Date cronologice

 

Data

Evenimentul

Autor

4000 î. Hr.

Posibile dovezi ale unei civilizaţii din epoca neolitică pe valea Bungetului, în apropiere de Momiceni. V. "Dalta" din piatră.

A. Ivașcu

11.05.1399

Prima atestare documentară referitoare la obligația asigurării cailor de olac de către satele pe unde trecea drumul olacului, de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, așa cum se întâmpla și la Șerbănești. V. Stația de poștă.

A. Ivașcu

23.07.1513

Presupusa dată de atestare documentară a comunei Şerbăneşti, dovedită însă aici, în Enciclopedia comunei Şerbăneşti (EcS), a fi fost eronat menţionată, ca referinţă istorică importantă pentru şerbăneşteni, timp de peste 100 de ani. V. Şerbăneşti şi Atestare documentară.

A. Ivașcu

Oct. 1559

A avut loc bătălia de la Şerbăneşti, de la poalele dealului Boghia, dintre oastea domnească a Doamnei Chiajna, aliată cu turcii, şi oastea boierilor munteni răzvrătiţi împotriva uneltirilor puse la cale de aceasta pentru a-l aduce pe tron pe fiul său cel mic, Petru cel Tânăr. Aceasta este şi data primei atestări documentare a comunei Şerbăneşti. V. Atestare documentară.

A. Ivașcu

24.10.1559

Petru cel Tânăr a fost confirmat de Poartă ca domn al Ţării Româneşti, urmare a bătăliilor de la Şerbăneşti şi Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, mama lui Petru cel Tânăr, i-a înfrânt pe boierii pribegi, ajutată fiind de turci. V. Atestare documentară.

A. Ivașcu

23.01.1595

A avut loc bătălia de la Şerpăteşti (jud. Giurgiu), dintre românii victorioşi, conduşi de paharnicul Manta (în timpul domniei lui Mihai Viteazul) şi tătarii aliaţi turcilor, bătălie care a dus în eroare mai mulţi istorici, atribuind aceeaşi locaţie şi bătăliei de la Şerbăneşti (jud. Olt), bătălie purtată de oastea domnească a Doamnei Chiajna cu oastea boierilor pribegi. V. Atestare documentară.

 A. Ivașcu

04.08.1747

Prima atestare documentară a Bisericii din Dealul Papii, pe atunci fiind aici o ”biserică mare de lemn”. Acest lucru a fost consemnat de însoțitorul Mitropolitului Neofit Cretanul în jurnalul de călătorie al patriarhului, cu ocazia uneia dintre vizitele canonice efectuate prin eparhia sa. V. Biserica din Dealul Papii.

 A. Ivașcu

01.07.1831

Odată cu intrarea în vigoare a noului Regulament Organic în Țara Românească, plasa Șerbănești a primit în administrarea sa 11 sate din județul Teleorman, depășind astfel, pentru prima și ultima dată, granița Vezii și dobândind, cu un total de 35 de sate, cea mai extinsă formă organizatorică din întreaga sa existență. V. Plasa Șerbănești.

 A. Ivașcu

26.10.1838

Și-a început activitatea școala din Șerbănești, avându-l ca prim învățător pe preotul Ghioca Scarlat (popa Scarlat). V. Școala Veche.

A. Ivașcu

14.02.1842

Frații Hristudor și Gheorghe Caracostea au făgăduit, în fața judecătorilor, ”să facă biserica de zid pe moșia Șerbăneștilor”. V. Biserica de la Sus.

A. Ivașcu

21.06.1844

Frații Caracostea hotărăsc prin act adițional, în fața instanței, ca de construirea Bisericii de la Sus să se ocupe Hristodor Caracostea, pe cheltuia sa. V. Biserica de la Sus.

A. Ivașcu

1851

Încep lucrările de construire a Bisericii de la Sus. V. Biserica de la Sus.

A. Ivașcu

1853

A fost terminată construcția Bisericii de la Sus. V. Biserica de la Sus.

A. Ivașcu

19.03.1879

S-a născut academicianul Dumitru Caracostea, în orașul Slatina, județul Olt, acolo unde părinții își aveau domiciliul. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

15.10.1879

Este numit primul învățător de stat la Școala Veche, învățătorul Ion Leabu. V. Școala Veche.

A.    Ivașcu

24.12.1885

S-a născut Dumitru Caciona, primul inginer agronom al comunei Șerbănești și unul dintre poeții clasici aromâni, numele său publicistic fiind acela de Tache Caciona; șerbăneștenii l-au numit Cacionea, și l-au perceput, în mod oarecum eronat, a fi unul dintre moșierii de la Șerbăneștii de Sus, bancher și proprietar al unei părți din moșia Momiceni. V. Dumitru Caciona.

A. Ivașcu

14.10.1896

Dumitru Caracostea debutează ca scriitor, publicând în ”Adevărul ilustrat”, sub pseudonimul Gheorghe Bălan, povestirea sentimentală Cimitirul rozelor. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

15.08.1900

A fost publicată în Suplimentul II la Noua Revistă Română, de către folcloristul Cristea N. Ţapu, legenda Scripcarul Şerban, legendă care transmite peste veacuri mesajul cum că denumirea comunei Şerbăneşti ar proveni de la numele de botez al acestui lăutar vestit. V. Şerbăneşti și Legenda comunei Șerbănești.

A. Ivașcu

25.10.1902

S-a născut criticul şi istoricul literar Dumitru Popovici, în comuna Dăneasa, plasa Şerbăneşti, judeţul Olt, acolo unde tatăl său era învăţător la acea vreme. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

20.06.1906

S-a născut Lucia Caracostea (devenită, după căsătorie, Lucia Protopopescu), primul copil al lui Dumitru Caracostea, filolog, ca și părinții săi, autoare a unor lucrări documentare de referință. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

22.07.1906

A murit, la conacul părintesc din Jarcaleți, avocatul Mihail Caracostea (Mihalache), unchiul savantului Dumitru Caracostea. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

12.03.1907

S-a aprins, mai întâi la Crîmpoia apoi și la Șerbănești, flacăra ultimei mari răscoale țărănești din istoria județului Olt. V. Răscoala din 1907.

A. Ivașcu

17.03.1907

Armata a intervenit cu tunul, la Crâmpoia și Șerbănești, pentru a-i speria și potoli pe răsculați. V. Răscoala din 1907.

A. Ivașcu

08.12.1908

S-a născut Andrei Caracostea, cel de-al doilea copil al lui Dumitru Caracostea, inginer constructor de poduri, profesor universitar, autor al unor lucrări de referință în domeniul rezistenței materialelor și al calculului construcțiilor. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

04.01.1914

La Șerbănești de Sus, s-a născut preotul Gheorghe Dutchevici (popa Georgică), cel care a slujit, timp de câteva decenii, Biserica de la Sus. V. Biserica de la Sus.

A. Ivașcu

26.10.1920

În calitatea sa de diriginte al Şcolii din comuna Şerbăneştii de Sus, Dumitru Popovici adresează Revizoratului Şcolar al judeţului Olt un raport prin care solicită înfiinţarea, începând cu 14 noiembrie 1920 a unei Şcoli de adulţi, "căci până atunci oamenii termină cu munca câmpului în cea mai mare parte”. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

26.02.1924

Prima atestare documentară a denumirii actuale de Dorofei; până atunci, pe lângă alte multe nume purtate de gârla noastră, denumirea oficială a acesteia era aceea de Dorofeiu, denumire cvasi-consacrată de Marele Dicţionar Geografic al României. V. Dorofeiul.

A. Ivașcu

01.01.1926

Dumitru Caciona devine arendaş, pe o durată de 25 de ani, a lotului demonstrativ de la Momiceni, lot de 20 ha expropriat din moşia lui Brâncoveanu conform reformei agrare din 1921. V. Agricultura și Dumitru Caciona.

A. Ivașcu

04.03.1935

Dumitru Popovici îşi ia doctoratul în litere cu calificativul summa cum laude (excepţional); teza sa de doctorat, conţinând 335 de pagini, se numeşte "Ideologia literară a lui I. Heliade-Rădulescu" şi a reprezentat şi cartea sa de debut editorial, ea fiind publicată, în acelaşi an, la Editura Cartea Românească din Bucureşti. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

01.11.1936

Dumitru Popovici devine profesor universitar la catedra de Istoria literaturii române moderne de la Facultatea de litere a Universităţii din Cluj. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

12.05.1938

S-a născut, în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus, Dumitru Ilie, profesor de istorie, autorul primei lucrări monografice dedicate comunei Şerbăneşti. Este vorba despre cartea "Şerbăneşti. Pagini de monografie", carte apărută la Editura Casa Ciurea din Slatina, în 2010. V. Arhiva mass media: 2005-2013.

A. Ivașcu

26.05.1938

Dumitru Caracostea devine membru titular al Academiei Române. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

04.07.1940

Dumitru Caracostea este numit ministru al educației naționale în Guvernul Ion Gigurtu. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

21.09.1940

Dumitru Popovici se căsătoreşte cu Elvira-Antonia Popovici (născută Kiffa). V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

28.12.1941

S-a născut, la Sibiu, Ioana-Emanuela Popovici (după căsătorie, Ioana Em. Petrescu), primul copil al lui Dumitru Popovici, devenind şi ea, la rându-i, critic şi istoric literar, ca şi tatăl său. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

30.01.1942

Dumitru Popovici scoate, la Sibiu, primul volum al revistei "Studii literare", al cărui director fondator era. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

28.06.1944

S-a născut, în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Jos, instrumentistul Eugen Greceanu (zis Genu lu' Tudorică), fost solist al Ansamblului folcloric "Doina Oltului" din Slatina, acum pensionar, instructor pentru instrumente populare de suflat. Acesta are mai multe înregistrări audio, instrumentele sale preferate fiind fluierul, cavalul, cimpoiul şi ocarina. Creaţia sa proprie preferată este "Hora de la Şerbăneşti". V. Arhiva mass-media: 2005-2013.

A. Ivașcu

16.02.1948

Se naşte, la Cluj, Popovici Daniel-Alexandru, cel de-al doilea copil şi ultimul al lui Dumitru Popovici şi al Elvirei Popovici. V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

05.05.1950

Dumitru Caracostea este întemnițat, pentru cinci ani, la penitenciarul de la Sighet, fiind considerat un oponent periculos al regimului comunist. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

05.12.1952

La Cluj, moare profesorul universitar Dumitru Popovici, personalitate remarcabilă a vieţii culturale româneşti din toate timpurile, intelectual de elită zămislit şi iniţiat în tainele învăţăturii performante pe meleagurile Şerbăneştiului de-altă dată... V. Dumitru Popovici.

A. Ivașcu

02.06.1964

Se stinge din viață, în mod fulgerător, academicianul Dumitru Caracostea, la București, la vârsta de 85 de ani. V. Dumitru Caracostea.

A. Ivașcu

01.01.1965

Denumirea satului Jarcaleți a fost schimbată, satul numindu-se Strugurelul, conform unui Decret al Consiliului de Stat semnat de Gheorghe Gheorghiu Dej. V. Strugurelu.

A. Ivașcu

16.02.1968

A avut loc ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România (Legea nr.2/1968), când s-a trecut de la împărțirea ţării pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată în 1948. De atunci datează şi actuala organizare administrativ-teritorială a comunei Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Jos numindu-se, de atunci, oficial, Şerbăneşti. V. Comuna Şerbăneşti.

A. Ivașcu

16.2.1968

Potrivit Legii nr. 2/1968, denumirea satului Strugurelul (fost Jarcaleți) devine Strugurelu. V. Strugurelu (nearticulat!).

A. Ivașcu

27.02.1971

A murit, la București, inginerul Dumitru Caciona (Cacionea, cum îi ziceau șerbăneștenii), cel care a administrat, până în 1948, moșia Momiceni și care a locuit, înainte de naționalizare, în satul Șerbăneștii de Sus. V. Caciona.

A. Ivașcu

19.03.1991

Prefectura Olt a autorizat primul agent comercial post-decembrist de pe teritoriul comunei Şerbăneşti: Asociaţia Familială Andrei Ilie. V. Economia post-decembristă.

A. Ivașcu

09.08.1991

A fost înregistrată la Registrul Comerţului prima societate comercială post-decembristă de pe teritoriul comunei Şerbăneşti: SC Trico-Neaga SRL. V. Economia post-decembristă.

A. Ivașcu

13.12.1996

A fost înregistrată, ca persoană juridică, Parohia Șerbănești de Jos. V. Biserica din Dealul Papii.

A. Ivașcu

02.07.2005

Au avut loc cele mai mari inundaţii din istoria cunoscută a comunei Şerbăneşti, Dorofeiul revărsându-se şi inundând inclusiv localul Şcolii „Dumitru Popovici”. V. Şerbăneşti.

A. Ivașcu

11.06.2010

Prefectura Olt a avizat favorabil proiectul de hotărâre al Consiliului Local Şerbăneşti având ca obiect atribuirea de denumiri străzilor din comună. V. Cătunul Lisa.

A. Ivașcu

24.06.2010

Consiliul Judeţean Olt a alocat fonduri pentru crearea unui circuit turistic în Câmpia Boianului, la Șerbănești fiind în lucru, la acea vreme, proiectul unui Muzeu al Poștalionului Medieval, muzeu ce urma a fi ridicat pe un teren pus la dispoziție de Primăria Șerbănești. V. Stația de poștă.

A. Ivașcu

20.07.2010

Cu ocazia târgului de Sfântul Ilie, a avut loc prima ediţie a manifestării culturale Sărbătoarea secerişului. V. Bâlciuri şi Arhiva mass-media: 2005-2013.

A. Ivașcu

20.07.2010

Cu ocazia primei ediţii a manifestării culturale "Sărbătoarea secerişului", a fost lansată cartea „Şerbăneşti. Pagini de monografie”, lucrare monografică purtând semnătura profesorului de istorie Dumitru Ilie. V. Bâlciuri şi Arhiva mass-media: 2005-2013.

A. Ivașcu

23.11.2011

A fost dat în folosinţă, oficial, noul cimitir din satul Şerbăneşti, de la marginea cătunului Dealul Papii, cimitir aflat în administrarea Consiliului Local. V. Cătunul Lisa.

A. Ivașcu

27.12.2011

A fost realizat primul material documentar al Enciclopediei Comunei Şerbăneşti, material intitulat "Dalta" din piatră.

A. Ivașcu

03.03.2012

A început realizarea primului site al Enciclopediei Comunei Şerbăneşti, site găzduit de compania americană Webs.

A. Ivașcu

17.03.2012

Enciclopedia Comunei Şerbăneşti a fost publicată în reţeaua Internet pe mai multe motoare de căutare.

A. Ivașcu

09.10.2013

A fost inaugurată Fabrica de confecţii de la Şerbăneşti (fostul Magazin sătesc din Şerbăneştii de Jos), în prezenţa preşedintelui PDL, Vasile Blaga. Fabrica este proprietatea SC Dinamic Prodcom SRL Crâmpoia, firmă aparţinând actualului primar al comunei Crâmpoia, Ionel Mirea. V. Arhiva mass-media: 2005-2013.

A. Ivașcu

30.07.2015

Site-ul serbanesti.webs.com nu mai este funcțional, Enciclopedia comunei Șerbănești fiind găzduită de Google la adresa https://sites.google.com/site/enciclopediacomuneiserbanesti/.

A. Ivașcu


Ediția: 10.04.2016
Enciclopedia comunei Serbanesti (EcS), jud. Olt
  Web-Stat web tracking Real Time Web Analytics

Clicky

Comments