Porecle

Am făcut public acest documentar, inițial, cu oarecare teamă de a nu fi, cumva, rău înțeles (sau înjurat fără prea multe merite!) dar și cu speranța că voi transmite, totuși, generațiilor viitoare, o interesantă trecere în revistă, mai puțin obișnuită, a unor porecle mai vechi sau mai noi de șerbăneșteni, cu neamurile lor, așa cum erau sau mai sunt încă cunoscute de săteni... Și se pare că, într-adevăr, acest documentar, la scurt timp de la prima sa publicare on-line, a avut un succes neașteptat, drept care, cu contribuția directă sau indirectă a mai multor șerbăneșteni, lista poreclelor, a istorioarelor legate de acestea și a fotografiilor documentare atașate începe să crească. Dar să vedem, mai întâi, din punct de vedere lingvistic și juridic, cam cum e cu poreclele, în general...

Aspecte lingvistice și juridice. Din punct de vedere semantic, conform Dicționarului explicativ al limbii române (DEX '98), porecla este un "supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activității sale". Acelaşi dicţionar ne spune însă, în mod oarecum contradictoriu, că supranumele este un "nume adăugat la numele propriu al unei persoane în semn de cinste sau pentru a o distinge printr-o caracteristică sau printr-o circumstanță de altă persoană cu același nume". Deci supranumele ar fi un fel de pseudonim și-ar fi de bine! Dar, tot așa, pseudonimul este definit a fi un ”nume creat sau adoptat sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc.” [1]⁾ Adică și pseudonimul ar fi de bine! Dar porecla, în general, nu prea e de bine...

Ca urmare, din punct de vedere juridic, porecla, deşi poate particulariza, în fapt, o persoană fizică, ea nu se bucură, totuşi, de nici o protecţie legală şi nu este definită, în mod expres, în vreun act legislativ. Englezii definesc însă porecla într-un mod mult mai concis, mai clar şi mai cuprinzător (v. Collins English Dictionary): "nume familiar, de alintare sau derizoriu dat unei persoane, unui animal sau unui loc".

Şi trebuie să recunoaştem că şi la noi, la români, porecla se poate referi, de asemenea, nu numai la oameni, ci şi la animale sau locuri. Iar numele familiare (ex.: Nelu, Costică, Mitică, Leana etc.) sau de alint (ex.: Gigel, Grigoraș, Nuța, Lenuţa etc.), din punct de vedere juridic, nu pot fi încadrate, deocamdată, decât tot în categoria poreclelor, atâta timp cât nu sunt asimilate pseudonimelor. Că, deocamdată, Noul Cod Civil, apără doar dreptul la pseudonim al cetățeanului, în condițiile legii (art. 254), fără a defini însă clar, ce înseamnă, în termeni juridici, pseudonimul [2]⁾... Și e normal, până la urmă, deoarece pseudonimul ți-l atribui singur, pe când porecla îți este atribuită de alții, fără a fi însă ceva oficial, spre deosebire de numele propriu! De acea, în acest documentar, mă voi referi, desigur, doar la aspectul derizoriu, ironic sau aparent enigmatic al unor porecle purtate de diverşi şerbăneşteni, într-un interval reprezentativ de timp, deoarece, cam în acest fel, este percepută porecla de majoritatea locuitorilor din comună. Porecla spune, în general, ceva, transmite un mesaj peste timp; numele, nu. De aceea, auzim, adeseori, întrebarea: Dar de ce i se spune sau i se spunea aşa? Numele însă nu iscă întrebări de niciun fel, trecând, de multe ori, necunoscut în posteritate...

Fig. 1. Semnificaţia codului de clasificare a poreclelor din lista alfabetică

Codificarea și lista alfabetică. Aşadar, am încercat, bazându-mă, deocamdată, mai mult pe propriile amintiri, să adun la un loc o mică parte din multitudinea de porecle ce au marcat lumea satelor comunei Şerbăneşti în decursul ultimelor secole de existenţă (inclusiv Buta și Momiceni). Desigur că lista acestor porecle nu este nici pe departe una completă dar, pe măsură ce voi avea noi informaţii sau memoria mă va ajuta mai mult, o voi completa, sper eu, cu mai multe nume şi mai multe detalii. Pentru a putea face o analiză cât mai relevantă a acestor porecle, am încercat să fac şi o categorisire a acestora după mai multe criterii [3]^{) [4])}, folosind, în acest scop, un cod de clasificare a cărui semnificaţie este cea prezentată în Fig. 1. Cu toate acestea, uneori, gruparea lor poate nu este cea mai potrivită, deoarece, cel mai adesea, doar le-am intuit geneza, unele fiind foarte vechi şi povestea lor pierzându-se în timp, altele fiind necunoscute mie în detaliu. De aceea, acolo unde nu am fost prea sigur sau mi-au lipsit cu desăvârşire informaţiile, am folosit semnul întrebării sau punctele de suspensie.

În lista alfabetică de mai jos, a poreclelor întâlnite pe teritoriul comunei Şerbăneşti de-a lungul timpului, am indicat, pe lângă codul de clasificare și câteva detalii lămuritoare sau istorioare, adesea ușor anecdotice, care să le facă memorabile și nemuritoare. Acolo unde am avut posibilitatea, am folosit și o fotografie a persoanei în cauză dar munca aceasta va continua, sper eu, cu sprijinul șerbăneștenilor de peste tot...

Încercați, așadar, să frunzăriți - oleacă doar - această listă și vă veți simți, deodată, mai șerbăneșteni ca oricând! Eu fac acest lucru, de fiecare dată, când mi-este prea dor de ulița copilăriei și de anii petrecuți la Șerbănești... Și iată, mai jos, lista de onoare a - de acum - nemuritorilor șerbăneșteni! Pentru că ei sunt deja intrați în Enciclopedie și în hățișurile Internetului...

Agigea: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX – XXI; B1P3.

Aiticu: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX, căsătorit, copii:...; B1P7.

Arici: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Rasol..., căsătorit, copii: Marin (Minică a-lu’ Arici)..., B1P1.

Armangiu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P4.

Armean: Momiceni, sec. XVII; jurat desemnat de obște pentru divanul domnesc [5]⁾; B5A6.

Aspra: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX, căsătorită; era femeia care făcea pe ortopedul satului Şerbăneştii de jos; ea ştia să pună la loc mâini şi picioare luxate şi să te facă bine; F1P2.

Aştoc: Șerbăneștii de jos, Lisa, ulița lu' Piteşteanu, sec. XX; agricultor, muncitor pe şantier, brutar la fosta brutărie a colectivului; numele de familie Bunciu, căsătorit cu Gela; copii: Nuţa (Nuţa Gelii) şi Mitel (?)...; B1P3.

Babarez: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Rasol... (?), căsătorit, B1P3.

Babaroi: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Anton... (?), căsătorit, copii: Luchian (Luchian a-lu' Babaroi)..., B1P2.

Babilon: Șerbăneștii de jos, casă în cătunul Lisa, mutat, mai târziu, în Miculeşti, sec. XX; numele său adevărat: Mitică..., agricultor şi şef de atelaj la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit, copii: Nuţa (Nuţa lu' Babilon)...; B1P3.

Bacată: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; agricultor, căsătorit, copii;...; B1P3.

Barsacu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit cu Barsacoaia (după porecla soţului, copii: Dumitra (Mita lu' Barsacu, căsătorită cu Ghitoc)...; B1P3.

Barsacoaia: v. Barsacu, F1P8.

Băligan: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Tinca..., căsătorit, copii: Constantin (Costel a-lu' Băligan)...; B1P3.

Bălmajă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Murgea Ion, zis şi Ion a-lu' Bobonete, meseriaş din breasla lu' Bobonete (tâmplărie, zidărie), căsătorit, copii:...; a copilărit în cătunul Murgeşti. Om de ispravă dar se spunea despre el că bălmăjeşte mult, în sensul de a zăpăci pe cineva cu vorba (fără rost), de aici provenindu-i şi porecla; B1P2.

Bărâlă: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; numele său adevărat Ştefan...,căsătorit, copii: Marin (zis Mime)...; B1P3.

Bătrânu: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P7.

Bâlă: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P3.

Bârsan: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P6.

Bâţâcă: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Androne..., căsătorit, copii: Maria (Măria lu' Bâţâcă)...; B1P3.

Bâţâlac: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; agricultor, căsătorit cu Bâţâlăcoaia (după porecla soţului), copii:..; B1P1.

Bâțâlăcoaia: v. Bâțâlac, F1P8.

Bâzdoacă: Șerbăneștii de jos, sec. XIX – XX; căsătorit, copii:..; B1P5.

Bâzgan: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Iancu (Iancu lu' Bâzgan)...; B1P3.

Begilă: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; numele său adevărat: Raicu..., brutar la brutăria fostului CAP, căsătorit cu Mita lu' Borţea, copii: Alexandra (Sanda lu' Begilă)...; B1P8.

Beacă: Șerbăneștii de jos, Lisa (născut în Crâmpoia), sec. XX – XXI; numele real: Banciu..., căsătorit, 6 copii ^{23) [6])}:...; B1P7.

Beleacă: Șerbăneștii de jos, sec. XX; B2P2.

Belita: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; agricultoare, căsătorită cu Petrică a-lu' Mâţu, un copil: Gheorghe (Gheorghe al Belitii); F1P1.

Berbece: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu' Berbece), Ion (Ion a-lu' Berbece)...; B1P3.

Bercanu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Dumitrana..., căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Bercanu)...; B1P3.

Bercea: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Dumitrana..., agricultor, căsătorit, copii: Vasile (Vasâle a-lu' Bercea)...; B1P3.

Berechet: Șerbăneștii de jos, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Becheanu..., căsătorit, copii: Radu..; B2A9.

Bigu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Dumitru (Dumitru lu' Bigu), Florea (Florea lu' Bigu zis Troancă)...; B1P3.

Bilă: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, n.1955 - d.2012; numele său adevărat: Raicu I. Marin (v. Fig. 2 [7]⁾), cioban, brutar, gropar etc.; căsătorit cu Florina (din Buta), copii: Nicolae (Nicu lu' Bilă), Dumitra (Miky) și Adriana; porecla i-a fost atribuită de tatăl său, Ilie a-lu' Priboi; B1P1.

Binder: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:..; B2P8.

Fig. 2. Bilă

Bite: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Raicu I. Constantin, cioban la oile satului, căsătorit, copii:...; porecla i-a fost atribuită de tatăl său, Ilie a-lu' Priboi, şi provine de la Tite (apelativ derivat din Constantin); când era mic şi era întrebat cum îl cheamă, el răspundea Bite, în loc de Tite, şi aşa i-a rămas numele; B1P3.

Bitie: Șerbăneștii de jos, Comănești (după inundaţiile din 1975, s-a mutat în Giugelani), sec. XX - XXI; numele său adevărat: Comănescu Dumitru, gestionar în comună, căsătorit, copii: Ioana (Oniţa lu' Bitie)...; B1P3.

Blându: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Ciobanu Florea (zis şi Florea lu' Păpău), agricultor, căsătorit, copii: Dumitru (Dumitru lu' Blându), Dumitra (Mitica lu' Blându), Alexandru (Lisandru lu' Blându)...; porecla îl caracteriza perfect, el fiind un om deosebit de blajin; B1A5.

Bleau: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Alexandru (Lisandru lu' Bleau)...; B1P3.

Boacă: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P3.

Boanghină: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P6.

Bobonete: Șerbăneștii de jos, Murgești (la poalele dealului Tomoaica), sec. XX; copii: Ion (Ion a-lu' Bobonete zis şi Bălmajă), Constantin (Costică a-lu' Bobonete zis şi Titiţă)..., toţi cioplitori în lemn, constructori de case din paiantă şi acareturi; B1P3.

Boncea: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Comănescu..., agricultor, căsătorit, trei copii: Stan (Stan a-lu' Boncea), Marin (zis Sulă sau Sulă a-lu' Boncea) şi Constantin (Costică a-lu' Boncea), B1P3.

Bonghiţă: Șerbăneștii de jos, Comănești (mutat în Șoseaua Mare, după inundațiile din 1975, într-o casă, vizavi de Școala Nouă, casă care fusese a Linei lu' Bordei și, mai apoi, fusese magazinul alimentar al satului), sec. XX - XXI; căsătorit, un copil: Viorel (Viorel a-lu' Bonghiţă); B1P3.

Bordei: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare (v. Bonghiță), sec. XIX – XX; căsătorit; B1P9.

Borţea: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (vizavi de biserică), n.1904 - d.1978; numele său adevărat: Pena Ilie (zis şi Ilie al Floarii, v. Fig. 3), agricultor, căsătorit cu Elena (Leana lu' Borțea) copii: Maria (Măria lu' Borţea), Gogu (Gogu lu' Borţea), Gheorghiţa (Ghiorghiţa lu' Borţea, măritată la Buta), Dumitra (Mita lu' Borţea)... Borţea era un om gras, cu burta mare (burtos sau borţos, cum se zice la Şerbăneşti); de aici, probabil, această poreclă; B1P1.

Botea: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; agricultor, căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu' Botea), Elena (Leana lu' Botea), Ilie (Ilie a-lu' Botea zis Măciucă), Florica (Florica lu' Botea)...; B1P4.

Bragă: Șerbăneștii de jos, sec. XIX – XX; căsătorit, copii:..; B1P4.

Fig. 3. Borțea

Buciumeanu: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; numele său adevărat: Scarlat..., agricultor, căsătorit, copii: Anton (Anton a-lu' Buciumeanu)..., B1P1.

Bucureşteanu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX - XX; negustor ambulant şi proprietar de prăvălie, căsătorit, copii: Cucu (poreclă, zis şi Cucu lu' Bucureşteanu)..., B1P4.

Budică: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Ivaşcu Marin (zis și Mărin a-lu' Țuicaru), agricultor, căsătorit cu Ioana (născută Simion, din satul Barza, com. Tufeni; poreclită Budicoaia, după numele soţului), 7 copii (de 2 ori gemeni): Ilie (zis Călie), Tudoriţa, Aurică frate geamăn cu Dumitra (moartă la vârsta copilăriei), Maria, Smărăndiţa soră geamănă cu Măndilica (moarte amândouă din fragedă copilărie); B1P8.

Budicoaia: v. Budică; F1P8.

Buduna: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; agricultoare, căsătorită, copii: Dumitru (Mitu Budunii), Lina (Lina Budunii)...; în mod curios, buduna este un regionalism din zona Moldovei [8]⁾ al cărui sinonim este fofoloanca - regionalism folosit în zona comunei Şerbăneşti; F1P1.

Bufoi: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; numele real: Dumitrana..., căsătorit cu Bufoaica (poreclă după numele soţului), copii: Ilie (Ilie a-lu' Bufoi), Florea (Florea 'lu Bufoi)..., B1P3.

Bufoaica: v. Bufoi; F1P8.

Bunciu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Cârstea..., căsătorit, copii: Tudor (Tudor a-lu' Bunciu)... Posibil să nu fie o poreclă ci un nume de familie, dintr-un alt neam, în comuna Şerbăneşti existând şi numele de Bunciu; B1P3.

Burghel: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P3.

Buric: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX; agricultor, şef de atelaj, căsătorit, copii:..; B1P1.

Burlacu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Constantin (Tite a-lu' Burlacu)...; B1P5.

Butoi: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Aspasia (Aspasia lu' Butoi), Paulina (Paulina lu' Butoi)...; B1P1.

Cacionea: Momiceni, numele real: Dumitru Caciona (n. 24 decembrie 1885 – d. 27 februarie 1971, v. Fig. 4), inginer agronom, administratorul moșiilor Brâncoveanu, bancher și moșier; poet clasic de origine macedoneană, publicând sub numele de Tache Caciona; căsătorit cu Alexandrina, fără copii [9]⁾; porecla provenea din ”pocirea” numelui de familie, nume care nu le era familiar localnicilor și li se părea greu de pronunțat; din același considerent, probabil, în zona Bărcănești, inginerul Dumitru Caciona era numit ”boier Cacion” ¹⁵⁾; B5P0.

Fig. 4. Cacionea

Calopa: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorită, copii: Viorel (Viorel al Calopii)... Calopa poate era chiar numele ei adevărat (nu știu exact!); F1P8.

Camzâs: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Ciobanu..., căsătorit, copii:... Porecla pare să vină de la un tic verbal al acestuia: "C-am zâs!"; B1P7.

Capră: Șerbăneștii de sus, sec. XX; căsătorit, copii: Elena (Leana lu' Capră)...; B2P5.

Cartof: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Raicu M. Ion, unul dintre băieţii lui Malacu, căsătorit, copii:.., B1P3.

Cartojan: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XIX - XX; numele său adevărat: Stoica..., agricultor, căsătorit, copii: Dumitru (Mitică a-lu' Cartojan)..., B1P3.

Fig. 5. Caval

Caval: Jarcaleți (Strugurelu), sec. XIX. Se numea aşa deoarece îi plăcea să cânte la caval şi, pe numele său adevărat se numea Hristudor Caracostea (v. Fig. 5 [10]⁾), fiind bunicul savantului Dumitru Caracostea și ctitorul Bisericii de la Sus. Potrivit spuselor lui Dumitru Caracostea, el ar fi întemeiat cătunul Jarcaleţi, devenit mai apoi satul Jarcaleţi, actual satul Strugurelu. Mai mult decât atât, pe la începutul anilor şaizeci, savantul Caracostea făcea următoarea mărturisire, în legătură cu bunicul său, Caval: "Şi astăzi cine se va duce în satul Şerbăneşti-Olt şi va căuta fântâna care era la marginea curţii lui va afla - cred - că fântânii îi zice Fântâna lui Caval. Era fântâna zidită de el. Îmi aduc aminte [că la] cătunul Jarcaleţi, aşezat şi întemeiat de el la circa 300 - 400 de metri de curtea lui, avea şi câţiva ţigani - de unde şi numele de Jarcaleţi - şi [că] printre ei era un cântăreţ din vioară care adeseori venea la petrecerile lui." [11]⁾; copii: Nicolae (tatăl lui D. Caracostea), Mihail (Mihalache), Constantin (Costică), Iancu (mort de tânăr), Polihron și Smaranda; B3P4.

Caval: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; căsătorit, a avut cel puțin un copil, cunoscut, în rândul sătenilor, sub numele de Voicu lu' Caval; B1P5.

Câs: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Raicu Dumitru, agricultor, muncitor necalificat pe şantier, căsătorit, copii: Ion (Onică a-lu' Câs [12]⁾)...; B1P3.

Călie: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (stabilit, după căsătorie, în cătunul Lisa); numele său adevărat era Ivaşcu M. Ilie (n. 22 mai 1932 - d. 9 iunie 1996, v. Fig. 6), zis şi Ilie a-lu' Budică, agricultor, zidar, magazioner, şef de echipă şi ajutor de fermier la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit cu Ecaterina (Catirina lu' Sardescu), trei copii: Aurică (Aurel a-lu' Călie), Marcel (Marcel a-lu' Călie) şi Antoaneta (Neta lu' Călie). Porecla i-a fost atribuită de Ilie a-lu' Priboi (zis Căşărie), pe când era copil. Fiind vecini, când îl întreba Ilie a-lu' Priboi ce a mâncat, el răspundea, deseori, "făcu mămica o călie"; de fapt, el voia să spună că mâncase pâine în spuză (turtă din aluat nedospit), care, atunci când, din diverse motive nu se prea cocea, i se spunea că e călâie; B1P3.

Fig. 6. Călie

Căpățână: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Mihai Gh. Marin (zis și Mărin a-lu' Tânjală, v. Fig. 7 [13]⁾), motopompistul saivanelor CAP-ului, căsătorit cu Leana lu' Botea, copii:..; B1P7.

Căşărie: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Raicu C. Ilie, zis şi Ilie a-lu' Priboi, veteran de război, recăsătorit, după ce i-a murit prima soţie (Smaranda, din Buta [14]⁾), cu Elena (Leana lu' Sardescu. A avut cinci copii cu prima lui soţie: Mitica, Rada, Costică (Bite), Gheorghe şi Marin (Bilă). Îi plăcea să poreclească oamenii, inclusiv propriii copii, şi era, la rândul lui, poreclit, în fel şi chip, fără să se supere în vreun fel, amuzându-se, parcă, în acest fel. Porecla Cășărie i-a fost dată de Mitică a-lu' Puru, poştaşul satului şi prieten bun de-al lui, deoarece Ilie a-lu' Priboi avea, printre alte înjurături preferate (care mai de care!), una mai puţin obişuită: "...'tu-i căşăria mă-sii", căşăria fiind, desigur, (în acest caz) acea parte a stânii unde se prepară caşul (!); B1P7.

Fig. 7. Căpățână

Căţăloaia: Șerbăneștii de jos, Dumitrăneşti, sec. XX; căsătorită, copii: o fată căsătorită la Bărcănești...; mai târziu dobândise o formă pașnică de nebunie, care o izola de toţi şi de toate, trăia în mizerie şi îndura o suferință tăcută, neînțeleasă de cei din jurul ei. Cu ajutorul distinsului om de radio și jurnalist, Costel Vasilescu, fiu al satului Bărcănești și nepot al Cățăloaiei, stabilit la Caracal, poate vom reuși să aflăm mai multe despre drama sufletească a acestui enigmatic personaj al Șerbăneștilor de-altă dată [15]⁾; F1P5.

Ceauşescu: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX – XXI; B1P7.

Cetereag: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său real: Greceanu...; căsătorit, copii: Ilie (zis Lidu)...; B1P3.

Chebe: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său real: Raicu M..., unul dintre băieții lui Malacu, stabilit la București, B1P3.

Chelbea: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; numele real: Rasol..., B1P3.

Chiaburu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:.., B1A9.

Chiortopală: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Radu (Radu lu' Chiortopală)...; B1P3.

Chioşcu: Șerbăneștii de jos, Miculești (uliţa de la Mitică al Leanii), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Ghioca..., agricultor, căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Chioşcu)...; B1P9.

Chiștoc: Buta, Șosea, sec. XX – XXI; numele real: Chiriță Marin (zis Minică Chiștoc) [16]), căsătorit, copii:...; B4P1.

Ciobănelu: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (colţ cu vechiul drum al Drăgăneştilor), sec. XX; numele său adevărat: Ciobanu..., căsătorit, copii: Ileana (Leana lu' Ciobănelu), Anastasie (Năstase a-lu' Ciobănelu), Marin (Mărin a-lu' Ciobănelu)... Porecla se pare că provine din diminutivul numelui de familie (Ciobanu - Ciobănelu); B1A0.

Cioboată: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; căsătorit, copii: Stan (Stan a-lu' Cioboată)...; B1P3.

Ciocan: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; căsătorit, copii: Constantin (Costică a-lu' Ciocan); B1P7.

Ciontu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; căsătorit, copii: Ion (Nelul lu' Ciontu), Viorica (Viorica lu' Ciontu)...; B1P7.

Ciorcobaie: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; numele său adevărat: Neaga..., căsătorit, copii: Stan (Stan a-lu' Ciorcobaie)...; B1P8.

Ciuceanu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Mitică..., cântăreţ la biserică, căsătorit cu Lilica (Ciuceanca, după porecla soţului), copii: Ioana (Ioana lu' Ciuceanu), Vică (Vică a-lu' Ciuceanu), Tudora (Tudora lu' Ciuceanu)...; B1A8.

Ciuceanca: v. Ciuceanu; F1P8.

Ciulama: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX; numele real: Ispas..., căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Ciulama)...; B1P7.

Ciungulete: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; comerciant cu prăvălie în centrul vechi al satului, căsătorit, o fată Neta (Neta lu' Ciungulete). Porecla îi provine de la faptul că era ciung, pierzându-şi o mână, din umăr, în război; B1P1.

Clocitu: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX; numele său adevărat: Murgea Ilie, veterinarul satului, căsătorit, copii:..; B1P5.

Coadă: Șerbăneștii de jos, sec. XIX- XX; căsătorit, copii: Firica lu' Coadă...; B1P2.

Coajă: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; mecanic pe utilaje terasiere, căsătorit, doi copii: Ioana (Ioana lu' Coajă) şi Florin (Florin a-lu' Coajă); B1P1.

Codin: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; cioban, căsătorit, copii: Ion (Nelu lu' Codin)... La anii bătrâneții, avea o formă de hernie pronunţată şi, pentru că se mişca cu greutate din cauza acelei surpături de maţe, umbla tot timpul într-o droagă trasă de doi măgari; B1A8.

Colarez: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; agricultor, căsătorit, copii: Stan (Stan a-lu' Colarez)...; B1P5.

Colivaru: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii, B1P4.

Comunistu: Strugurelu (Jarcaleți), sec. XX; căsătorit, copii: Alexandra (Sanda lu' Comunistu); B3P2.

Cosca: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Ghioca Gh. Constantin, fiul lui Gheorghe a-lu' Chioşcu, căsătorit, copii:..; B1P3.

Cosor: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P7.

Cotar: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Barbu (Barbu lu' Cotar)...; B1P3.

Cotocu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele real: Sardescu...; căsătorit, copii: Nina (Nina lu' Cotocu)...; B1P5.

Craiu: Șerbăneștii de jos, Murgești (fosta uliţă numită uliţa de la Craiu), sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Anghel (Anghel a-lu' Craiu)...; B1A1.

Cucu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Filip Ion, zis şi Ion lu' Simion sau Cucu lu' Simion, paznic la moşiile fostului CAP Şerbăneşti, căsătorit, copii: Constantin (Costică a-lu' Cucu)...; B1P5.

Cucu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; zis şi Cucu lu' Bucureşteanu, proprietar de prăvălie, căsătorit, copii: Viorica (Viorica lu' Cucu lu' Bucureşteanu)...; B1P5.

Curcă: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; gornistul satului, căsătorit, copii: Florea (Florea lu' Curcă), Tudora (Tudora lu' Curcă)...; B1P2.

Damijoi: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; căsătorit, copii...; B1P3.

Didea: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Mara..., căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Didea), Nicolae (Niculae a-lu' Didea), Ion (Ion a-lu' Didea)...; B1P7.

Dinoaşcă: Șerbăneștii de jos, Miculești (pe drumul Drăgăneștilor), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Iancu..., agricultor, căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Dinoaşcă)...; B1P8.

Doagă: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; numele său adevărat: Stoica..., căsătorit, copii: Mincu (Mincu lu' Doagă) - fântânar...; B1P5.

Dodoaşă: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX – XXI; zis şi Mărin al Floricâ lu' Traian, căsătorit; Porecla provine de pe vremea când era copil şi, în loc de "gogoaşă", zicea "dodoaşă", lucru frecvent întâlnit la copiii de vârstă fragedă; B1P3.

Dodu: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), sec. XX; numele său adevărat Andrei.., agricultor, căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu’ Dodu)...; B1P3.

Dolofanu: Șerbăneștii de sus, Cordun, sec. XX; numele său adevărat: Militaru..., căsătorit, copii: Voicu (Voicu lu’ Dolofanu), Ştefan (Fane a-lu’ Dolofanu)...; B2P1.

Dopea: Șerbăneștii de jos, Comănești, sec. XX; numele său adevărat: Comănescu..., avea casa la urechea podului de peste Dorofei (lângă Școala Nouă), pod ce îi purta numele (podul de la Dopea), copii: Ilie (Ilie a-lu’ Dopea)...; B1P1.

Drugă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (ulița de la ai lu’ Drugă), sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu’ Drugă), Voicu (Voicu lu’ Drugă), Alexandru (Lisandru lu' Drugă)...; B1P7.

