Economia post-decembristă

În decembrie 1989, pe cuprinsul comunei Şerbăneşti, existau doar câţiva agenţi economici de tip cooperatist sau de stat, aşa cum permiteau legile regimului comunist de la acea vreme. Principalul agent economic era Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP-ul), care avea în administrare tot terenul agricol de pe teritoriul comunei, inclusiv păşunile, lacurile, viile şi livezile comunale. Locuitorilor comunei le rămăsese, ca proprietate în folosinţă, doar locul de casă, însă şi acesta cu anumite restricţii. Tot CAP-ul avea în patrimoniul său o fermă zootehnică destul de mare, o brutărie şi un chioşc de distribuire a pâinii. Spun de distribuire pentru că pâinea făcută aici nu se vindea, ci se distribuia, pe baza unor bonuri de pâine, numai membrilor CAP care lăsau grâu în acest scop la CAP, grâu la care aveau dreptul în baza muncii prestate în decursul fiecărui an (v. Fig. 1). Şi, pentru că era un agent economic bogat, CAP-ul Şerbăneşti avea, la acea vreme, şi propriile mijloace de transport (autoturisme, autocamioane, tractoare şi remorci etc.) dar şi atelaje cu cai, fără de care nu se putea...

Exista, de asemenea, în 1989, un SMA (Secţie de Maşini Agricole), care deţinea toate tractoarele şi maşinile agricole necesare lucrării ogoarelor CAP-ului şi nu numai. Aici era şi un mic atelier de reparare şi întreţinere a acestora. Contra cost, aceste tractoare şi utilaje deserveau şi pe locuitorii comunei pentru micile lor nevoi de la acea vreme. Comerţul, pe raza comunei, se făcea prin intermediul Cooperativei de Consum, care avea, ca obiective economice, un magazin sătesc mixt cu bufet şi grădină de vară, o librărie-papetărie (în satul Şerbăneşti) şi un magazin mixt (în satul Şerbăneştii de Sus). În administrarea Primăriei (Consiliul Popular, pe atunci) se afla, în principal, căminul cultural, miliţia, şcolile şi grădiniţele, dispensarul, bisericile şi cimitirele, pădurea Benga, o parte din izlazurile comunale, Monumentul eroilor, parcul (deja ruinat!), fântânile publice dar şi o Fabrică de cărămidă (sper să nu greşesc prea mult!). În localul căminului cultural era şi sediul Consiliului Popular (Primăria) dar, tot aici, îşi avea sediul Poşta şi o filială CEC. Cam acesta era tot mediul economico-administrativ la momentul Revoluţiei Române din 1989! În Fig. 2 este prezentată localizarea, pe harta comunei Şerbăneşti [1]⁾, a principalilor agenţi economici şi instituţii ale statului în decembrie 1989.

Ce s-a întâmplat după momentul 1989? Ca peste tot în ţară, fostul CAP a fost desfiinţat după nişte reguli destul de necunoscute şi de necontrolat, la fel şi fostul SMA, iar în locul lor au apărut o puzderie de mici afaceri, toate aflându-se la început de drum. Locuitorii satelor primind pământul înapoi, s-au văzut nevoiţi să-şi lucreze singuri pământul dar fără mijloacele tehnice necesare, nemaiavând nici măcar căruţa cu cai sau carul cu boi cu care intraseră, vrând-nevrând, în colectiv. De aceea, ca primă reacţie a majorităţii şerbăneştenilor, a fost aceea de a-şi lăsa în continuare pământurile să fie muncite de asociaţiile agricole imediat înfiinţate, în baza Legii 31/1990 privind societăţile comerciale sau a Decretul-Lege nr. 54/1990 privind libera iniţiativă. Inerţia autorizării societăţilor comerciale pe teritoriul comunei Şerbăneşti se pare că a fost însă destul de mare...

Astfel, potrivit datelor din Registrul Comerţului (v. Tabelul 1), abia în 19 martie 1991 a fost autorizată de către Prefectura Olt prima Asociaţie Familială post-decembristă de pe teritoriul comunei Şerbăneşti, AF Andrei Ilie. La 9 august 1991, a fost înmatriculată şi prima societate comercială cu sediul în Şerbăneşti, SC Trico-Neaga SRL, societate deţinută de către Marian şi Ecaterina Neaga, un învăţator şi o ingineră-agronom care au avut curajul să se aventureze primii în această competiţie a privatizării. Au început vânzând mărfuri de tot felul prin târguri, pe capota maşinii, în 1996 aveau deja un magazin şi o brutărie a lor iar, în 2010, ofereau de lucru, după cum arată cifrele, celor mai mulţi şerbăneşteni.

Tabelul 1. Lista agenţilor economici şerbăneşteni din evidenţele Registrului Comerţului, începând cu anul 1990

Înfiinţarea de societăţi comerciale cu sediul în comuna Şerbăneşti a înregistrat, începând cu anul 1990, o creştere continuă până în 1996, aşa cum rezultă din Fig. 3. Din 1996 până în 2001, timp de 6 ani, numărul societăţilor comerciale s-a stabilizat la 27, timp în care şerbăneştenii fie au avut un serviciu cât de cât stabil, fie au plecat la muncă în Spania, Italia sau alte ţări europene pentru a acumula un minimum de capital necesar investiţiilor personale. Din 2001, numărul societăţilor comerciale a început să crească din nou, stabilizându-se, începând din 2007, la circa 38. Din 2011, a început un nou declin, ajungându-se, în 2015, la 31 de societăţi comerciale, dintre care, active doar 23. Acestora li se mai adăuga, la nivelul anului 2015, alte 5 asociaţii familiale active, 15 întreprinderi individuale şi 27 persoane fizice autorizate. Acest potenţial economic există şi, chiar dacă nu este acum unul deosebit de performant, el dovedeşte, clar, că Şerbăneştiul este o comună vie, într-o continuă dezvoltare şi modernizare.

Dar să vedem şi din punct de vedere bani, ce a însemnat privatizarea post-decembristă pentru şerbăneşteni! După cum arată datele din Tabelul 1, capitalul social total al societăţilor comerciale având sediul în comuna Şerbăneşti însumează, la nivelul anului 2010, 457860 RON, adică aproximativ 109000 Euro. Tot la nivel de comună, în 2010 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 18399666 RON, adică circa 4370570 Euro. Cea mai mare cifră de afaceri a înregistrat-o, în 2010, firma SC Longin SRL, însemnând 15010183 RON, adică circa 80% din totalul cifrei de afaceri a comunei, firma identificându-se, ca obiect principal de activitate, cu fostul CAP şi SMA luate la un loc, excepţie făcând, desigur, numărul de salariaţi! În ce priveşte numărul de salariaţi, în 2010, cele 38 de societăţi comerciale şerbăneştene au asigurat 86 locuri de muncă, cei mai mulţi salariaţi (52) având firma SC Neaga Impex SRL. Cu alte cuvinte, circa 60% din salariaţii comunei, alţii decât cei din sectorul public, lucrau – în 2010 – la această firmă! Dacă vom raporta toate cifrele de mai sus la cei 3650 de locuitori, cât avea în 2011 comuna Şerbăneşti ⁷⁾, vom trage încă câteva concluzii interesante, raportate la performanţele anului 2010:

- Capitalul social investit de şerbăneşteni a fost de circa 30 Euro/locuitor;

- Banii rulaţi de societăţile comerciale şerbăneştene au fost de 1197 Euro/locuitor;

- La fiecare 94 locuitori exista, în 2010, o societate comercială şi la fiecare 39 locuitori exista un agent economic autorizat (societate comercială, asociaţii familiale, întreprinderi individuale sau persoane fizice autorizate).

Aceşti indicatori nu reflectă nici pe departe o stare de prosperitate a comunei dar reflectă, în mod cert, o formă nouă de reînviere a comunei, după decembrie 1989 revenind în comuna natală mulţi dintre aceia care luaseră drumurile oraşelor învecinate, îndeosebi Slatina. Mai mult decât atât, se simte o oarecare formă de întinerire a comunei şi o ambiţie a multora de a încerca să câştige banul, la ei acasă, pe căi cinstite şi printr-o muncă susţinută în cadrul familiei. În Şerbăneşti, de agricultură se ocupă aproape toată lumea, dar dacă, în afară de aceasta, mai ai şi un alt câştig, cât de mic ar fi el, contează... Cam aşa ar părea să sune filozofia de viaţă a şerbăneştenilor de acum. Cele 27 de persoane fizice autorizate, câte figurau în evidenţele Registrului Comerţului în 2015, dovedesc că şerbăneştenii au preocupări meşteşugăreşti diverse, sunt prestatori de servicii, comercianţi, apicultori, muzicanţi ş.a.m.d. Deci o paletă completă de ocupaţii menite să ofere şerbăneştenilor aproape tot ce îşi doresc, la ei acasă!

Tabelul 2. Topul agenţilor economici şerbăneşteni potrivit evidenţelor din Registrul Comerţului, începând cu anul 2010

În Tabelul 2 este prezentat topul societăţilor comerciale şerbăneştene, top bazat pe datele din Tabelul 1 şi, pornind de la anumite criterii, el evocă şi mai bine performanţele economice post-decembriste ale comunei. Am optat pentru un top al productivităţii, în locul unui top al profitabilităţii, deoarece, de multe ori, profitul net este ţinut sub control de către administratorii de firmă, cu scopul bine intenţionat de a investi mai mult în cursul anului, în loc de a plăti impozit pe profit sau pe dividende, după încheierea bilanţului contabil. Pe de altă parte, productivitatea unei firme este direct proporţională cu profitul acesteia. Speranţa mea este ca, de la an la an, să regăsim în acest top firme cât mai prospere, care să se facă cunoscute şi dincolo de graniţele comunei Şerbăneşti. Spuneam acest lucru în 2010!

...Şi iată că anul 2011 a confirmat, oarecum, speranţele mele şi, aşa cum se poate observa din Tabelul 1, cifra de afaceri la nivel de comună a crescut cu peste 65% iar numărul salariaţilor de la firmele şerbăneştene a crescut şi mai mult, fiind acum mai mult decât dublu faţă de 2010. Firmele aflate în topul marilor performanţe la nivel de comună rămân, an de an, cam aceleaşi (v. Tabelul 2): SC Longin SRL, SC Neaga Impex SRL şi SC Agrospeed Production SRL.

Anul 2012 a condus la o decapitalizare, în euro, a firmelor şerbăneştene, urmare a devalorizării leului, pe de o parte, dar şi a falimentării altor 5 firme, pe de altă parte, în condiţiile în care nu s-a mai înregistrat nici o altă nouă firmă. Îmbucurător este însă faptul că numărul de salariaţi al acestor firme este, în continuare, într-o creştere semnificativă, creştere datorată, în principal, firmei SC Neaga Impex SRL, care a ajuns, în 2012, la un număr de 159 salariaţi. Acelaşi potenţial economic se înregistrează şi în ultimii ani iar cifra de afaceri, la nivelul comunei, s-a dublat faţă de anul 2010, ceea ce înseamnă că sunt semne benefice de prosperitate, pe undeva...

Craiova, 7 octombrie 2021

Referințe documentare:

[1]. * * * – Harta Şerbăneşti, Olt.SearchRomania.net, http://www.searchromania.net, accesare 2012.

[2]. * * * – Companii.ro. http://www.companii.ro/olt/firme-din-serbanesti-p1/, accesare 2015.,

[3]. * * * – Lista firme. http://www.listafirme.ro/, accesare 2015.

[4]. * * * – Firme Info. Informaţii firme. http://www.firme.info, accesare 2012.

[5]. * * * – RisCo Business Intelligence, http://www.risco.ro/, accesare 24 decembrie 2016.

[6]. * * * – Vrăjitorul.eu. http://www.vrajitorul.eu/firme/catalog.html, accesare 2013.

[7]. * * * – Planul de pază al comunei Şerbăneşti, judeţul Olt. Anexă la HCL nr 4/31.02.2011.

[8]. * * * – FirmePeNet. Afaceri Online. http://www.firmepenet.net, accesare 2012.

[9]. * * * – Pagini Aurii. Paginiaurii.ro, accesare 2015.

[10]. * * * – LocalBiz. http://www.localbiz-olt.ro/, accesare 2013.

[11]. * * * – Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 763/9.III.2010.

[12]. * * * – Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 1691/20.IV.2010.

[13]. * * * – Tabel adunare generală. Grupul de Actiune Locacala Vedea-Gavanu-Burdea, http://www.galvgb.ro/uploads/GAL%20NOU/tabel%20adunarea%20generala.pdf, accesare 14 iulie 2019.

Accesați fișierul în format pdf: