de una sută familii, au declarat că potu să susţină singure sarcinile comunale, se voru putea recunoașce ca comune.” În această conjunctură legislativă, satele din zona Șerbănești ce intrau în discuție, la formarea comunelor, erau: Șerbănești-Domnești, Șerbănești-Negreni și Buta. Pe lângă aceste sate, mai erau, în zona Șerbănești, și două cătune izolate: Jarcaleții și Momicenii. Lăsând la o parte prevederile legii, foștii proprietari ai acestor sate și cătune au decis, practic, care să fie comunele astfel înființate și care să fie componența acestora. Așadar, prima organizare administrativă, bazată pe Legea comunală din 1864, a oficializat, în spațiul geografic al actualei comune Șerbănești, în mod surprinzător, două comune distincte: Șerbăneștii de Jos și Șerbăneștii de Sus [2]⁾. Comuna Șerbăneștii de Jos s-a constituit, la acea vreme, în mod firesc (întrunind condițiile legii mai-sus citate), dintr-un singur sat: Șerbănești-Domnești, sat denumit, din acel moment, Șerbăneștii de Jos. În schimb, comuna Șerbăneștii de Sus s-a constituit, în mod paradoxal, din satele Șerbănești-Negreni, devenit, după aceea, Șerbăneștii de Sus, dar și din Buta și, ceva mai târziu, din Momiceni. Tot în mod paradoxal, cătunul Jarcaleți a fost înglobat în teritoriul comunei Floru… De unde proveneau aceste paradoxuri? Din dorința, oarecum legitimă, a boierilor Caracostea și a neamurilor acestora, care aveau moșiile în aceste sate și aveau, totodată, o puternică influență administrativă, atât pe plan local, cât și la nivel central. Și, pentru a se înțelege mai bine ce-am vrut să zic puțin mai înainte, hai să vedem cam cum s-a procedat, la acea vreme, pentru a se păcăli legea lui Cuza Vodă! Păi, mizându-se pe faptul că nimeni n-avea timpul necesar și nici interesul să facă asemenea investigații, de la Slatina s-a statuat, în 1864, următoarea formulă organizatorică, ilogică și mai mult decât abuzivă ²⁾ (v. Tabelul 1):

1. Satele din care se compune actuala comună Șerbănești au fost arondate nu numai în comune diferite, ci și în plase diferite. Așa, de pildă, se poate observa că, în timp ce Jarcaleții (în textul de lege, numit, incorect, Iarcalețu) făcea parte din plasa Mijlocu, comuna Floru, iar Șerbăneștii de Sus făcea parte din plasa Șerbănești, cuprinzând și satul Floru.

2. Pe lângă satul Jarcaleți, al cărui nume a fost parcă voit pocit, din comuna Floru, mai făcea parte și un alt sat numit Șerbănești. Păi care Șerbănești? Că doar îl separaseră, o dată, în Șerbăneștii de Sus și Șerbăneștii de Jos iar Jarcaleții îl arondaseră deja la Floru... Ce mai rămăsese, oare, pe dinafară? Nimic, evident, dar Șerbăneștii existase dintotdeauna și cine și-ar fi dat seama că ceva este, totuși, în neregulă!?

3. Și ca să fie totul și mai varză, că doar n-ajungea Cuza pe la Șerbănești să prindă pe cineva cu ocaua mică, satul Floru – cum spuneam – a fost și el inclus, la rândul lui, în comuna Șerbăneștii de Sus (plasa Șerbănești, de această dată!).

4. În mod paradoxal sau, pur și simplu, dintr-o greșeală inadmisibilă, de comuna Șerbăneștii de Sus au fost arondate și satele Chiteasca și Negreni, care, nu erau nici măcar vecine cu Șerbăneștii de Sus, aflându-se în zona Jitaru. E drept însă că, pe vremuri, Șerbăneștii de Sus se mai numise și Șerbănești-Negreni sau Negreni, dar atât!

5. Tot așa, Șerbăneștii de Jos era, de fapt, un nume nou înființat iar satul Domnești, la care se referă legea, evident că nu a existat niciodată, doar o denumire neoficială de Șerbănești-Domnești...

Cât despre numele ce l-ar mai fi avut înainte cătunele sau satele din care se constituiau cele două comune Șerbănești, ce să mai vorbim! Păi cum putea să se mai numească ”în vechime” Șerbăneștii de Jos, Stârcu, Comănești sau Surcelești? Acestea erau, de fapt, cătune ale satului Șerbănești dar nu erau singurele. Cătunul Stârcu este singurul care mai rezistă încă sub această denumire, în timp ce Comăneștii a dispărut, pur și simplu, după inundațiile din 1972 și 1975, iar Surceleștii a fos redenumit, între timp, de localnici, devenind Miculești, după ce se mai numise și Ivănești... Sunt de neînțeles acum aceste nesocotințe și bâjbâieli din documentele oficiale ale vremii dar, pe acest fond, este de înțeles de ce abia atunci, la sfârșit de veac XIX, începeam să ne organizăm și noi – ca nație –, vrând-nevrând... Din păcate, aceste toponime, rău clasificate și ilogic încadrate administrativ, au fost preluate – în 1872, ca atare, în prima lucrare enciclopedică dedicată României [3]⁾, făcând din aceasta o referință bibliografică derutantă, în pofida valorii sale istorice incontestabile.

Potrivit învățătorilor Paula și Petre Ghimișescu, care elaborau, în 1941, Monografia comunei Șerbăneștii de Jos, satul Buta a rămas în subordinea comunei Șerbăneștii de Sus până la 1 iulie 1908. Conform aceleiași surse [4]⁾: „De la această dată [1 iulie 1908], până la 1 Februarie 1930, toate aceste 3 sate (Șerbăneștii de jos, Șerbăneștii de sus și Buta) se contopesc și formează o comună sub denumirea de «Șerbănești».” După această dată, în baza Legii nr. 167/1929, organizarea administrativă a comunei Șerbănești rămâne aceeași, cu deosebirea că, la nivelul fiecărui sat, era câte o primărie, condusă de un ajutor de primar (”primari sătești”), iar primarul comunei se afla în satul de reședință, sat care era Șerbăneștii de Jos. Această situație a durat până în 15 august 1931 ⁴⁾. Se subînțelege, din acest context, că, în toată această perioadă, Momicenii a rămas dependent de comuna Șerbănești, abia înființată, iar Jarcaleții rămânea, în continuare, sub administrația comunei Floru.

Tabelul 1. Extras din ”Indicele comunelor României” conform organizării teritoriale impusă de Legea comunală din 1864

Așadar, ”povestea” comunei Șerbănești ar începe, teoretic, de la 1 februarie 1908 însă, potrivit aceleiași surse, această formă de organizare nu a durat decât până pe 15 august 1931, când Șerbăneștii de Sus formează, din nou, comună separată alcătuită din satele Negreni și Jarcaleți, iar Șerbăneștii de Jos devine, de asemenea, comună distinctă, formată fiind, de această dată, din satele Șerbăneștii de Jos și Buta. Această manevră politică ce avea să ducă la dispariția, pentru o perioadă de timp destul de însemnată, a comunei Șerbănești abia înființate, se datora căderii guvernul țărănist, cel care promovase legea administrativă din 1929, și venirii la putere a unui guvern liberal, care a desființat structurile administrative create de țărăniști, cu puțin timp înainte, considerând că acestea ar fi contrare idealurilor naționale și că ar amenința unitatea statului [5]⁾. Ce să mai comentăm asemenea decizii!…

Pe de altă parte, contrar celor relatate până aici, o sursă demnă de încredere, reprezentând Arhivele Naționale ale României [6]⁾, spune că: „Până în anul 1875, localitatea Şerbăneştii de Sus a fost unită cu Şerbăneştii de Jos, formând împreună comuna Şerbăneşti-Domneşti, considerată a fi una dintre cele mai vechi comune ale judeţului Olt, fostă proprietate a domnitorului Şerban Basarab, de unde se pare că îi vine şi denumirea.” Această informație se bazează, se pare, pe ceea ce este consemnat în dicționarul geografic al județului Olt, apărut în 1895, cum că Șerbăneștii de Jos „Multă vreme a format o singură comună cu Șerbănești de sus și cătunele Buta și Momiceni, sub numele de Șerbănești, pînă la 1875, de cînd s’au format două comune.” [7]⁾. Deocamdată însă, toate documentele consultate contrazic aproape în totalitate această afirmație. De altfel, comuna Șerbănești-Domnești nici nu a existat vreodată!

Trebuie reținut însă un alt reper calendaristic important: recensământul din 19 decembrie 1912, când comuna Șerbănești avea în componența sa 4 sate (Șerbănești de Jos, Buta, Jarcaleți și Șerbănești de Sus), satul Momiceni apărând, oficial, puțin mai târziu (în 1930). Populația acestor patru sate număra, la acea dată, 2936 locuitori, iar comuna făcea parte din plasa Perieți [8]⁾.

Oricum, după aproape două decenii, începând cu 8 septembrie 1950, potrivit Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, comuna Șerbănești a fost reînființată, având însă, de această dată, o altă componență, alcătuită fiind din satele Șerbăneștii de Jos, Șerbăneștii de Sus și Jarcaleții. Satul Buta trecea, contrar situațiilor anterioare, în administrarea comunei Crîmpoia, în timp ce Momicenii fusese transferat, încă din 1948, de la fosta comună Șerbăneștii de Sus la fosta comună Bărcănești (actual, comuna Vîlcele) [9]⁾. Cu menţiunea că, în 1964, denumirea satului Jarcaleţi a fost schimbată, devenind Strugurelu, comuna Şerbăneşti şi-a continuat apoi existenţa în aceeași alcătuire, fără întrerupere, până în momentul de față. Ca granițe însă, au fost ceva frământări, atât în perioada comunistă cât și în cea post-decembristă, frământări în urma cărora comuna Șerbănești a pierdut ceva teritorii atât în extremitatea sa estică, cât și în cea sud-vestică, așa cum vom vedea în cele ce urmează.

Repere geografice. Ca unitate administrativ-teritorială, actuala comună Şerbăneşti aparţine de judeţul Olt şi, conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, este constituită din trei sate: Şerbăneşti, Strugurelu şi Şerbăneştii de Sus [10]⁾. Atenţie însă: ordinea şi denumirea satelor, aşa cum apar aici, sunt chiar cele indicate în Anexa 1 a legii menţionate mai sus! Fac această atenţionare deoarece eu însumi am crezut, până în momentul când am descoperit legea în cauză, că este o eroare, când se vorbeşte de satul Şerbăneşti în loc de satul Şerbăneşti de Jos, aşa cum îl cunoaşte toată lumea din partea locului şi cum îl ştiam şi eu... Legea este însă lege şi asta este, acum, realitatea: satul Şerbăneşti de Jos nu există oficial! Se vede treaba, de aici, că, pe vremea comunistă, cuvântul ”jos” era pe cale să fie interzis, fiind contrar năzuințelor clasei politice de atunci...

Cu această stare de fapt se pare că nu este obişnuită nici măcar Primăria Şerbăneşti, atâta timp cât în documentele sale oficiale foloseşte, cel mai frecvent, tot denumirea de Şerbăneşti de Jos [11]⁾[12]⁾. Totuşi, într-un document din 2011 al Primăriei se spune că ¹²⁾: “La diferite recensăminte, populaţia comunei Şerbăneşti a evoluat diferit; cea mai mare parte din populaţia totală o întâlnim în satul Şerbăneşti, reşedinţa comunei, cu 2550 locuitori; mai puţini locuitori deţine satul Şerbăneşti de Sus, care numără 960 locuitori, precum şi satul Strugurelu, cu 140 locuitori.” Dacă vorbim însă despre populaţie, conform recensământului din 2011, comuna Şerbăneşti a înregistrat o populaţie de 2902 locuitori, într-o uşoară scădere faţă de recensământul precedent, din 2002, şi, pe sate, situaţia se prezenta astfel: Şerbăneşti – 2121 locuitori, Şerbăneşti de Sus – 644 locuitori şi Strugurelu – 137 locuitori [13]⁾.

Comuna Şerbăneşti, în actuala sa formă de organizare, are o suprafaţă totală de circa 41 km² şi o hartă a sa, văzută din satelit [14]⁾, arată ca în Fig. 1. Sper să nu fi greşit (prea mult!) cu delimitarea graniţelor, nedispunând, în acest moment, decât de propriile amintiri şi de câteva hărţi ale judeţului Olt, care delimitează, într-un mod oarecum asemănător dar destul de confuz (totuşi!), teritoriul comunei Şerbăneşti. Cât despre delimitarea graniţelor celor trei sate componente, rămân doar amintirile... Cândva, prin anii ’80, am văzut pentru prima dată o hartă a comunei Şerbăneşti, hartă de mari dimensiuni, care era amplasată pe un perete într-una din încăperile fostului CAP Şerbăneşti. Ce mi-a rămas în minte, de atunci, e faptul că am asemuit teritoriul comunei Şerbăneşti, aşa cum erau trasate graniţele pe acea hartă, cu o broască ţestoasă, având capul orientat spre nord-est şi coada, spre sud-vest. Mie această ”broască” mi-a ieşit, acum, cam romboidală (v. Fig. 1), dar poate, cândva, după o documentare mai amplă, voi descoperi unde este eroarea...

... Şi iată că, după circa 10 luni de la prima difuzare pe Internet a acestui documentar, am descoperit, în sfârşit, că amintirile mele nu m-au înşelat! În Fig. 3 este prezentată harta din perioada comunistă a comunei Şerbăneşti [15]⁾, încadrată fiind în teritoriul judeţului Olt. Comparând teritoriul şi vecinătăţile de atunci ale comunei cu cele din Fig. 2, care reflectă starea geografică actuală, se poate observa, cu uşurinţă, că ceva s-a întâmplat, între timp! Acea „broască ţestoasă”, care se poate observa foarte clar, în Fig. 3, a devenit ceva mai schiloadă în perioada post comunistă [16]⁾ (v. Fig. 2), probabil ca urmare a revendicării, pe criterii istorice şi legislative, a unor teritorii învecinate...

Fig. 1. Amplasarea actuală a comunei Şerbăneşti în cadrul judeţului Olt

După cum se poate observa şi din hărţile amintite mai sus, comuna Şerbăneşti este amplasată în partea centrală de est a judeţului Olt, pe platoul dintre râul Olt şi râul Vedea, şi se învecinează, actual, cu următoarele localităţi (v. Fig. 1):

- Comuna Tufeni, în partea de est; satul Barza se învecinează cu satul Şerbăneştii de Jos (Şerbăneşti) pe circa 3 km;

- Comuna Movileni, în partea de nord şi nord-vest, după cum urmează: satul Movileni se învecinează cu satul Strugurelu, la nord, pe o lungime de circa 1,5 km, şi cu satul Şerbăneştii de Sus, spre nord-est, pe circa 3 km;

- Comuna Crîmpoia, în partea de sud şi sud-est; satul Buta se învecinează cu satul Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti) pe o lungime de circa 7 km;

- Comuna Icoana, în partea de nord, după cum urmează: satul Floru se învecinează cu satul Strugurelu pe o lungime de circa 2 km şi cu satul Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti) pe o lungime de circa 1 km;

- Comuna Stoicăneşti, în partea de sud-vest; vecinătate cu Şerbăneştii de Jos (Șerbănești) pe o lungime de circa 1 km.

- Comuna Vîlcele, în partea de vest; satul Bărcăneşti se învecinează cu Şerbăneştii de Sus pe o lungime de circa 2,5 km şi cu Şerbăneştii de Jos pe alţi circa 1,5 km; satul Vâlcelele de Sus se învecinează cu satul Şerbăneştii de Jos pe distanță de circa 1 km;

Despre vecinătatea cu comuna Stoicăneşti nu am găsit încă nicio referinţă până acum, dar aceasta este o realitate pe care o putem lesne percepe studiind mai atent harta ceva mai recentă din Fig. 5. Vecinătatea (nebănuită de mulți dintre noi!) cu comuna Stoicăneşti are loc de la fostul drum al Drăgăneștilor și până aproape de Valea Cracului, zonă care, pe vremea copilăriei mele, se numea La Peri, din cauza unor peri sălbatici, destul de bătrâni, care creșteau răzleți pe acolo, supraviețuind, probabil, de pe vremea fostei păduri Bungetul. În schimb, în ciuda aparenţelor, comuna Şerbăneşti nu (mai) este vecină cu comuna Schitu-Greci, cum se afirmă uneori [17]⁾. În mod curios însă, din documente emise recent de Primărie nu reiese vecinătatea cu comuna Icoana ^{11) 12)}.

Fig. 2. Amplasarea actuală a comunei Şerbăneşti în cadrul judeţului Olt

Fig. 3. Comuna Şerbăneşti pe harta judeţului Olt în perioada comunistă

Fig. 4. Comuna Şerbăneşti pe harta protopopiatelor judeţului Olt

Fig. 5. Limita comunei Şerbăneşti conform Planului de amenajare teritorială a judeţului Olt

Despre vecinătatea sau nevecinătatea cu comunele Schitu şi, respectiv, Stoicăneşti, erorile amintite mai sus pot proveni din faptul că aceasta era delimitarea administrativ-teritorială cunoscută din perioada comunistă (v. Fig. 3). Cât despre alte „adjudecări” de terenuri învecinate, vă las să analizaţi singuri cele două hărţi din Fig. 2 şi Fig. 3, realizate la o distanţă, în timp, de circa un sfert de veac! Cred că veţi observa, ca şi mine, cel puţin trei lucruri:

1. Comuna Vîlcele a preluat din teritoriul comunei Şerbăneşti partea de nord-vest a fostei moşii Momiceni, dispărând, astfel, graniţa cu comuna Schitu;

2. Comuna Stoicăneşti a preluat din teritoriul comunei Vâlcele şi al oraşului Drăgăneşti-Olt, o parte din Câmpia Boianului, devenind, astfel, dintr-o dată, vecină cu comunele Crîmpoia, Izvoarele şi Şerbăneşti;

3. Comuna Tufeni a preluat, se pare, şi ea o mică parte din nord-estul comunei Şerbăneşti, mutilând oarecum „capul” acelei broaşte ţestoase pe care eu mi-o imaginasem acum vreo trei decenii, când vedeam pentru prima dată forma graniţelor comunei Şerbăneşti...

Fig. 6. Unitățile administrativ-teritoriale vecine cu comuna Şerbăneşti

Dacă speculaţiile mele, bazate doar pe compararea celor două hărţi, se vor dovedi a fi eronate, atunci vina o putem căuta, probabil, potrivit surselor citate, pe undeva pe la judeţ...

Dar despre vecinătatea comunei Şerbăneşti cu comuna Stoicăneşti, hai să mai analizăm şi harta din Fig. 4, hartă publicată pe Internet de Episcopia Slatinei şi a Romanaţilor [18]⁾! Din această hartă, demnă de luat în seamă, rezultă că graniţa ce desparte cele două comune ar fi, de fapt, mult mai mare decât lăţimea fostului drum al Drăgăneştilor, așa cum ar rezulta din harta prezentată în Fig. 2, hartă întocmită în 2004... Acelaşi lucru rezultă şi dintr-o mulţime de alte hărţi conţinute în Planul de amenajarea teritorială a judeţului Olt (PATJ Olt), plan elaborat de firma Halcrow România. În Fig. 5 am prezentat, spre exemplificare, o astfel de hartă preluată din acest proiect al Consiliului Judeţean Olt [19]⁾. Din această hartă reiese clar că graniţa comunei Şerbăneşti cu comuna Stoicăneşti începe de la fostul drum al Drăgăneştilor şi se termină în Valea Cracului, în apropiere de barajul de la Momiceni. Potrivit hărţilor prezentate în Fig 4 şi Fig. 5, partea de moşie ce a fost preluată de comuna Stoicăneşti ar viza acele terenuri de care vorbeam ceva mai sus, din zona La Peri, locuri ce aparţineau, înainte de 1989, vâlcelenilor. Probabil că în problema acestei controversate graniţe, nedeclarată oficial de către nici una dintre cele două comune în cauză (Şerbăneşti şi Stoicăneşti), ar trebui să intervină, în încercarea mea de a afla adevărul, chiar edilii celor două comune, ei fiind cei mai îndreptăţiţi să clarifice situaţia. Altfel, nu este deloc în regulă să nu avem un punct de vedere clar în acest joc al graniţelor desenate de alţii şi este mai mult decât ridicol să ne fie indiferent care ne sunt vecinii şi vecinătăţile...

Oricum, până la noi informații, harta actuală a comunei Șerbănești, bazată pe ultimele documentări ale mele, este cea prezentată în Fig. 1 și o vom regăsi, ca atare, și pe pagina de început a Enciclopediei on-line. Pentru că, iată, o ultimă hartă oficială, din 2016 (v. Fig. 6) [20]⁾, vine să confirme granițele schițate de mine ceva mai sus!

Conform datelor indicate de Primărie, comuna Şerbăneşti se găseşte situată pe paralela de 44^o 19' latitudine nordică şi pe meridianul de 24^o 42' longitudine estică ¹¹⁾. Locaţia geografică pe harta pământului, indicată de surse bazate pe tehnologia GPS, este însă destul de diversă şi, de aceea, greu de judecat. Astfel, spre exemplu, este indicată locaţia: 44,35^o(44^o 21' 0'') latitudine nordică faţă de Ecuator, respectiv 24,7^o (24^o 41' 59'') longitudine estică faţă de primul meridian [21]⁾. Se observă că principala deosebire dintre cele două variante de coordonate geografice este în ce priveşte latitudinea nordică, unde apare o diferenţă de 2', ceea ce înseamnă o deplasare cu peste 3 km a centrului comunei, spre nord. Acest lucru ar putea fi explicat, poate, prin faptul că datele Primăriei ar indica centrul satului Şerbăneşti de Jos, în timp ce datele sursei citate ²¹⁾ar indica centru satului Şerbăneşti de Sus.

Fig. 7. Poziţionarea comunei Şerbăneşti pe paralela 44º

Conform unei alte surse [22]⁾, coordonatele GPS ale comunei Şerbăneşti sunt 44,3272 - latitudine (44^o 19' 38'') şi 24,6936 – longitudine (24^o 41' 37''). Coordonatele, mult mai clare ca locaţie, ale staţiei de carburanţi auto Neaga Impex, staţie situată în centrul satului Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti), sunt următoarele [23]⁾: latitudine – 44,324674 (44^o 19' 29''), longitudine – 24,695021 (24^o 41' 42''). Pentru cine cunoaşte zona în cauză, aceste coordonate ale benzinăriei Neaga conduc la concluzia, aparent clară, că datele indicate ceva mai înainte ²²⁾ sunt, de fapt, coordonatele sediului Primăriei Şerbăneşti, care ar trebui să coincidă cu centrul comunei Şerbăneşti. Asta spuneam eu până acum, în 2021, când m-am mai deșteptat puțin, descoperind că aplicația Google Maps, dându-i coordonatele unui loc anume, te duce direct acolo și ți-l marchează; că funcția inversă o descoperisem mai demult... Aşadar, făcând uz de această aplicație, pentru o precizie cât mai exactă este indicat să se precizeze coordonatele cu șase zecimale (în sistemul DD – Decimal degrees), nu cu patru, adică așa cum sunt indicate în cazul benzinăriei Neaga. Făcând o simulare a coordonatelor indicate de cele trei surse, a rezultat – din păcate – o locație imprecisă, în toate cazurile, diferențele fiind destul de mari. Ca idee: locația indicată de Primărie este pe undeva pe câmp, spre Floru, între valea Rogojinei și valea Stârcului; locația indicată de site-ul romania-tourist.info ²²⁾se află pe undeva în zona centrală a fostului cătun Comănești; locația benzinăriei Neaga este indicată a fi undeva pe Șoseaua Mare, în apropiere de Monument... Ca urmare, utilizând aplicația Google Maps, am determinat coordonatele centrului civic al comunei Șerbănești, asumându-mi că acesta trebuie să fie acolo unde se află Primăria. Așadar, coordonatele centrului civic al comunei Şerbăneşti (aflat undeva lângă scările de intrare în Primărie) sunt: 44,331399 - latitudine (44° 19' 53'') şi 24,689989 – longitudine (24° 41' 24''). Centrul geografic al comunei este însă cu totul altceva și este mai greu de determinat... O aproximare grosieră ne spune că acesta ar trebui să fie pe undeva în apropiere de DJ 546A și de granița dintre satele Șerbăneștii de Sus și Șerbănești.

Coordonatele geografice extreme ale comunei Şerbăneşti sunt determinate, deocamdată, doar virtual, cu ajutorul aplicaţiei on-line GPS Coordinates [24]⁾ şi, aşa precum se poate observa în Fig. 1, sunt localizate după cum urmează:

- Extremitatea sudică, în punctul de dublă vecinătate a satului Şerbăneşti cu comunele Crâmpoia şi Stoicăneşti, pe fostul drum al Drăgăneştilor (44°19'53.0"N 24°41'24.0"E, respectiv 44.331399, 24.689989);

- Extremitatea nordică, în punctul de dublă vecinătate a satului Strugurelu (Jarcaleţi) cu comunele Icoana şi Movileni (44°13'31.0"N 24°41'32.0"E, respectiv 44.225278, 24.692222);

- Extremitatea estică, în punctul de dublă vecinătate a satului Şerbăneşti (de Jos) cu comunele Tufeni şi Crâmpoia (44°19'41.0"N 24°44'02.0"E, respectiv 44.328056, 24.733889);

- Extremitatea vestică, în punctul de dublă vecinătate a satului Şerbăneştii de Sus cu comunele Movileni şi Vâlcele (44°20'15.0"N 24°38'02.0"E, respectiv 44.337500, 24.633889).

Ar fi de remarcat aici că poziţia geografică a comunei Şerbăneşti este una privilegiată, ea aflându-se pe aceeaşi paralelă (44º) cu oraşele Bucureşti şi Craiova (v. Fig. 7). De acest privilegiu s-a bucurat, deocamdată, doar pe vremea vechiului drum al poştei, dar cine ştie? Cândva, poate că cineva va gândi (în mod economic şi nu politic!) că acel drum al poştei ar putea deveni autostradă, poate chiar acea Autostradă a Sudului, de care s-a tot vorbit în ultimii ani...

Fig. 8. Topografia zonei Boghia, ridicare pe teren din anul 1907

Conform hărţii militare ridicată pe teren în anul 1907 (v. Fig. 9), locul cu cea mai înaltă altitudine de pe teritoriul comunei Şerbăneşti se află la graniţa cu comuna Vîlcele, chiar pe drumul judeţean DJ 546A, care duce la Slatina. Mai precis, este vorba de culmea dealului dintre valea Catargia şi pădurea Momiceni, în locul numit, pe vremuri, La Cașcarade, unde altitudinea locului este de 162 m (înălţime faţă de nivelul mării). Potrivit aceleiaşi surse [25]⁾, locul cel mai jos de pe teritoriul comunei Şerbăneşti se află la poalele dealului Boghia, pe malul stâng al Dorofeiului, înainte de satul Buta (v. Fig. 8). Aici altitudinea este de numai 124,9 m. Aşadar, relieful comunei Şerbăneşti are o diferenţă maximă de nivel de circa 37 m, diferenţă înregistrată între satele Şerbăneştii de Jos (Şerbăneşti) şi Şerbăneştii de Sus, aşa cum rezultă din Fig. 8 şi Fig. 9.

Așezarea. Din punct de vedere istoric, comuna Şerbăneşti aparţine de provincia numită Valahia sau Ţara Românească, regiunea Muntenia [26]⁾. Aşadar, deşi judeţul din care face parte acum comuna Şerbăneşti, ca şi în perioadele mai vechi ale istoriei (încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân şi până în 1950, când s-a adoptat organizarea administrativă pe regiuni şi raioane), este numit judeţul Olt, şerbăneştenii nu sunt şi nu au fost niciodată olteni; ei sunt valahi munteni. Totuşi, Legea nr.2/1968 a produs o oarecare confuzie şi nesocotinţă... Dacă până atunci judeţul Olt, istoric vorbind, se întindea doar pe malul stâng al Oltului, conform noii organizări administrative impusă de legea mai-sus menţionată, judeţul Olt a căpătat o altă configurare, înglobând în el şi fostul judeţ Romanaţi, judeţ ce era situat pe malul drept al Oltului şi care aparţinea, de drept, de regiunea Oltenia... Şi, ca să fie confuzia şi mai deplină, din anul 1998, consiliile judeţene s-au asociat, în cadrul programului pentru aderare la Uniunea Europeană, în 8 regiuni de dezvoltare ²⁶⁾, judeţul Olt fiind inclus (evident!) în Regiunea Sud-Vest, alături de celelalte judeţe, de drept, ale Olteniei istorice (Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea)...

Atât satul Şerbăneşti (de Jos) cât şi Şerbăneştii de Sus sunt aşezate pe valea pârâului Dorofei, care străbate comuna, de la nord-vest spre sud-est, pe o lungime de circa 8 km. În schimb, satul Strugurelu (Jarcaleţi) se află amplasat pe malul stâng al pârâului Rogojina, care este unul dintre afluenţii importanţi ai Dorofeiului.

Fig. 9. Topografia zonei Catargia-Momiceni, ridicare pe teren din anul 1907

Din punct de vedere al legăturilor rutiere, comuna Șerbănești se află situată pe drumul județean DJ 546A (Brebeni – Greci - Șerbănești – Crîmpoia – Nicolae Titulescu – Văleni – Stoicănești – Drăgănești-Olt), din acest drum pornind, de pe teritoriul comunei, în direcții diferite, alte două drumuri județene: DJ 546B (Șerbăneștii de Sus – Movileni – Bacea – Potcoava) și DJ 546D (Șerbănești – Floru).

Sistematizarea comunistă. În ianuarie 1976, imediat după sărbători, pe prima pagină a ziarului „Scînteia”, era anunțată știrea „nemaipomenită” că: „În judeţul Olt au avut Ioc, în fiecare localitate, dezbateri publice privind schiţele de sistematizare. În adunările cu cetăţenii au luat cuvîntul peste 7 000 de săteni, care au făcut mai mult de 10 000 de propuneri, aducîndu-şi contribuţia la mai buna amplasare a unor obiective şi locuinţe în raport cu cerinţele moderne de civilizaţie şi cu tradiţiile locale. Prin adoptarea noilor schiţe de sistematizare, numărul satelor se reduce de la 384 la 272, iar perimetrul afectat localităţilor va fi mai mic cu aproape 15 000 ha, care vor intra în circuitul productiv.” [27]⁾ Îmi amintesc că tatăl meu, Călie, care era membru de partid de „nădejde” al comunei Șerbănești, în acea peioadă, participase la aceste discuții și, ceea ce înțelesese el, în primă fază, erau doar faptele bune, care au fost scoase în evidență: că se prevedea ca pe la Șerbănești să treacă o linie de cale ferată, ce urma să lege gara Potcoava de gara Roșiori și cam atât... Pentru că altfel, după cum spuneam și într-un alt context, încă din 1975, această sistematizare îl determinase să amenințe cu depunerea carnetului de membru de partid dacă rețeaua da curent electric nu va fi extinsă, în cătunul Lisa, până la capătul satului și se va opri la Tăldare, așa cum era schița de sistematizare ce urma să-i ofere Șerbăneștiului statutul de oraș. Dar – culmea! – acest aspect, cu urbanizarea nu-l reținuse, nu-l pricepuse sau nu-l crezuse...Dar trebuie știut, totuși, că, la nivel de județ, stregia de punere în aplicare a acestor schițe de sitematizare viza, în principal, ca „unele localităţi — centre polarizatoare care dispun de resurse materiale şi umane — să se dezvolte într-un ritm mai intens” ²⁷⁾. Se mai prevedea, de asemenea, că: „într-o primă etapă, pînă în 1980, comunele Vădastra, Scorniceşti şi Radomireşti vor prinde contururi urbane”, iar „după 1980 li se vor adăuga localităţile Potcoava, Osica, Şerbăneşti, Piatra Olt, Rusăneşti şi Vitomireşti” ²⁷⁾. Ce s-a realizat din acest plan de sistematizare? Mai nimic... În perioada comunistă, până în 1989, au dobândit statutul de oraș doar Scorniceștii și Piatra-Olt, ambele pe ultima sută de metri, adică în 1989 [28]⁾^[29]⁾, nicidecum până în 1980, cum se preconizase, și prin alipiri teritoriale forțate. După aceea, în 2004, în mod miraculos, a apărut orașul Potcoava [30]⁾ și cam atât... Șerbăneștiul e încă în așteptare!

Heraldica. În 2011, printr-o hotărâre a Consiliului Local, s-a aprobat „demararea procedurilor specifice, privind realizarea stemei şi steagului Comunei Şerbăneşti” – în baza Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului și a Hotărârii de Guvern nr. 25/2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. În mod îmbucurător, prin aceeași hotărâre a Consiliului Local, s-a aprobat și „contractarea de servicii pentru elaborarea stemei şi steagului Comunei Şerbăneşti” [31]⁾. Numai că lucrurile, mai apoi, se pare că s-au blocat pe undeva, rău de tot – probabil pe la Comisia Națională de Heraldică sau prin hățișul legiferărilor mereu în schimbare – astfel încât nici acum, în 2021, după un deceniu de așteptare, nu putem vorbi de o heraldică oficială a comunei Șerbănești. Și, totuși, încă din 2014, dintre cele 104 comune ale judeţului Olt, 28 aveau deja „stema aprobată de Comisia Naţională de Heraldică: Bârza, Fălcoiu, Făgețelu, Dobrosloveni, Corbu, Oboga, Cezieni, Vișina Nouă, Dobrun, Drăghiceni, Găneasa, Izbiceni, Fărcașele, Pleșoiu, Teslui, Tufeni, Bălteni, Grojdibodu, Cungrea, Vitomirești, Crâmpoia, Gârcov, Băbiciu, Verguleasa, Brastavățu, Vlădila, Colonești și Bobicești” [32]⁾. Deci, cu puțină voință, se poate... Că nu este normal, de pildă, ca orice SRL să fie obligat să aibă o siglă proprie, prin care să se identifice, iar o comună sau (mai grav!) un oraș, să nu aibă asemenea preocupări...

Concluzii. Despre oamenii şi locurile din comuna Şerbăneşti sunt foarte multe de relatat şi de descoperit. Sper, de aceea, ca timpul să ne dea răgazul necesar și șansa de a scoate la lumină toate aceste valori culturale și istorice ale trecutului nostru. Spun asta deoarece, așa cum am încercat să evidențiez și ceva mai sus, referindu-mă la vecinătățile comunei, sunt încă multe lucruri importante (unele ce țin chiar de prezent!), lucruri simple, elementare, care ar trebui cunoscute de către noi toți, șerbăneștenii de tot felul. Și ar mai fi de reținut, de asemenea, că din 1908, de la înființarea sa, și până în momentul de față, comuna Șerbănești nu a avut niciodată o arondare firească a satelor ce o alcătuiau sau o alcătuiesc încă. Potrivit tradiției și potrivit tuturor prevederilor legislative ce au existat de-a lungul vremii, normal ar fi fost ca, măcar odată în decursul existenței sale, comuna Șerbănești să fi cuprins la un loc toate satele și cătunele de care aminteam la începutul acestui documentar: Șerbăneștii-Domnești, Șerbăneștii-Negreni, Buta, Jarcaleți și Momiceni... Dar nu a fost să fie așa și, din păcate, despre Momiceni, de exemplu, deja nu mai putem vorbi decât la modul trecut, cum că ar fi fost cândva, acolo în Câmpia Boianului, un loc izolat dar locuit totuși și plin de viață în perioada sa de glorie! Despre cel ce a adus gloria acelui sătuc, acum dispărut, am scris într-un documentar separat și, probabil că voi mai scrie încă și cu alte ocazii. Acel om se numea Dumitru Caciona (zis Cacionea, în rândul șerbăneștenilor), inginer agronom de profesie dar un om polivalent de excepție, prin tot ce a reușit să facă în decursul vieții sale.

Și-aș vrea să închei acest documentar într-un mod optimist, totuși, citându-l pe profesorul Dumitru Ilie, care în prefaţa monografiei sale dedicată comunei Șerbănești spunea, plin de o vădită mândrie [33]⁾: „Şerbăneştiul meu natal a fost întotdeauna locul cel mai frumos pentru mine şi oriunde m-ar fi purtat paşii vieţii, frumuseţea şi unicitatea acestui loc n-au fost depăşite”. Iar explicaţia acestui aparent paradox ne-o dă tot el: „Dintotdeauna oamenii au avut nostalgia locurilor natale, pe care le-au asociat imaginilor idilice ale copilăriei şi familiei, cel mai puternic reper în viaţă”... Ce mi-ar mai rămâne mie de adăugat?! Mai nimic. Au spus-o deja – după cum se vede –, mult mai bine, atâția alți șerbăneșteni plini de har, înaintea mea! Mie îmi revine doar misiunea, delicată și dificilă, de a-i identifica și de a pune la un loc spusele lor...

Craiova, 3 octombrie 2021

Referințe documentare:

[1]. * * * - Legea nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane și rurale. Monitorul Oficial, București, 31 martie 1864.

[2]. * * * - Indicele comuneloru României după noua organisare a Legei comunale. Ministeriulu de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, Imprimeria Statului, Bucuresci, 1865.

[3]. FRUNZESCU, Dimitrie - Dicționaru topograficu și statisticu alu României. Tipografia Statului, București, 1872.

[4]. GHIMIȘESCU, Petre și GHIMIȘESCU, Paula – Monografia comunei Șerbăneștii de jos: Lucrare de cercetare pentru promovarea ca învățători grad I. ANR – București, Ministerul Culturiii Naționale -1942, Direcția Învățământ Primar, mapa 24, fascicola 43, litere G-L.

[5]. SĂGEATĂ, R. – Organizarea administrativ-teritorială a României. Evoluție. Propuneri de optimizare. București, 2013, http://advocacy.ro/sites/advocacy.ro/files/files/depozitie/anexe/2013-03/organizarea_administrativ-teeritoriala_a_romaniei..pdf, accesare 5 martie 2017.

[6]. * * * - OT-F-00145. Primăria comunei Șerbăneștii de Sus (1873-1951). Arhivele Naționale, http://cautare-b.arhivelenationale.ro/cautare-b/detail.aspx?ID=270364, accesare 9 martie 2017.

[7]. ALESSANDRESCU, C. și SFINȚESCU, I.G. - Dicționar geografic al județului Oltu. Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1895.

[8]. BARBU, Ileana-Monica și BARBU, Mihai – Plasa Mijlocu – Importantă unitate administrativ teritorială a județului Olt. În revista „Memoria Oltului și Romanaților”, Găneasa, ianuarie 2019, p. 36.

[9]. * * * - Monitorul Oficial al României, nr. 297, Bucureşti, 21 decembrie 1948.

[10]. * * * - Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată în 1981. Wikisource, https://ro.wikisource.org/wiki/Legea_nr._2/1968,_republicat%C4%83_%C3%AEn_1981, accesare 5 martie 2017.

[11]. * * * - Comuna Şerbăneşti - Monografie. Primăria Şerbăneşti, Jud. Olt. http://www.primaria serbanesti.judetulolt.ro/main.php?actCommand=general& actEvent=monografie, accesare 2 ianuarie 2012.

[12]. * * * - Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Comunei Şerbăneşti, Judeţul Olt. Hotărârea Consiliului Local nr. 16 din 11.03.2011.

[13]. * * * - Recensământul populaţiei şi al locuinţelor – 2011. Institutul Naţional de Statistică, http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesare 5 martie 2017.

[14]. * * * - Momiceni – pădurea şi lacul de pescuit, fostul conac Momiceni. Wikimapia, http://wikimapia.org/12079816/Momiceni-padurea-si-lacul-de-pescuit-fostul-conac-Momiceni, accesare 5 martie 2017.

[15]. * * * - Judeţele României socialiste. Editura Politică, Bucureşti, 1972.

[16]. * * * – Judeţul Olt. Slatina, http://hartaolt.ro/harta-ro-Olt-557-Olt.html, accesare 5 martie 2017.

[17]. BIŢU, M. C. – Aşezarea orizontului local – Comuna Şerbăneşti – Judeţul Olt, http://www.scribd.com/doc/47738403/ASEZAREA-ORIZONTULUI-LOCAL, accesare 5 martie 2017.

[18]. * * * – Judeţul Olt. Harta Protopopiatelor. Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Slatina, http://www.episcopiaslatinei.ro/2008/09/11/protopopiate/, accesare 5 martue 2017.

[19]. * * * - PATJ Olt. Faza I – Studiu de fundamentare – Mediu. Proiect al Consiliului Judeţean Olt realizat de S.C. Halcrow România SRL, Bucureşti, 2010.

[20]. * * * – Ordinul nr. 1092/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 12 unități administrativ-teritoriale. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară – ANCPI, https://lege5.ro/gratuit/gezdsmzzheza/ordinul-nr-1092-2016-privind-aprobarea-inceperii-lucrarilor-de-inregistrare-sistematica-a-imobilelor-pe-sectoare-cadastrale-in-12-unitati-administrativ-teritoriale, accesare 13 iunie 2021.

[21]. * * * – Şerbăneşti (Olt). Pagenation Maps, http://pagenation.com/world/Serbanesti%20%28Olt%29_24.7_44.35.map, accesare 5 martie 2017.

[22]. * * * – Şerbăneşti (Olt). Romania Tourist Info, http://obiective-turistice.romania-tourist.info/serbanesti-olt—detalii, accesare 5 martie 2017.

[23]. * * * – Staţia SC NEAGA IMPEX SRL. Şerbăneşti, http://www.gazonline.ro/, accesare 5 martie 2017.

[24]. * * * - Google Maps GPS Coordinates. http://www.gps-coordinates.net/, accesare 5 martie 2017.

[25]. * * * - Planul de tragere - Şerbăneştii de Jos. Direcţia Topografică Militară, 1952, http://www.geo-spatial.org/harti/preview-pt-zoomify.php?mapId=472, accesare 5 martie 2017.

[26]. * * * - Organizarea administrativ-teritorială a României. Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Organizarea_administrativ-teritorial%C4%83_a_Rom%C3%A2niei, accesare 5 martie 2017.

[27]. ROUĂ, Emilian - OLT: Schiţele de sistematizare a localităţilor îndezbatere publică. În ziarul „Scînteia” nr. 10390, București, 3 august 1978, p. 1.

[28]. * * * – Scornicești. Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Scornice%C8%99ti, accesare 14 iulie 2021.

[29]. * * * – Piatra-Olt. Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Piatra-Olt, accesare 14 iulie 2021.

[30]. * * * – Potcoava. Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Potcoava, accesare 14 iulie 2021.

[31]. * * * - HCL nr. 40/30.09.2011 cu privire la: demararea procedurilor privind elaborarea însemnelor heraldice ale localităţii Şerbăneşti, Judeţul Olt. Primăria Șerbănești, 30 septembrie 2011.

[32]. * * * - Oltul, un județ cu blazonul pierdut. Realitatea Oltului, Slatina, 18 mai 2014, https://realitateaoltului.ro/2014/05/18/oltul-un-judet-cu-blazonul-pierdut/, accesare 22 iulie 2021.

[33]. ILIE, D. - Şerbăneşti. Pagini de monografie. Editura Casa Ciurea, Slatina, 2010.

Accesați fișierul în format pdf:

Comuna Șerbănești