Dudică: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; căsătorit, copii: Alexandra - înfiată (Sanda lu' Dudică);

Ec: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat, Popescu Ion, originar din comuna Ghimpeţeni, unul dintre băieţii Leanei lu' Sardescu, recăsătorită, după moartea soţului din Ghimpeţeni, în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Dealul Papii, cu Ilie a-lu’ Priboi (zis și Căşărie), văduv şi el şi cu alţi 5 copii. Ion, copil fiind, a venit la Şerbăneşti după mamă şi a rămas apoi legat de aceste locuri. Totuşi, după armată, s-a căsătorit, ca şi mama sa, tot în comuna Ghimpeţeni, întorcându-se la locurile natale, atras fiind parcă de un fir negru al ursitei. Şi spun aceasta deoarece el a murit înecat în râul Vedea în nişte circumstanţe încă necunoscute, când avea în jur de 40 de ani... Porecla sa i-a fost atribuită de tatăl adoptiv, Ilie a-lu’ Priboi, care, odată, întrebându-şi copiii care, dintre ei, îl iubeşte mai mult, Ion, mai mic fiind şi grăbindu-se să răspundă el primul, în loc de "eu" a zis "ec" şi Ec i-a zis, de atunci, Ilie a-lu’ Priboi, care era vestit în a atribui porecle dintre cele mai ciudate, chiar şi propriilor copii...; B1P3.

Falcao: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Dinu F. Marin, zis și Mărin a-lu’ Florea lu' Traian, din Dealul Papii [17]⁾; B1P5.

Fante: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), sec. XX; numele său adevărat: Comănescu..., căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Fante)...; B1A5.

Faru: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Ghioca..., Căsătorit, copii:..; B1P5.

Fifoloanca: Șerbăneștii de jos, Stârci, sec. XIX - XX; numele său adevărat: Turlea..., căsătorită, copii: Stan (Stan al Fifoloancii)...; F1P7.

Frumosu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Ilie (Ilie a-lu' Frumosu)...; B1A1.

Furniguţa: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX; numele său adevărat: Murgea..., căsătorită, copii: Marin (Minel al Furniguţii)...; F1P5.

Gacu: Buta, Șosea, sec. XX; căsătorit; porecla provine de la un defect de vorbire: în loc de ”dracu” spunea ”gacu”; B4P3.

Gagarin: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX – XXI; zis şi Ion a lu' Nae, agricultor, căsătorit cu Neta (Neta lu' Ion a-lu' Nae), fără copii. Porecla i-a fost atribuită de Ilie a-lu' Priboi (zis Căşărie), cu care era prieten, şi datează din perioada anilor şaizeci, când cosmonautul rus Iuri Gagarin devenea primul om care a zburat în spaţiu pe orbita Pământului; B1P2.

Găină: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), sec. XX – XXI; numele real: Iordache Sorin, căsătorit, 4 copii [18]⁾:...; B1P8.

Găinosu: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), XX; numele real: Iordache..., căsătorit cu Riţa, copii: Ilie (Ilie a-lu' Găinosu)...; B1P2.

Găzaru: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Găzaru)...; B1P4.

Gârtan: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P2.

Ged: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (lângă biserică), sec. XX; numele său adevărat: Nicolescu Ghiţă, agricultor, căsătorit cu Gedoaica (după porecla soţului), copii: Anton (Anton a-lu' Ged), Ion (Ion a-lu' Ged), Marin (Mărin a-lu' Ged)...; B1P8.

Gedoaica: v. Ged; F1P8.

Ghicalau: Șerbăneștii de jos, Lisa (ulița de la Purcea), sec. XX; numele său adevărat: Gheorghe..., agricultor, cioban, căsătorit cu Elena (Leana lu' Ghicalau sau Ghicaloaica, după porecla soţului, copii: Mişu lu' Ghicalau), Bibica lu' Ghicalau...; B1P8.

Ghicaloaica: v. Ghicalau; F1P8.

Ghilă: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său adevărat Preda Gheorghe, agricultor, muncitor necalificat pe şantier, căsătorit cu Didina (Ghiloaica, porecla după soţ), doi copii: Ioana (Oniţa lu' Ghilă) şi Maria (Măriuţa lu' Ghilă); B1P3.

Ghiloaica: v. Ghilă.

Ghioacă: Şerbăneştii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P3.

Ghitoc: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), mutat apoi în Dealul Papii, sec. XX- XXI; numele său adevărat: Oprea Ion, agricultor, muncitor, căsătorit cu Dumitra (Mita lu' Barsacu), doi copii: Elena (Leana lu' Ghitoc) şi Marin (Minică a-lu' Ghitoc); B1P8.

Ghiţan: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; şofer, căsătorit, copii:..; B1P0.

Gigardel: Șerbăneștii de jos, Şoseaua Mare, sec. XX, căsătorit, copii: Elena (Leana lu' Gigardel)...; B1P3.

Gigea: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică, sec. XX; căsătorit, copii:..; B1P3.

Ginglău: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (la intersecţia cu drumul ce urcă Dealul Papii spre biserică), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Preduț..., căsătorit cu cu Ginica, copii:... Prin anii 1965-1975, avea gheţărie în grădină (copiii se ocupau cu preparatul îngheţatei şi comercializarea acesteia, mergând cu căruţa prin sate, pe la nunţi, târguri etc.); B1P3.

Goace: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; agricultor, cioban la oile fostului CAP Şerbăneşti, căsătorit, copii: Matei (Matei a-lu' Goace)...; B1P3.

Goagă: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Raicu Alexandru, agricultor, paznic pe moşiile fostului CAP, căsătorit, casă în cătunul Lisa, copii: Dumitru (zis Câs)...; B1P5.

Goaie: Șerbăneștii de jos, sec. XIX-XX; numele real: Preda..., căsătorit, copii: Vasile (Vasâle a-lu' Goaie zis şi Tăldare), Lisandru (Lisandru lu' Goaie, zis şi Sădilă)...; B1P3.

Gogoneaţa: Şerbăneşti de Jos, Stârcu, sec. XX – XXI; Porecla îşi are originile din poezia "Gogoneaţa" pe care, copil fiind, o spunea cu mult haz la serbările şcolare. Şi cum finalul poeziei spunea că "Toată lumea mă răsfaţă / Şi mă strigă: Gogoneaţă! Gogoneaţă!", aşa au şi strigat-o copiii, când o vedeau sau o recunoşteau pe drum sau la şcoală, rămânându-i această poreclă; F1P7.

Grecu: Buta, Biserică, sec. XX; comerciant, căsătorit cu Rica, copii:...; B4P6.

Grozea: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Gheorghe Bidică, provenit din Crâmpoia, cioban, căsătorit cu Florentina lu' Tăbou, copii: Ioana, Maria (Măriuţa)...; B1P6.

Gruia: v. Malacu.

Iareu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P7.

Ican: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Micu Ionică (n. 1960), mecanic, băiatul cel mic al lui Ion a-lu' Cârstea. Porecla provine din exagerarea peiorativă a numelui său, Ionică; iniţial, copil fiind, i se zicea Ică, apoi, mărindu-se a devenit Ican...; B1P0.

Ihohon: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX – XXI; nu a fost căsătorit și avea un defect de vorbire, un fel de bâlbâială; îl chema Ion și, dat fiind acel defect de vorbire cu care se născuse, sătenii l-au poreclit Ihohon (v. Fig. 8), așa cum putea spune el că îl cheamă, atunci când era întrebat; B1P3.

Iordăchete: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Iordache..., agricultor, căsătorit, copii: Ionică (Ionică a-lu' Iordăchete)... Porecla este derivată, cel mai probabil, de la Iordache, numele său de familie, prin adăugarea sufixului antroponimic -ete; B1P0.

Încet: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Mara Dumitru zis și Dumitru lu' Petrache, agricultor, căsătorit cu Patica (originară din comuna Crâmpoia), copii: Mara Nicolae (zis Nicu lu' Încet).

Fig. 8. Ihohon

Lidu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (mutat în Stârcu), sec. XX - XXI; numele său adevărat: Greceanu Ilie (zis și Ilie a-lu' Cetereag), căsătorit cu Viorica, copii: Marin (Minică a-lu' Lidu) şi Dumitra (Mitica lu' Lidu); B1P8.

Lişcă: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele real: Dinu..., agricultor, căsătorit, copii: Traian (Traian a-lu' Lişcă)...; B1P3.

Liţâca: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (lângă biserică), sec. XX; numele său adevărat: Ivaşcu Joiţa (n.1900 - d.1981), agricultoare, necăsătorită. Nu vedea şi nu auzea bine şi, deşi nu ştia carte, avea un talent deosebit la încondeiatul ouălelor, ştia să facă tot felul de alifii pe bază de ceară de albine, seu de oaie şi diverse plante aromante, prindea lipitori din aleşteul din izlaz, cu care se trata ea şi îi trata şi pe alţii pentru diverse dureri; F1P8.

Locă: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; numele real: Costache... [19]⁾, căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Locă)...; B1P3.

Lupoaica: Șerbăneștii de jos, Comănești, sec. XX; numele său adevărat: Dumitrana Ioana, agricultoare, căsătorită cu Lilea lu' Bâzgan, un copil: Vasile (Vasâlică al Lupoaicii); avea o voce groasă, bărbătească şi o mică doză de nebunie, mai ales atunci când copiii strigau după ea Lupoaica (drăcuia, blestema, arunca cu bolovani...); F1P2.

Macedon: Șerbăneștii de sus, sec. XX; aluzie la originea macedoneană a acestuia; B2P6.

Macriţă: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; numele său adevărat: Precup..., căsătorit, copii:..; B1P3.

Malacu: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Raicu Marin, agricultor, căsătorit cu Petra, copii: Constantin (Tite a-lu' Malacu), Ion (zis Cartof), Chebe, Picu, Vili... Porecla probabil că îi venea de la faptul că era un om corpolent, masiv, fără tendiţa de a fi gras. Malacu era un artist, în felul lui, ştiind să înveselească lumea de câte ori avea prilejul; făcea pe mutul la căluşul tradiţional de Rusalii şi, pe la nunţi şi alte petreceri, îi plăcea să recite, într-un stil propriu greu de descris, balada lui Gruia. De aceea, i se mai spunea şi Gruia. Tot de el se leagă şi o altă poreclă: Malaştină, care nu ştiu dacă era tot a lui sau a tatălui său, pentru că zona unde locuia acesta, în cătunul Lisa, se numea "la ai lu' Malaştină"; B1P1.

Malaştină: v. Malacu; B1P3.

Matana: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Dumitrana...; B1P3.

Măciucă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX – XXI; zis şi Ilie a-lu' Botea, căsătorit, copii:...; B1P7.

Mânzu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele real: Brătoi...; căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Mânzu)...; B1P5.

Mâţu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; agricultor, căsătorit, copii: Petrică (Petrică a-lu' Mâţu)...; B1P2.

Medeleanu: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (uliţa Medelenilor), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Drăgănescu..., agricultor, căsătorit, copii: Marin (Minică a-lu' Medeleanu)...; B1P8.

Mieluş: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; căsătorit, copii: Genu, Nicu... De pe vremea lui a rămas în sat un fel proverbial de mâncare: carcaletele lui Mieluş, acesta având obiceiul să amestece, la masă, toate felurile de mâncare, făcând abstracţie de gust şi miros, considerând că, oricum, acestea se amestecă în stomac; B1P4.

Mime: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său adevărat Ştefan Marin (n. 1938), zis şi Mărin a-lu' Bărâlă, agricultor, şef de atelaj, muncitor pe şantier, muncitor la fabrica de cărămidă de la Sus, căsătorit cu Cleopatra (Piţa lu' Târşoagă), doi copii: Ilinca (Lia lu' Mime) şi Valerică (Valerică a-lu' Mime); B1P8.

Mimozea: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Ileana Tudor, gestionar la chioşcul de pâine al CAP-ului, căsătorit, copii:...; B1P2.

Misalau: Șerbăneștii de jos, Comănești, sec. XX; numele său adevărat: Comănescu..., căsătorit cu Floarea (Misaloaica, după porecla soţului), copii: Constantin (Costică a-lu' Misalau), Petre (Petre a-lu' Misalau)...; B1P3.

Misaloaica: v. Misalau; F1P8

Mituluş: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele real: Greceanu..., căsătorit cu Mariţa (Marița lu' Mituluș), copii: Lilica (Lilica lu' Ciuceanu)...; B1P0.

Moloaca: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; numită și Măria lu' Tiocaru; F1P2.

Mondroana: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; căsătorită, copii: Marin (Mărin al Mondroanii)...; F1P2.

Moşu: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Stan (Stan a-lu' Moşu)...; B1P2.

Motârță: Șerbăneștii de jos, Ceairul Poștei (Crâng), sec. XIX; vestit hoț de cai și haiduc, evocat în balada lui Motârță, cântată de lăutarii șerbăneșteni; legământul lui vestit și de temut spunea că ”noaptea nu mă pot culca, pân’ n-apuc să fur ceva”; bătrânii spun că, atunci când Motârță trecea pe drum, femeile de la divanul de pe marginea șanțului se ridicau în picioare și-l salutau; căsătorit, copii: Dudică - înfiat... [20]⁾; B1P2.

Moţoi: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele său adevărat: Neagu Ioniţă, agricultor, căsătorit cu Moţoaica (după porecla soţului), trei copii: Constantin (Tite a-lu' Moţoi), Dumitru (Mitică a-lu' Moţoi) şi Pia (Pia lu' Moţoi); B1P1.

Murgoi: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P5.

Năbădaie: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P2.

Năciulă: Șerbăneștii de jos, sec. XX – XXI; căsătorit, copii:...; B1P3.

Neacă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; numele adevărat: Andrei..., căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Neacă), Ilie (Ilie a-lu' Neacă)...; B1P8.

Neamţu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele real: Schneider..., căsătorit, copii:... Provenienţa poreclei are legătură, se pare, cu ţara de origine a acestuia (Germania); B1P6.

Nete: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Mucete..., agricultor, căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Nete)...; B1P8.

Olacu: Șerbăneștii de sus, sec. XIX – XX; căsătorit, copii:... Poreclă provenind dintr-o mai veche îndeletnicire a unora dintre şerbăneşteni, aceea de olac (curier poştal) la fosta stație de poștă din Şerbăneştii de jos; B2P4.

Oţârnică: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Pace: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică, sec. XX; şef de atelaj, căsătorit, copii:...; B1P7.

Palaşcă: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; numele său adevărat: Ciobanu..., căsătorit, copii: Constantin (Ticu lu' Palaşcă)...; B1P5.

Pană: Șerbăneștii de sus, Biserică, sec. XIX - XX; numele său adevărat: Popescu..., căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu' Pană), Gheorghe (Gheorghe a-lu' Pană), Constantin (Costică a-lu' Pană)...; B2P1.

Pancu: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele real: Ciobanu...; căsătorit, copii: Valerică (Valerică a-lu' Pancu)...; B1P2.

Papazai: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică (vizavi de Școala Veche), sec. XX – XXI; căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Papazai)...; B1P5.

Papia: Șerbăneștii de jos, Țigănie ¹⁹⁾, sec. XX – XXI; B1P2.

Papă-lapte: Șerbăneștii de sus, sec. XX; căsătorit, copii: Ioana (Ioana lu' Papă-lapte)...; B2P4.

Păcală: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX- XXI; numele său adevărat: Micu P. Marin, zis şi Mărin a-lu' Preda, căsătorit, fost gestionar la bufetul comunei Şerbăneşti; B1P2.

Pătârneaţă: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Pârcălavu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; căsătorit, copii:... Se ocupa cu o deosebită plăcere de grădinărit; avea o colibă pe malul Dorofeiului, în zona Ţigăniei, unde avea grădină, şi, de primăvara până toamna, pe acolo îşi petrecea vremea. Avea şi o punte peste Dorofei ca să poată ajunge acolo, pe sub sălcii, la grădina sa, mai repede, fără să ocolească prea mult, dar şi să îşi poată uda grădina. De pescuit, pescuia mai rar, dar știu că era și peşte pe acolo, la acea vreme; B1P3.

Păpău: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Ciobanu..., agricultor, căsătorit, copii: Radu (Radu lu' Păpău), Florea (Florea lu' Păpău, zis şi Blându), Stanca (Stanca lu' Păpău), Valerica (Valerica lu' Păpău)...; B1P5.

Piedică: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii: Tănase a-lu' Piedică...; B1P5

Piele: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P4.

Pietroi: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; șofer, căsătorit cu Nuța, copii:...; B1P5.

Pircu: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; numele său adevărat: Greceanu Ilie, ţîrcovnic, căsătorit, copii: Constantin (Costică a-lu' Pircu)...; B1P1.

Piteşteanu: Șerbăneștii de jos, Lisa (uliţa de la Piteşteanu, el fiind primul care s-a stabilit acolo), sec. XX; numele său adevărat Dumitrana Ion, agricultor, căsătorit cu Piteșteanca (porecla după soț), un copil: Ilie (zis şi Iliuţă a-lu' Piteşteanu). Porecla de Piteşteanu i-au dat-o sătenii deoarece el era renumit pentru faptul că se ducea frecvent la Piteşti, călătorind pe jos şi cu o traistă de merinde în băţ. Drumurile lui la Piteşti erau prilejuite de diverse nemulţumiri pe care le avea şi voia să le reclame direct la Piteşti, la sediul regiunii de care comuna noastră aparţinea la acea vreme (regiunea Argeş). Se spunea despre el că ar fi ajun, tot pe jos, chiar şi la Bucurerşti, la Gheorghiu Dej; B1P5.

Piticu: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (uliţa Ai lu' Piticu), sec. XX; agricultor, căsătorit, copii: Ilie (Ilie a-lu' Piticu)...; B1P1.

Poaşcă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești (la intersecţia cu drumul Drăgăneştilor), sec. XIX – XX); numele său adevărat: Anca..., agricultor, căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Poaşcă)...; B1P1.

Poştăreasa: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorită, copii:...; F1P4.

Preaşă: Șerbăneștii de jos, Lisa (născut la Sus, în dealul Bisericii), sec. XX; numele său adevărat: Olanu Marin, şef al fostei brigade SMT din comuna Şerbăneşti, căsătorit cu Didina lu' Tânjală, trei copii: Nicu (Nicu lu' Preaşă), Ion (Nelu lu' Preaşă) şi Mirela (Mirela lu' Preaşă); B1P3.

Prefectu: Șerbăneștii de jos, Giugelani, sec. XX; numele său adevărat: Dumitrescu..., căsătorit, copii: Ilie (Ilie a-lu' Prefectu)...; B1A1.

Priboi: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii (lângă biserică), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Raicu Constantin, căsătorit cu Elena (numită și Lina sau Priboaica, după porecla soţului) [21]⁾, copii: Ilie (zis Căşărie, zis Ilie a-lu' Priboi)...; B1P5.

Priboaica: v. Priboi; F1P8.

Purcea: Șerbăneștii de jos, Lisa (ulița de la Purcea), sec. XX; numele său adevărat: Mara Ion, agricultor, şef de echipă la fostul CAP, căsătorit, copii...; B1P1.

Purdel: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Puru: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Dumitru (Mitică a-lu' Puru)...; B1P3.

Puşcoci: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare (lângă Școala Veche), sec. XIX – XX; numele real: Popescu..., căsătorit, copii: Dumitru (Titică a-lu' Puşcoci)...; B1P5.

Rațu: Buta, Șosea, sec. XX; numnele real: Savu..., meseriaș, posesor de dărac de lână, căsătorit, copii:...; B4P5.

Răcănel: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; numele său adevărat: Comănescu Stan, zis şi Stan a-lu' Boncea, căsătorit, doi băieți: Matei a-lu' Stan a-lu Boncea și Lică a-lu' Stan a-lu Boncea; B1P1.

Răţoi: Șerbăneștii de jos, Rasolani (dealul Măgurii), sec. XX; numele său adevărat: Micu..., căsătorit, copii: Marin...; B1P1.

Rebeagă: Șerbăneștii de jos, Comănești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Comănescu..., copii: Anton (Anton a-lu' Rebeagă)...; B1P5.

Sădilă: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Mitică al Leanii), sec. XX; numele său adevărat: Preda Alexandru, zis şi Lisandru lu' Goaie, dulgher, căsătorit, copii: Dumitru (Mitică a-lu' Sădilă)... Era căluşar vestit şi, când era copil, se spunea despre el că mânca brânza din sădilă; de aici ar proveni şi porecla sa; B1P5.

Scurtu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică, sec. XX; cioban la oile sătenilor, căsătorit, copii: Petre (Petre a-lu' Scurtu)... Era un om mic de statură, scund, de unde i-a rămas şi porecla de Scurtu; B1P1.

Seileana: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Ileana..., căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Seileana)...; B1P0.

Sergentu: Șerbăneștii de sus, sec. XX; căsătorit, copii:...; B2A2.

Sică: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Sică), sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Sică)...; B1P7.

Sisiac: Șerbăneștii de jos, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Mișu lu' Sisiac...; B1P3.

Spic: Șerbăneștii de jos, Stârcu (Gropării) ^{23) 24)}, sec. XX – XXI; numele real: Ileana..., căsătorit cu Florina, copii:...; B1P3.

Stalin: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; căsătorit, copii: Ion (Nelu lu' Stalin)...; B1P1.

Stăncuţa: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Mitică al Leanii), sec. XX – XXI; numele său adevărat: Preda Stanca, necăsătorită. Era o femeie mică de statură, slabă şi brunetă, astfel încât, în acest caz, numele său de răsfăţ, Stăncuţa (de la Stanca) era, de fapt, o aluzie la numele păsării cu acelaşi nume. Ca urmare, nimeni nu îi zicea Stăncuţa, acest apelativ fiind considerat, clar, în acest caz, o poreclă; F1P1.

Stângă: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Rotaru D. Ilie, zis şi Ilie a-lu' Mitică al Leanii, muncitor pe şantier, căsătorit cu Ticu, un copil: Gheorghe (Gheorghe a-lu' Stângă). Din câte mă ameninţa maică-mea, când aveam tenţinţa să fac anumite lucruri cu mâna stângă ("Vrei să-ţi zică lumea Stângă?!"), porecla vine de la faptul că era stângaci; B1P5.

Stoachină: Șerbăneștii de jos, sec. XX; B1P3.

Strâmbu: Șerbăneștii de jos, Lisa (ulița de la Purcea), sec. XX; numele său adevărat Mara Vasile, agricultor, căsătorit, copii: Vasilica (Vasâlica lu' Strâmbu), Marin (Minel a-lu' Strâmbu)... Avea o pareză facială, având gura uşor strâmbă. Datorită acestui beteşug, şocant la prima vedere, oamenii din sat l-au poreclit Strâmbu; B1P1.

Subbalot: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; numele său adevărat: Barbu..., zis şi Barbu lu' Cotar, şef de atelaj la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Barbu lu' Cotar)... Într-o vară, pe când transporta baloţi de paie, s-a răsturnat căruţa şi, el fiind sus peste încărcătură, a rămas îngropat în baloţii care căzuseră peste el. Având şi un defect la un picior (mergea şchiopătând), el nu a putut să îşi revină repede din căzătură şi să iasă de sub baloţi şi, din disperare, a început să strige insistent după ajutor într-un mod tragi-comic: "Sub balot, tată, sub balot!". Cineva l-a auzit şi l-a scos de sub baloţi dar a rămas cu porecla de Subbalot, poreclă dată de prietenii de breaslă; B1P7.

Sulă: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; numele său adevărat: Comănescu Marin, zis şi Sulă a-lu' Boncea, zidar şi constructor vestit, căsătorit, un copil, Dumitra (Mitica lu' Sulă), moartă la o vârstă fragedă. Porecla îi provine de la faptul că, fără a fi un om rău (ba, dimpotrivă!) vorbea tot timpul foarte vulgar, folosind la orice vorbă cuvântul acela urât, care nu începe cu litera S, dar a fost de preferat pentru toată lumea să îi zică aşa, Sulă, decât altfel, aşa cum vorbea el. Fără folos a fost această poreclă pentru Sulă, însă ca pildă rea în sat tot a rămas, pentru că, atunci când un copil vorbea urât, încercând să imite anumiţi oameni maturi, mamele, îndeosebi, îi speria cu acest exemplu, spunând copilului: "Nu mai vorbi urât, că aşa îţi va rămâne numele, ca lu' Sulă a-lu' Boncea!"; B1P7.

Şchioapa: Șerbăneștii de jos, sec. XX; căsătorită, copii: Stan al Şchioapii...; F1P1.

Şchiopu: Șerbăneștii de sus, sec. XIX – XX; numele său real: Pavel... Potrivit spuselor lui Dumitru Caracostea, porecla îi provenea de la faptul că acesta chiar era şchiop: "Cu un picior nu putea să meargă şi [cu] celălalt, săltând, se rezema într-o bâtă". Pavel Şchiopu a fost "tocmit cu anul" pentru a păzi şi întreţine casa pe care o făcuse mama lui D. Caracostea la Şerbăneşti de Sus ¹¹⁾, vizavi de fântâna lui Caval; B1P1.

Şoancă: Șerbăneștii de sus, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Turlea..., agricultor, căsătorit, copii: Constantin (Costică a-lu' Şoancă)...; B2P3.

Şoavă: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; numele său adevărat: Ileana..., căsătorit, copii: Dumitru (Mitel a-lu' Şoavă)...; B1P2.

Şomoldoc: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Șomoldoc), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Râjneţu..., căsătorit, copii: Pascăl (Pascăl a-lu Şomoldoc)...; B1P7.

Taicaloiu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică, sec. XX; numele său adevărat: Marin..., grădinar. De primăvara până toamna, nea Mărin Taicaloiu se ocupa de grădină, unde punea, îndeosebi, roşii. Când se coceau roşiile, le punea în două paporniţe şi cu o cobiliţă le purta pe umeri prin tot satul, până reuşea să le vândă. Ca să-şi atragă clienţii, el striga pe drum, ca orice negustor ambulant: "Roşii, bă, taicăle, ia roşii!" De la acest taicăle, cunoscut de tot satul, prin adăugarea sufixului -oiu, a apărut porecla Taicaloiu, poreclă cunoscută de toţi sătenii. Oricum, el era faimos prin însăşi faptul că a continuat să îşi trăiască zilele, până la moarte, într-un bordei, ultimul din comuna Şerbăneşti... Se pare că el avusese, totuşi o casă, când era mai tânăr, pe care o pierduse însă în nişte circumstanţe nefericite din viaţa lui; B1P7.

Talapan: Șerbănești, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Petcu..., căsătorit, copii:...; B1P1.

Tânjală: Șerbăneștii de jos, Lisa, sec. XX; numele real: Mihai Gheorghe (v. Fig. 9 ¹³⁾), agricultor, căsătorit cu Tânjeloaia (după porecla soţului), copii: Marin (Mărin a-lu' Tânjală), Constandina (Didina lu' Tânjală, numită şi Didina lu' Preaşă, după porecla soţului), Floarea (Fica lu' Tăldare, după porecla soţului), Stanca (Stanca lu' Tânjală) şi Ioana (Ioana lu' Tânjală); B1P7.

Tânjeloaia: v. Tânjală; F1P8.

Târlie: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P5.

Târşoagă: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Mitică al Leanii), sec. XX; numele său adevărat: Ghioca Ilie, agricultor, apicultor, frizer şi mic meseriaş, căsătorit cu Joiţa (poreclită Târşogoaia, după numele soţului), copii: Cleopatra (Piţa lu' Mime, după soţ), Elena (Leana lu' Târșoagă), Marin (Mărin a-lu' Târșoagă), Petre (Petre a-lu' Târșoagă) şi Gheorghe (Gicu lu' Târșoagă); B1P2.

Târșogoaia: v. Târșoagă; F1P8.

Fig. 9. Tânjală

Tăbou: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XX; numele său adevărat: Dumitrana Alexandru (Lisandru), agricultor, căsătorit cu Tăboaica (poreclă după numele soţului, copii: Ilie (Ilie a-lu' Tăbou), Florentina (Florentina lu' Tăbou)... Porecla îi vine de la o expresie celebră a lui, de pe vremea când mâna boii la plug, avându-l alături pe Ilie, fiul său, care era copil pe atunci. El striga insistent, îndemnându-și fecioru: "Tă bou, tă vacă! Dă, Ilie, tată!". Asta s-ar "traduce" cam aşa: "boii" pe care îi avea nea Lisandru atunci, ca să are pământul, erau, de fapt, un bou şi o vacă, iar Ilie, care nu ştia încă de hăis şi de cea, era îndemnat să dea în bou sau în vacă, după cum ar fi dorit el să tragă plugul, mai spre stânga sau mai spre dreapta; B1P7.

Tăboaica: v. Tăbou; F1P8.

Tăldare: Șerbăneștii de jos, Lisa ; numele său adevărat: Preda Vasile (n. 3 iulie 1932 – d. 22 ianuarie 1992, v. Fig. 10), zis şi Vasâle a-lu' Goaie, cioban la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit cu Fica lu' Tânjală, doi copii: Elena (Leana lu' Tăldare) şi Anghel (Anghel a-lu' Tăldare). Porecla îi provine, se pare, de la faptul că, atunci când era copil, în loc de căldare zicea tăldare; B1P3.

Tărăboacă: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Tărăbuță: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX – XXI; numele real: Paraschiv... (v. Fig.11) ²³⁾, căsătorit, copii:..; B1P3.

Tebe: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; gestionar la bufetul satului, pe atunci numit MAT (Monopolul Alcoolului și Tutunului), pe vremea când acesta se afla în casa lui Ilie a-lu' Neacă, căsătorit, copii:...; B1P8.

Teşcă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Maria (Măria lu' Teşcă), Ioana (Ioana lu' Teşcă) şi Alexandra (Lisandra lu' Teşcă); B1P3.

Fig. 10. Tâldare

Tigaie: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mică, sec. XX; căsătorit, copii: Stan (Stan a-lu' Tigaie)...; B1P7.

Tiocaru: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; căsătorit, copii: Maria (Măria lu' Tiocaru)...; B1P3.

Tiofan: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Titan: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX – XXI; numele său adevărat: Alexandru..., zis şi Lisandru lu' Ţârnete, agricultor şi şef de atelaj la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit, o fată: Ecaterina (Cătina lu' Titan)...; B1P8.

Titiţă:Șerbăneștii de jos, Lisa (născut în Murgești), sec. XX; numele său adevărat: Murgea Constantin, zis şi Costică a-lu' Bobonete, meseriaş din breasla lu' Bobonete (tâmplărie, zidărie), căsătorit cu Elena (Leana lu' Gigardel sau, după numele soţului, Titiţoaia), un copil: Dumitra (Mimica lu' Titiţă); B1P3.

Titițoaia: v. Titiță.

Fig. 11. Tărăbuță

Tiugă: Șerbăneștii de jos, Dumitrănești, sec. XIX – XX; numele lui adevărat: Mucete..., agricultor, căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Tiugă)... Porecla cred că provenea de la faptul că se ocupa, de la an la an, cu plantatul şi valorificarea tiugilor, care aveau diverse utilizări în gospodăriile ţărăneşti de la acea vreme (pâlnie, solniţă de perete atârnată lângă vatră, vas de apă etc.). Mă bazez, în această afirmaţie, pe faptul că, pe când eram copil, la casa lui Ion a-lu' Tugă am văzut, pentru prima oară, cum arată o tiugă în vrejul ei, atârnat pe la streșinile casei; B1P5.

Togan: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele lui adevărat: Greceanu..., agricultor, căsătorit, copii: Tudorică (Tudorică a-lu' Togan)... A fost bunicul cunoscutului instrumentist Eugen Greceanu (Genu lu' Tudorică), cel care a activat timp de mai mulţi ani ca solist al ansamblului folcloric "Doina Oltului " din Slatina, cântând la fluier, caval, ocarină şi cimpoi; B1P8.

Trăienoaia: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; căsătorită, copii: Ion (Ionel al Trăienoaii)...; F1P0.

Tricu: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Vizitiu..., căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Tricu), Gheorghe (Gheorghe a-lu' Tricu)...; B1P3.

Troancă: Șerbăneștii de jos, Miculești (ulița de la Mitică al Leanii), sec. XX – XXI; numele său adevarat: Rada Florea, agricultor şi şef de atelaj la fostul CAP Şerbăneşti, căsătorit, doi copii: Ecaterina (Cătina lu' Troancă) şi Ion (Nelu lu' Troancă); B1P5.

Troaşcă: Șerbăneștii de jos, Comănești (ulița de la Troașcă), sec. XIX – XX; numele său adevărat: Comănescu..., agricultor, căsătorit, copii: Constantin (Costică a-lu Troaşcă)...; B1P3.

Ture: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P1.

Turilă: Șerbăneștii de jos, Predani, sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Anton (Anton a-lu' Turilă)...; B1P1.

Trei: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor; născut în Dumitrănești), sec. XX – XXI; căsătorit, copii:...; B1P3.

Ţandără: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; agricultor, şef de atelaj la fostul CAP, căsătorit, copii:...; B1P2.

Ţâgliş: Șerbăneștii de jos, Comănești, sec. XIX – XX; căsătorit, copii:...; B1P3.

Ţânvloi: Șerbăneștii de jos, Stârcu, sec. XIX - XX; numele său adevărat: Dobre..., căsătorit, copii: Ion (Ion a-lu' Ţânvloi), Dumitru (Dumitru lu' Ţânvloi), Rodica (Rodica lu' Ţânvloi)...; B1P2.

Ţârnete: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XIX – XX; agricultor, căsătorit, copii: Alexandru (Lisandru lu' Ţârnete, zis şi Titan)...; B1P3.

Ţica: Șerbăneștii de jos, Miculești, sec. XX; numele său adevărat: Ivănescu..., căsătorită cu Pascăl (Pascăl al Ţicâ), copii: Teiu... Nu ştiu exact dacă Ţica era o poreclă sau era chiar numele ei adevărat ori de răsfăț în familie; F1P3.

Țuicaru: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele real: Ivașcu..., căsătorit, copii: Marin (Mărin a-lu' Țuicaru, zis Budică), Joița (zis Lițâca)...; B1P5.

Ţuică: Șerbăneștii de jos, Dealul Papii, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Baboi..., căsătorit, copii: Neacă (Neacă a-lu' Ţuică)...; B1P4.

Ungureanu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XIX – XX; numele său adevărat: Peligrad Dumitru (n. 1889 - d. 1951, v. Fig. 12), negustor ambulant stabilit în Şerbăneşti la începutul secolului XX [22]⁾, aici şi-a deschis cârciumă în Şoseaua Mare, în zona centrului vechi al satului Şerbăneştii de jos, căsătorit cu Ioana (n. 1895 – d. 1938), copii: Vasile (Vasâlică a-lu' Ungureanu)... Tatăl său, Peligrad D.D., a fost, de asemenea, tot negustor ambulant, având vad în zona Slatina - Roşiori de Vede ²²⁾ şi era, de fel, din oraşul Sălişte, judeţul Sibiu. Din acest considerent, sătenii le ziceau Ai lu' Ungureanu, "ungureni" numindu-se, la acea vreme, toţi acei care proveneau din rândul populației (românești) din Transilvania; B1A6.

Vătrai: Șerbăneștii de jos, Murgești, sec. XX - XXI; numele real: Grigore..., căsătorit, copii [23]⁾:...; B1P5.

Vintilă: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare, sec. XX; agricultor, paznic de câmp la fostul CAP, căsătorit, copii:...; B1P4.

Fig. 12. Ungureanu

Vopsălaru: Șerbăneștii de jos, Miculești (drumul Drăgăneștilor), sec. XX – XXI; agricultor, căsătorit, copii:...; B1P4.

Vrabie: Șerbăneștii de jos, Rasolani, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P2.

Zaria: Șerbăneștii de sus, sec. XX – XXI; căsătorit, copii:...nu sunt sigur dacă e o poreclă sau este chiar un nume real dar este un toponim cunoscut în zonă, La Zaria însemnănd la intersecția drumurilor județene 546A (Slatina) cu 546B (Potcoava); B2P0.

Zisu: Șerbăneștii de jos, Șoseaua Mare [24]⁾, sec. XX; căsătorit, copii:...; B1P7.

Analiză statistică și concluzii. Încercând o primă analiză statistică a datelor personale ale șerbăneștenilor din lista de mai sus, aş concluziona, deocamdată, următoarele:

1. Eliminând cazurile în care femeia a fost poreclită după numele soţului ei, statistica ne arată că, în comuna Şerbăneşti, bărbaţii conduc în topul poreclelor cu peste 90%, în raport cu femeile care deţin sub 10% din porecle. Acest lucru vine să dovedească, pe de o parte, faptul că bărbatul este socotit întotdeauna capul familiei, porecla lui având şanse de a dăinui mai mult în timp, şi, pe de altă parte, faptul că, în lumea satului, porecla are și un alt rol benefic - acela de a distinge, din multitudinea purtătorilor aceluiaşi nume și prenume, pe cel la care se referă vorbitorul ⁴⁾. În comuna Şerbăneşti au existat, dintotdeauna, mai multe familii care purtau acelaşi nume iar porecla se pare că a fost soluţia cea mai la îndemână a vorbitorilor pentru a putea comunica exact şi rapid între ei. Dar, după cum spunea academicianul Alexandru Graur, "poreclele pot servi la aceasta, dar nu e de crezut că ele se nasc din nevoia de a evita confuziile" [25]⁾. 2. Din punct de vedere al ponderii pe care poreclele le au la nivelul fiecărui sat din componenţa comunei Şerbăneşti, nu putem trage încă o concluzie clară, deoarece rezonanţa majorităţii poreclelor se manifestă, cel mai adesea, la nivelul fiecărui sat, alteori doar la nivel de cătun. Eu provenind din satul Şerbăneştii de jos, cătunul Lisa, se poate observa că mi-au rămas în memorie mai mult porecle din acest sat şi din acele cătune pe care le cutreieram mai des în anii copilărie. Sper ca, în timp, cu contribuţia unor colaboratori voluntari din toate satele şi cătunele comunei Şerbăneşti, să pot completa cum se cuvine această listă a poreclelor, listă care ar trebui să fie percepută, în acest context, ca o cinstire adusă memoriei celor ce se regăsesc aici, deoarece, din postura lor de oameni simpli, au reuşit să iasă din anonimat și să lase o amprentă istorică şi etnolingvistică clară asupra ţinuturilor în care au trăit şi asupra neamurilor din care au aparţinut.

3. Aşa cum era şi firesc, poreclele cu conţinut afectiv apreciativ au o pondere destul de mică în rândul şerbăneştenilor (puţin peste 5%), însă trebuie avut în vedere, desigur, că chiar şi acestea au o notă ironică incontestabilă (v. Blându, Craiu, Frumosu, Prefectu, Sergentu sau Fante).

4. Cele mai multe porecle (circa o treime, v. Fig. 13) sunt porecle derivate din greşeli de exprimare, greşeli datorate neştiinţei sau unor dificultăţi de pronunţie, deşi (culmea!) majoritatea sătenilor au greşeli de exprimare nenumărate (v. documentarul Regionalisme şi arhaisme)... Însă, cum majoritatea face regulile, excepţie de exprimare este considerată, în acest caz, numai aceea ce iese din tiparele cotidianului, tipare arhicunoscute locuitorilor şerbăneşteni. Iar dacă ar fi să mă bazez pe propriile amintiri din copilărie, aş tinde să cred că, pentru şerbăneşteni, teama de a spune o vorbă greşită a existat dintotdeauna şi se baza tocmai pe această "primejdie" a poreclei. Copil fiind, de câte ori pronunţam ceva greşit, adulţii din jurul meu (indiferent cine erau ei!) îmi atrăgeau atenţia cu aceleaşi cuvinte, transmise, parcă, din moşi-strămoşi: "Să nu mai zici aşa, că aşa o să-ţi rămână numele şi o să râdă toţi de tine!" (v. porecle precum: Călie, Tăldare, Gacu, Ihohon etc.).

5. O altă treime din totalul poreclelor este bazată pe aspectul fizic sau vestimentar (cod 1 – v. Borțea, Malacu, Ciungulete, Scurtu etc.) şi pe pasiunile şi viciile persoanei în cauză (cod 5 – v. Țuicaru, Piedică, Caval, Țandără etc.), de această dată, luate la un loc (v. Fig. 13).

6. Poreclele cu şansa de supravieţuire cea mai mare provin din perioada copilăriei celor astfel supranumiţi, fiind atribuite fie de familie, fie de prieteni sau apropiaţi.

Fig. 13. Ponderea modului de atribuire a poreclelor pe teritoriul comunei Şerbăneşti

Povestea poreclelor şerbăneştenilor nu este însă nici pe departe cunoscută şi, pentru a dezvolta acest subiect, este nevoie de aducerea-aminte a mai multor persoane; cei mai autorizaţi ar fi să o facă cei din neamul celor care poartă sau au purtat poreclele ce i-au făcut cunoscuţi... Sper să fie bine înţeleasă însă misiunea acestui documentar şi să nu uităm nici un moment că, astăzi, uitându-se semnificaţia lor iniţială, aceste porecle nu au transmis, peste ani, decât mesajul simplu, proverbial: râde ciob de oală spartă sau, altfel spus, râde ciob de ciob, când el e făcut mai zob...

Academicianul Dumitru Caracostea, care a studiat timp de mulţi ani "filozofia" de viaţă a şerbăneştenilor spunea, în legătură cu poreclele atribuite sătenilor [26]⁾: "Te uimeşte adeseori darul, cum, printr'o notă de caricatură, săteanul intră adesea în însăşi esenţa firii pe care o denumeşte. Şi am văzut cazuri când, după o usturătoare poreclă nimerită, chiar şi proprii copii îşi denumesc până şi în şcoală, pe părinte, nu cu numele de familie, ci cu porecla care se ţine scai de cel denumit (...) Este aici, fără îndoială, o calitate artistică. Uneori, porecla este o satiră condensată într-un cuvânt. Deşteptând în consăteni multiple rezonanţe, o atare denumire devine uneori centrul de cristalizare. În jurul ei se organizează trăsături menite să dea conturul unei adevărate creaţiuni." Și Caracostea avea mare dreptate! Chiar și în zilele noastre, poreclele ”nimerite” și cu o largă circulație în rândul sătenilor, se mai țin încă scai de fiii, nepoții sau strănepoții întemeietorilor de neam...

Este clar însă că şerbăneştenii, ca toţi românii de altfel, se pricepeau şi se mai pricep încă la porecle, nu atât ca formă de hărţuire verbală cât, mai ales, ca modalitate de tachinare şăgalnică, rostită, cel mai adesea, în lipsa celui în cauză...

Craiova, 6 octombrie 2021

Referințe documentare:

[1]. * * * - dexonline. https://dexonline.ro, accesare 2 iunie 2018.

[2]. * * * - Legea nr. 287/2009. Noul Cod Civil. Formă aplicabilă de la 01 octombrie 2011, https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009/12, accesare 2 iunie 2018.

[3]. DORAN, GH. - Porecle românești în Cenad. http://www.cenad.ro/content/porecle-rom%C3%A2ne%C8%99ti-%C3%AEn-cenad, Primăria Cenad, 2012.

[4]. DORAN, GH. - Porecla, între nume de batjocură şi necesitatea de a comunica exact. http://www.cenad.ro/content/porecle-rom%C3%A2ne%C8%99ti-%C3%AEn-cenad, Primăria Cenad, 2012.

[5]. IORGA, N. – Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VII. Editura Ministerului de Instrucție, București, 1904.

[6]. RAICU, N. – Corespondență Messenger. Șerbănești, 17 decembrie 2017.

[7]. RAICU, N. – Postări. Facebook, https://www.facebook.com/nicolae.raicu.3, accesare 8 septembrie 2017.

[8]. * * * - Dicţionar urban. http://www.123urban.ro/def/budun%C4%83, accesare 2 iunie 2018.

[9]. IVAȘCU, A. - Dumitru Caciona. În ”Enciclopedia comunei Șerbănești”, https://sites.google.com/site/enciclopediacomuneiserbanesti/dumitru-caciona, accesare 10 iunie 2018.

[10]. VASILESCU, C. – Corespondență. Caracal, 12 august 2016.

[11]. CARACOSTEA, D. - Mărturisiri. În revista "Philologica", Vol. I, mărturisiri culese şi publicate de Ion Nijloveanu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1970.

[12]. PREDA, I. - Corespondență Messenger. Șerbănești, 4 decembrie 2017.

[13]. PREDA, I. – Corespondență Messenger. Șerbănești, 4 noiembrie 2017.

[14]. RAICU, N. – Corespondență Messenger. Șerbănești, 11 februarie 2018.

[15]. VASILESCU, C. - Convorbiri telefonice. Caracal, 24 octombrie 2015.

[16]. PREDA, I. - Corespondență Messenger. Șerbănești, 6 mai 2017.

[17]. PREDA, I. - Corespondență Messenger. Șerbănești, 29 iulie 2017.

[18]. GHIOCA, I. – Postare. Facebook, 17 decembrie 2017, https://www.facebook.com/groups/400365230027761/, accesare 10 iunie 2018.

[19]. BĂLĂNESCU, V. – Postări. Facebook, 17 decembrie 2017, https://www.facebook.com/groups/400365230027761/, accesare 10 iunie 2018.

[20]. PREDA, I. - Corespondență Messenger. Șerbănești, 12 aprilie 2017.

[21]. RAICU, N. – Testamentul Priboaicii. Messenger, Șerbănești, 31 decembrie 2017.

[22]. BANCIU, A. - Roiri săliştene - Pilde de spirit întreprinzător şi dârză stăruinţă. În revista "Transilvania", ASTRA, Sibiu, Anul 75, Octomvrie—Decemvrie 1944.

[23]. ISPAS, S. – Lista familiilor nevoiașe – Șerbănești, 2017. Postare Facebook, 17 decembrie 2017, https://www.facebook.com/ photo.php?fbid=531447687231349&set=pcb.1662133703850901&type=3&theater&ifg=1, accesare 10 iunie 2018.

[24]. PĂTRULESCU, E.M. - Postări. Facebook, 17 decembrie 2017, https://www.facebook.com/groups/400365230027761/, accesare 10 iunie 2018.

[25]. GRAUR, AL. - Nume de persoane. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.

[26]. CARACOSTEA, D. - Caracterologie românească. În "Revista Fundaţiilor Regale" nr. 4, Bucureşti, 1 aprilie 1944.

Accesați fișierul în format pdf: