Expresii populare

Am încercat ca, prin acest documentar, să adun la un loc toate expresiile de bun simţ, care de care mai interesante, pe care le-am auzit în anii copilăriei, rostite fiind de şerbăneştenii pe care i-am cunoscut la acea vreme. Unele dintre ele au o arie mai largă de utilizare, altele au anumite particularităţi lingvistice ușor șocante dar toate vin să-şi pună amprenta timpului asupra istoricului comunei Şerbăneşti. Pentru a lămuri şi înţelesul, adesea ascuns sau plin de tâlc, al unora dintre aceste expresii populare, am considerat de cuviinţă să le explicitez și provenința, când a fost cazul, astfel încât să vin în ajutorul celor ce nu le-au auzit încă, nu le folosesc sau le folosesc fără a le cunoaşte îndeajuns de bine semnificaţia.

Fiind un subiect în permanență deschis, la completarea listei de expresii populare specifice zonei Șerbănești poate contribui oricine doreşte, bazat fiind pe propria experienţă de viaţă sau pe o bibliografie adecvată.

a aburi pe cineva a(-l) minţi, a(-l) păcăli, a(-l) duce cu vorba

Notă: Expresia provine, probabil, dintr-o adaptare argotică a expresiei mai vechi a băga în ceață pe cineva, îmblânzindu-i-se, cumva înțelesul; că trecerea de la o rătăcire silnică într-o ceață rece, generatoare de crize astmatice, la o terapie promițătoare, într-o baie de abur, făcător de minuni iluzorii, este, desigur, cu totul altceva!

a ajunge la sapă de lemn   a se ruina; a-i merge rău de tot

Notă: Trecerea de la sapa de lemn la sapa de fier a fost un progres genial în istoria omenirii, sinonim cu trecerea de la sărăcie la bogăție, roadele muncii sale cunoscând creșteri substanțiale. De aceea, întoarcerea la sapa de lemn, a devenit spaima unei amenințări de coșmar, că nimeni nu-și dorea să ajungă, din nou, muritor de foame.

a ajunge la vorbele cuiva   a recunoaște că ceea ce a spus cineva este drept; a se adeveri ceea ce a spus sau prezis cineva

Notă: Vorbele sau vorba celui la care se face referire sunt, de regulă, unanim cunoscute de cei implicați în discuție, dar nerecunoscute sau neprevăzute, mai în urmă cu ceva vreme, de cel în cauză.

a albi pe cineva a-l necaji rău de tot, a-i crea mari neplăceri; a-i face peri albi

Notă: Există credința, în popor, că necazurile îţi scot peri albi și, parţial, această credință este adevărată, susţinând-o și psihologii. Şocurile puternice sau traumele pot duce, într-adevăr, la încărunţirea părului, însă acest lucru se întâmplă, totuși, progresiv, în timp, şi nu așa, deodată, cum se crede [1]).

a alege grâul de neghină a separa ce e bun de ce e rău; a face o selecţie valorică

Notă: Expresia provine, se pare, din pilda evanghelică a semănătorului: ”Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea.” Această poruncă a Domnului venea după ce ”un om vrăjmaș” îi aruncase boabe de neghină prin grâul pe care îl semănase și el le interzisese slugilor să o plivească pentru a nu smulge, odată cu ea, și grâul. Adică, selecția valorică nu trebuie făcută în pripă și oricum, ci la momentul oportun și după o metodă sigură. Deci, până la un punct, binele și răul trebuie să conviețuiască! Și, la vremea secerișului, se va rezolva totul. Numai că, tot aceeași pildă ne lămurește că ”secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii”... [2])

a altoi pe cineva  a(-i) trage o palmă; a bate, a plesni pe cineva

Notă: Altoiul este o nuia de un an de aceeași grosime cu cea a portaltoiului (cam de grosimea unui creion). De aceeea, românul șăgalnic în loc de a-i spune cuiva că îi dă o nuia pe spinare, i-a spus, că-l altoiește, sunând mai plastic și mai puțin amenințător...

a ameninţa d-un picior   a şchiopăta

Notă: Adică, acel picior era o primejdie pentru cel în cauză și un sem de milă înfricoșătoare pentru privitor. Deci, expresia ilustrează o formă expresivă de amenințare duală (una trăită și alta indusă).

a arde gazul de pomană a pierde vremea fără folos; a sta degeaba

Notă: Pe vremuri, gazul era de mare preț, pentru asigurarea iluminatului lampant, în casă, pe timpul nopții. De aceea, orice pierdere de vreme, fără folos, după lăsare întunericului, era echivalentă cu a arde gazul în mod inutil (fără folos, ca și pomana!). Deci omul, încă din vechime, era conștient, totuși, că pomana este ceva inutil, că mortului nu-i mai este de folos cu nimic...

a aştepta la cotitură pe cineva      a-l ameninţa cu o răzbunare

Notă: Cotitura este, de regulă, o curbă în loc, unde nu ai vizibilitate și de unde te poți aștepta să-ți apară în față un pericol. Dar, ca amenințare expresivă, aceasta ar însemna că răzbunarea va veni, cândva, pe neașteptate și la momentul potrivit.

a avea de furcă cu cineva  a-i da bătaie de cap mai mult decât se aştepta

Notă: Torsul la furcă era, pe vremuri, o muncă migăloasă și, pentru a avea spor și a o face mai puțin plicticoasă, această muncă, specifică, în general, femeilor, se făcea, de regulă, în șezători. Cine avea mult de furcă (adică de tors fuioare de in, cânepă, bumbac sau lână) organiza o șezătoare și munca se împărțea la toate femeile participante. Dar asta însemna, din partea celei ce organiza șezătoarea, ceva pregătiri și bătaie de cap, mai ales că ajutorul acesta devenea reciproc... Deci se creau niște obligații în plus, ce întăreau, vrând-nevrând, relația celor în cauză.

a avea fumuri   a-şi da importanţă (chiar dacă nu o are)

Notă: Această reminiscență lingvistică provine, probabil, din starea euforică produsă de inhalarea fumului de tutun, când fumătorul dobândește un surpus de încredere și de tupeu [3]).

a avea glagorie a avea minte, a fi isteţ

Notă: În limba slavă veche, glagol înseamnă limbaj, vorbire, iar glagolŭ înseamnă cuvânt [4]) [5]). Expresia provine, probabil, de pe vremea primilor învățăcei, când alfabetul utilizat în școli era cel chirilic, derivat din limba slavă. Și când cineva era mai priceput la vorbă și la carte, se spunea că are glagole (vorbirea și știința venind din cap). Prin derivare etnolingvistică din glagole s-a ajuns la glagore și apoi la glagorie...

a avea gura aurită a prevesti ceva, corect și de bine

Notă: Expresia face referire la Sf. Ioan Gură de Aur, ale cărui predici, deși erau neînțelese în profunzimea lor, îl făcuseră cunoscut ca un mare înțelept și duhovnic, atoateștiutor. Iar ultimele sale vorbe, înainte de a muri, au fost o rugăciune ce-i prevestea nemurirea: Slavă lui Dumnezeu pentru toate! [6]) După care, cu toții, am spus: Amin!

a avea gură mare a vorbi mult și tare

Notă: Gura mare, în această expresie, este o figură de stil sugerând, de fapt, un debit verbal mare și un ton acut.

a avea limba ascuţită     a fi răutăcios; a fi rău de gură; a jigni

                Notă: Aluzie la limba șarpelui: ascuțită, bifurcată și amenințătoare. Iar șarpele, se știe, este un simbol al raului si al vicleniei. 

a avea lipici      a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi)

Notă: În limbajul popular, lipici se spune la ”tot ceea ce atrage, sau încîntă în înfățișarea cuiva, în felul de a vorbi, de a rîde al cuiva etc.” 4)

a avea mâncărici pe limbă a nu se putea abţine de la vorbit; a vorbi mult şi fără rost; a vorbi când nu trebuie

Notă: Când ești copil, mâncăriciul (medical, prurit) se manifestă (generic vorbind!) printr-un fel de neastâmpăr, de zbenguială continuă. La maturitate însă, acest mâncărici se manifestă puțin altfel: devii mai slobod la gură, că (de!) te mănâncă limba...

a avea melic     (în general, despre animale) a avea nărav (obicei prost, cum ar fi sperietura)

Notă: Expresia porvine de la o boală a cailor, numită în popor melic, boală care constă în inflamarea glandelor de la gât. Această inflamare este destul de dureroasă și, atunci când caiii, astfel suderind, erau atinși în vreun fel în acea zonă, de către cei ce îi înhăma sau îi mâna, deveneau deosebit de agresivi

a avea mintea odinită     a fi prost; a nu gândi prea mult

Notă: O vorbă românească spune să nu te pui cu prostul, că are mintea odihnită. Pe de altă parte însă, atunci când odihna minții presupune o relaxare totală, prostia este ridicată la rang de virtute.

a avea ochelari de cal    a avea o viziune limitată; a refuza perceperea realității în întreaga ei complexitate

Notă: Ochelarii de cal sunt o componentă a harnașamentului de cai, având ca scop limitarea câmpului de vizibilitate al acestora, cu scopul de a-i ține mai lesne în frâu.

a avea pe vino-ncoa'      a fi frumos, atrăgător, cuceritor

Notă: De fapt, vino-ncoa’ nu înseamnă, neapărat, a fi frumos, ci, mai degrabă, atrăgător, ca mod de a fi, în toată complexitatea sufletească și trupească a cuiva.

a avea pile        a se bucura de protecţia sau sprijinul cuiva

Notă: Pila la care se face aluzie, în această expresie este, de fapt, acel ”picior de pod, executat din zidărie de piatră, din beton sau din metal” 4), care tot pilă se numește. Deci este vorba aici, de o proptea puternică, de susținere a trecerii peste un obstacol. Frumoasă figură de stil!

a avea toane    a fi capricios; a-şi ieşi repede din fire

Notă: Toana este, se pare, un cuvânt pur românesc, sinonim cu capriciu, care se regăsește, ca atare, și în limba română dar și în mai toate limbile țărilor cu care ținuturile noastre au avut interferențe istorice diverse (bulgară: каприз, greacă: καπρίτσιο, turcă: kaprisi, sârbă: каприц, macedoneană: каприц, rusă: каприз, franceză: caprice, poloneză: kaprys etc.).

a avea tragere de inimă  a avea chef să facă ceva

                Notă: Tragerea de inimă, în acest context, semnifică o atracție sufletescă ce ține de o anumită conjunctură.

a avea țâfna pusă a se supăra foarte ușor, a-și ieși repede din fire

Notă: Țâfna sau țâvna este denumirea populară a unei boli a găinilor, care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă ce le provoacă un hârăit sufocant specific, ca și când ar vrea să-și desfunde nasul 4). Similitudinea, în acest caz, este una simptomatică, știut fiind că, în faza incipientă a bolii, păsările scutură capul, strănută și se scarpină cu gheara la nări . Acesta este un semn de irascibilitate firească.

a avea zilele numărate    a se apropia de moarte; a fi foarte bătrân sau foarte grav bolnav

Notă: Aluzie la spusele Bibliei, cum că zilele omului sunt numărate chiar dinainte de a se naște (Psalmul 139, versetul 16): ,,Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.''

a băga (cuiva) sula-n coaste         a face presiuni asupra cuiva; a-l şicana

Notă:  Se spune adesea că această expresie ar proveni din limbile slave, unde sulă înseamnă lance, suliță, săgeată și să-i pui cuiva sulița în coaste are, într-adevăr, un înțeles asemănător. Da, dar latinii aveau cuvântul subula, care însemna sula cizmarului...[7]) De aceea, eu aș lansa o ipoteză mult mai credibilă, fiind legată de tradiția populară românească. Boala de splină (însplinatul), care apare atunci când animalul a băut apă caldă stătută, se crede că se poate vindeca prin înțeparea animalului cu sula între coasta a treia și a patra, pe partea stângă-spate, ca să răsufle. Și, dacă se nimerește splina, animalul scapă, dacă nu, moare... [8]) [9]) Un obicei barbar care produce spaimă și durere nu numai pentru animal, ci și pentru om; ”lumea se cutremură” [10]), când vede așa ceva dar, neavând o alternativă salvatoare, speră într-o minune... Așa, cred eu, c-a apărut această expresie, strămoșii noștri fiind marcați, se pare, de ceea ce însemna sula-n coaste, că la acest spectacol trist participau de mici copii...

a băga de seamă  a observa cu mare atenție, a fi foarte atent în ceea ce face

Notă: Expresia are, cred eu, o proveniență ușor denaturată. Pentru că cuvântul seamă provine, mai degrabă, din limba turcă, din cuvântul sayma, care însemnă socoteală, numărare, decât din limba maghiară, din cuvântul szám, care înseamnă număr 4). Și nu e greu să ne imaginăm că bietul român, când venea zeciuiala, avea mari dureri de cap cu băgatul în samă... Că a băga de seamă (popular, samă) și a băga în samă (sau, și mai vechi, în sam) e cam același lucru, având, înainte vreme, același înțeles: a fi luat în calcul, a fi socotit, a fi numărat... La origini, așa cum arătam ceva mai sus, acest socotit se referea la ceea ce avea sau realizase țăranul în cursul unui an, pentru a i se lua zeciuiala, adică una dintre dări...

a băga la deavlă   a lua aminte, a memora ceva

Notă: Deavla sau devla provine, se pare, din bulgărescul делва 4), care înseamnă borcan sau oală mare, din lut ars, de regulă cu două mănuși (de unde și asemănarea cu capul omenesc). Așadar, a băga la deavlă/devlă/delvă ar însemna, mot á mot, să bagi în oală de toate, de-ale gurii, că prinde bine mai târziu… Și tot așa, similitudinea ușor grotescă: să bagi la cap de toate, de-ale minții, că nu se știe când îți folosesc...

a băga (pe cineva) în boală a înspăimânta (pe cineva); a aţâta (pe cineva); a invidia (pe cineva); a aduce în pragul nebuniei

Notă: Boala la care se face referire aici nu poate fi alta decât nebunia, deci o boală mintală; pentru că, în popor, mai există o expresie, cu înțeles similar: a aduce (pe cineva) în pragul nebuniei.

a băga (pe cineva) în ceață a(-l) zăpăci, a(-l) deruta, făcându-l să nu mai priceapă nimic

                Notă: E vorba aici, desigur, despre acea simptomaică ”ceață a minții”, specifică anumitor tulburări psihice.

a băga (pe cineva) în seamă         a-l considera; a-l stima; a-l aprecia

Notă: A se vedea comentariul de la expresia a băga de seamă. Deosebirea ar fi că, cel în cauză este socotit (luat în calcul), ca importanță sau ca parte însemnată a unor realizări, contribuții sau alte asemenea merite.

a băga (pe cineva) în sperieţi        a speria rău (pe cineva); a produce cuiva spaimă şi teamă

                Notă: Aluzia se face, aici, la sperietură, denumirea populară a unei tulburări psihice datorate unei emoții puternice indusă de o mare frică.

a băga în pământ cu zile pe cineva   a omorâ pe cineva (puțin câte puțin), fără să-ţi dai seama; a-i scurta zilele cuiva

Notă: A băga în pământ pe cineva înseamnă, desigur, a-l înmormânta, subînțelegându-se că el era mort cu acte-n regulă... Numai că imaginația românului supărat a mers ceva mai departe. Pentru că această expresie nu este echivalentă, totuși, cu a băga în pământ de viu (pe cineva), ci, mai degrabă, cu a muri fără de vreme...

a băga pe cineva la mijloc  a lua în derâdere pe cineva (într-un grup); a-l pune într-o postură dificilă

Notă: Expresia este echivalentă cu a face bâză (de cineva), aluzia făcându-se la acel joc de copii numit bâză, când cel ce se pune bâză stă așezat cu spatele la ceilalți parteneri de joc și cu o palmă trecută pe subsuoara brațului opus, trebuind să ghicească care dintre aceștia l-a lovit peste palmă. După ce a fost lovit, pentru a fi derutat, toți ceilalți strigă ”bâzz!”, el rămânând în mijlocul hărmălaiei astfel create, total descumpănit.

a bate apa-n piuă a insista în mod inutil; a munci fără rost; a repeta acelaşi lucru, în mod plictisitor, fără a realiza ceva

Notă: Piua era o instalație rudimentară, acționată cu ajutorul apei și folosită pentru împâslirea țesăturilor de lână, într-un mediu cald și umed 4). Apa care se punea în piuă era fierbinte, iar a bate apa în piuă înseamnă, de fapt, a lăsa piua sa meargă în gol, inutil, fără țesătură [11]). Piuarii au fost, probabil, cei care-au lansat această expresie. Strigând în zgomotul produs de ciocanele din lemn că ”bate apa-n piuă!”, era un semnal că piua trebuie alimentată cu țesătură sau că trebuie oprită.

a bate apropou' a face aluzie; a atenţiona în mod discret

Notă: Apropoul provine din limba franceză, din cuvântul à-propos, care înseamnă prezență de spirit, oportunitate sau pertinență [12]). De aceea, a bate apropou' pare a fi o adaptare progresistă, de pe vremea bonjuriștilor, a expresiei mult mai vechi a bate șaua să priceapă iapa.

a bate ca pe hoţii de cai a bate rău de tot, fără milă

Notă: Pe vremuri, calul era considerat a fi un bun foarte important în viața de zi cu zi a oricărei familii, o valoare care, o dată pierdută, îi putea destabiliza enorm veniturile. Prin urmare, hoții de cai aveau o imagine foarte proastă și, spre deosebire de hoții de rând, erau pedepsiți mult mai dur [13]).

a bate câmpii   a vorbi aiurea, fără nicio logică; a vorbi ce nu trebuie; a devia de la subiect

Notă: Într-o transcriere mai exactă și mai apropiată de zilele noastre, expresia ar însemna a străbate câmpurile, adică a vagabonda prin locuri de vis, fără nicio logică, unde te poți gândi și la altceva, decât la muncă. Aceasta ar fi explicația expresiei echivalente din limba franceză [14]). Dacă ne gândim însă că, în limba română, mai există și expresia a lua câmpii, cu înțelesul de  a pleca orbește, fără a ști încotro 4), atunci ar trebui să ne fie clar că această expresie nu poate fi, nici pe departe, o traducere adaptată a expresiei franțuzești ”battre la campagne” [15]). E vorba aici, mai degrabă, de un fel de nebunie specifică românului dezorientat și supărat pe lume și pe viață, manifestată printr-o dorință de evadare delirantă, orientată către o formă de totală libertate, cum este întinsul câmpiei.

a bate în lemn  a alunga un presupus rău, a-l preveni; a te ruga, bătând în lemn, să nu se întâmple ceva rău (ţie sau altcuiva, apropiat ție)

                Notă: În încercarea firească de a se da o explicație cât mai plauzibilă acestei expresii, devenită deja superstiție, s-au găsit proveniențe dintre cele mai năstrușnice [16]). Credința mea însă este aceea că bătaia în lemn imită, de fapt, bătaia toacei, ca obicei creștin prin care se invocă ajutorul divin. Loviturile în lemn amintesc de bătutul cuielor în mâinile şi picioarele lui Iisus Hristos, la răstiginirea sa pe muntele Golgota, iar sunetul toacei este considerat a fi o rugăciune, ”un mijloc de înălțare a omului la Dumnezeu” [17]).

a bate la cap (pe cineva) a insista; a cicăli

                Notă: Vorbele insistente și cicălitoare provoacă dureri de cap. Bătaia la cap se simte, așadar, din interior, îți zvâcnesc tâmplele.

a bate la ochi   a fi mai mult decât evident; a frapa

                Notă: Expresia face referire, desigur, la atragerea privirii asupra unor lucruri ieșite din comun sau provocatoare, izbitoare vederii.

a bate la toate porţile     a se adresa tuturor, solicitând sprijin, ajutor într-o împrejurare grea

Notă: Expresia face aluzie la îndemnul biblic: ”Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide” (Evanghelia după Matei, Cap. 7, verset 7). Adică, cu insistență, tupeu și puțină osteneală, s-ar putea rezolva cam orice. Că nu cred că e vorba aici de-un îndemn la cerșit!

a bate măr        a bate foarte tare pe cineva

                Notă: Aluzie la faptul, unanim cunoscut, că mărul bătut se înmoaie și nu mai e bun de nimic, întrând în putrefacție.

a bate palma    a încheia un târg

Notă: Expresia este derivată, argotic, din strângerea de mână, ce vine de pe vremea vechilor greci, și, inițial, se crede că a însemnat a cădea la pace, semn că în mână nu se află nicio armă [18]).

a bea la botu' calului      a bea ultimul pahar, în picioare, înainte de plecare, la repezeală

Notă: Pe vremuri, calul era principalul mijloc de transport și, de aceea, unele hanuri erau special amenajate pentru primirea călăreților călători. Astfel, în unele hanuri se putea intra cu calul până la tejghea, de unde era preluat, apoi, de unul din ajutoarele hangiului; alteori, dacă era grăbit, călărețul lega calul de unul din stâlpii din fața hanului iar hangiul venea și îl servea acolo, lângă cal [19]). Că, altfel, hoții de cai, își făceau datoria...

a bea plosca    a peți o fată; a accepta o cerere în căsătorie, prin intermediari (de regulă, rude sau prieteni de-ai băiatului)

Notă: Obiceiul de a bea plosca presupunea, la Șerbănești, ca tânărul care dorea să se căsătorească, împreună cu părinții și cu 1-2 rude mai apropiate, să se prezintă la părinții fetei, în mod oficial, aducâd cu ei o ploscă de vin pentru a o cere în căsătorie. Dacă aceștia și cu fata acceptau cererea, atunci se bea plosca, dacă nu, nu... [20])

a beli ochii       a deschide ochii bine; a privi cu atenţie; a lua seama

Notă: În limba slavă, bĕliti însemna a albi, deci a beli ochii ar însemna a face să se vadă albul ochiului, cu alte cuvinte, a face ochii mari, a privi bine și cu atenție.

a căcărisi-o      a o încurca rău de tot; a nu mai şti ce trebuie făcut pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă

Notă: Căcărisirea este un termen argotic, având înțelesul de diaree. Expresia face, așadar, aluzie la situația neplăcută, când te-apucă diareea și privata nu-ți e pe aproape...

a cădea ceru' pe cineva  a fi deosebit de supărat, urmare a unui şoc emoţional puternic negativ

Notă: Expresia aceasta are origini foarte vechi, ea existând atât la greci, cât și la latini. Teama dinaintea furtunii, când norii negri se-apropie de pământ, cu tunete și fulgere, l-a speriat și l-a emoționat, dintotdeauna, pe om. Se spune că, înainte de furtună, dacii aruncau cu săgeți împotriva cerului, amenințându-l... [21])

a călca alături  a fi necinstit, incorect sau imoral; a se abate de la normele de conduită stabilite; a comite infidelități

Notă: La bătrânețe, în special, a călca în lături sau alături (la propriu!) înseamnă a te dezechilibra, de la o amețeală sau de la te miri ce. La vârste mai tinere, acest dezechilibru se manifestă, de regulă, doar pe plan psihic printr-o abatere necontrolată de la moralitate.

a călca cu stângul a porni prost la o acțiune, a începe ceva greșit sau în mod ghinionist

Notă: Exista, pe vremuri, o superstiție, conform căreia, scularea din pat sau plecarea la drum trebuie să se facă cu piciorul drept [22]), pentru că omului care face aceste lucruri cu piciorul stâng, nu-i va merge bine [23]) toată ziua.

a călca în străchini         a fi stângaci; a face gafe; a merge într-un fel ciudat, neatent

Notă: Pe vremuri, toți membrii familie mâncau dintr-o singură strachină, ce era umplută din nou, din când în când, dacă mai era ceva în oală. Până se punea ciorba, strachina era așezată alături de oală, lângă vatră, și cu o lingură mare de lemn se făcea plinul... Dar frica și grija mare, până se termina această operațiune, era ca vreun copil năzdrvan sau prea flămând să nu calce cumva în strachina cu ciorbă fierbinte, că n-ar mai fi fost vorba de strachină și nici de ciorbă, dar acesta rămânea schilod pe viață...

a călca pe bec  a greşi ceva prin comportament sau din neatenție; a întâmpina o situație delicată, neașteptată

Notă: Expresia provine dintr-o adaptare, nu tocmai potrivită, a expresiei franțuzești ”tomber sur un bec de gaz” (în traducere mot-a-mot, a cădea peste lampadar), expresie ce a intrat în limbajul francezilor de pe vremea când străzile erau luminate cu felinare ce foloseau gaz lampant. Numai că, în limbajul interlop, bec de gaz a ajuns să însemne gardist iar expresia în cauză a căpătat înțelesul de  a o nimeri prost sau a cădea în mâna poliției [24]). Asemănarea gardistului (sergentului de stradă) cu lampadarul provenea de la faptul că, interlopii se fereau de lumina felinarelor, pentru a nu fi văzuți, așa cum se fereau de polițiști. Preluarea, în românește, s-a făcut, cumva, în necunoștință de cauză, crezându-se că bec, din expresia franțuzească, ar avea înțelesul, unanim cunoscut, de cioc și, ca urmare, a cădea pe bec a fost echivalat cu ”a se lovi la mutră” 24). După care, proveniența inițială uitându-se complet, s-a mai făcut o ”corecție” și, din a cădea pe bec s-a ajuns la a călca pe bec, că și becul devenea bec electric, nu mai era cioc... Și ar mai fi ceva! Explicația etimologică pe care ne-o dă academicianul Alexandru Graur 24) nu se prea potrivește nici cu înțelesul actual, care este cam același cu cel franțuzesc... De aceea, aș mai face referire, aici, la o altă explicație: O bună bucată de vreme, neobişnuiţi cu noua invenţie de iluminat stradal, francezii neatenți, distrați sau băuți se loveau de stâlpii lampadarelor, se împiedicau, și unii chiar cădeau, de unde expresia de „a cădea pe bec“ [25]). Și să apari a doua zi cu cucuie la cap sau în alte părți ale corpului era puțin jenant!

a călca strâmb a fi necinstit, incorect sau imoral; a se abate de la normele de conduită stabilite

Notă: Călcatul strâmb, în limbajul popular, este echivalent cu un derapaj fizic soldat cu o luxație sau o entorsă. Derapajul moral însă este un păcat la fel de dureros și de periculos...

a căsca gura la cineva    a se uita şi asculta uimit la spusele cuiva, deşi nu înțelege aproape nimic, dar ceva, totuşi, îl atrage, parcă, într-un anume fel; a fi mirat, buimăcit sau înșelat în așteptările sale

Notă: A-și ține respirația sau a i se tăia respirația sunt expresii oarecum înrudite cu a căsca gura, ambele implicând respirația cu gura deschisă.

a căuta (cuiva) în coarne a răsfăţa (pe cineva)

Notă: Expresia este o creație a crescătorilor de vite, care au observat plăcerea pe care o au unele animale cornute, mai ales bovinele şi bufali- nele (bivolii), de a li se căuta în coarne, adică de a fi scărpinate cu mâna la rădăcina coarnelor sau după coarne [26]).

a căuta ziua de ieri         a căuta ceva ce nu există, ce nu mai poate fi găsit; a umbla aiurea

Notă: Înțelepciunea populară spune că timpul care a trecut nu se mai întoarce, așadar a căuta ziua de ieri, aflată deja în trecut, este ceva inutil și zadarnic.

a căuta-o cu lumânarea  a fi neastâpărat; a căuta cu orice preţ ceartă

Notă: Pe vremuri, când pe sub pat se putea intra de-a bușilea, copiii neastâmpărați își găseau de joacă până prin fundul subpatului. Și când își pierdeau te miri ce jucărioară improvizată, o căutau până în fundul subpatului, unde (evident) nu era destulă lumină, pentru a putea găsi ceva. Și-atunci, ca ultimă soluție, copiind modelul adulților, ei încercau să aprindă o lumânare să intre sub pat, ca să își caute ce nu găseau. Existând riscul să dea foc la casă, asemenea tentație a copiilor neastâmpărați era aspru certată de către adulții care îi vedeau. O spun din propriile amintiri!

a ciuli urechile a asculta cu mare atenţie

Notă: Expresia face aluzie la abilitățile animalelor de a-și mișca urechile pentru a capta mai bine sunetele, încordându-și, astfel, auzul.

a cocoşa în bătaie (pe cineva)      a bate foarte rău (pe cineva)

Notă: Ca și la animale, pentru a nu primi lovituri cauzatoare de moarte, bătaia ”corectivă” se aplica pe spainare, de unde și proveniența unei alte expresii: a-l mânca spinarea... O bătaie exagerată pe spinare, înseamnă însă riscul de fractură de coloană vertebrală, deci o cocoașă pe viață.

a cunoaşte (pe cineva) ca pe un cal breaz  a cunoaşte foarte bine (pe cineva)

Notă: Calul breaz era, în comunitatea sătească, un fel de etalon al celebrității. Că un cal breaz însemna un cal mai deosebit, având o pată albă în frunte (numită și stea sau țintă) sau cu o dungă albă pe bot 4).

a da apă la moară (cuiva)   a încuraja o faptă rea; a întărâta; a aţâţa; a ajuta (în sensul rău); a-l provoca

Notă: Expresia face aluzie la morile cu apă. Pentru ca moara să funcţioneze, un fir de apă este deviat din râu şi direcţionat către roata morii. Acel pârâu are un opritor, de unde apa care merge spre roata morii poate fi oprită, pentru a proteja mecanismele de acționare a morii [27]).

a da bătăi de cap a nu găsi prea uşor soluţia potrivită

                Notă: Bătaia de cap trebuie înțeleasă aici ca o frământare a minții.

a da bâţu-n cineva          a-l apuca tremuratul (de frică sau de boală)

Notă: Bâțul, bâțâitul sau bâțâiala sunt denumirile populare ale bolii numită tremor, specifică atât omului cât și animalelor, boală ce se manifestă printr-o mișcare ușoară, involuntară, rapidă și repetată a corpului sau a unei părți a acestuia 4).

a da bir cu fugiţii a se da înapoi când dă de greu; a se retrage din faţa dificultăţilor

Notă: Expresia aceasta face referire la prima formă de evaziune fiscală, la care s-au gândit țăranii, imediat după ce li se impusese plata birurilor, ca simpli cetățeni ai unei așezări omenești. Și nu are legătură aceasta doar cu migrarea lor din Țara Românească în Moldova și invers, ori din Oltenia aflată sub ocupația autriacă, în Țara Românească, pentru a scăpa de plata dărilor către stat, ci, pur și simplu, cu mutarea lor, a țăranilor, dintr-un sat în altul, pentru a li se pierde urma. Cea mai elocventă explicație, în acest sens, ne-o dă jarcalețeanul Anton Radu Iordache, care intervievat fiind, prin 1935, de către romanistul german Ernst Gemillscheg, spunea: ”...când venea dă-i pusăse la bir, iei atuncia avea bordeie și numai decât, când îi punea la bir aicia,  iel fărâma buordeiu și sä ducea noaptea în altă comună, ca să nu mai plătească biru, până când s-a stabilit uo dată la un loc. Că orun să ducea, vedea că tot ie datoria aceia pă care i a-puca în cătunul Jarcaleț, acolo tuot aia trebuia să plătească. Și s-a stabilit fiecare, unde s-a găsât, când îl apuca dă plata birului, pă care ierea impus.” [28])

a da brânci cuiva a-l împinge; a-l înghesui

Notă: Brânci înseamnă, cu referire la animale, copite sau labe (a merge pe brânci = a merge în patru labe), cuvânt ce provine din limba latină, din branca (labă, copită) [29]) 4). Așadar, expresia face aluzie la năravul anumitor animale de a lovi cu copita, adică o împingere puțin mai dureroasă dar tot cu înțelesul de a îndepărta pe cineva din preajmă...

a da buzna       a năvăli; a se repezi să intre sau să iasă

Notă: Originea cuvântului buzna ar putea fi pusă în legătură cu bulgărescul пусна (pusna = a slobozi, a elibera).

a da casa cu curu-n sus a răscoli peste tot, căutând ceva; a muta lucrurile din casă dintr-un loc într-altul

Notă: A pune un lucru cu curu-n sus, înseamnă, în limbajul popular, a-l pune invers decât ar fi normal, pe dos sau într-o poziție complet nefirească. Iar când vorbim de casă, trebuie să ne gândim, de fapt, la lucrurile din casă...

a da casa peste cap        a răscoli peste tot, căutând ceva; a muta lucrurile din casă dintr-un loc într-altul, fără a le aranja

Notă: Când se dă cineva (la propriu) peste cap, se spune că face tumba, o rostogolire cu capul înainte, în timpul căreia i se deplasează toate organele interne precum și hainele de pe el. Deci cam la o astfel de răsturnare și răvășire a unei ordini firești face referire această expresie.

a da cu bâta-n baltă        a gafa; a vorbi ce nu se cuvine

Notă: Expresia este, se pare, o aluzie la toiagul lui Moise, care, conform Bibliei, când a lovit apele râului cu toiagul, acestea s-au prefăcut în sânge, ca minune dumnezeiască în măsură a-l convinge pe Faraon să lase pe copiii lui Israel să plece din ţara lui (Exodul 7). Așadar, a încerca să reproduci o minune dumnezeiască este mai mult decât o gafă, este o necuviință. Și, de aceea, cred eu, în mod batjocoritor, toiagul a devenit bâtă iar râul - baltă...

a da cu cărțile [30])  a ghici viitorul (cuiva) cu ajutorul cărților de joc; a spune (cuiva) norocul; a ghici în cărți

Notă: Expresia a apărut, se pare, prin analogie cu obiceiul mai vechi de "a da în bobi" pentru a ghici viitorul, ori de câte ori cineva avea un mare necaz sau aștepta rezolvarea unor probleme personale importante. În ambele cazuri, verbul a da are înțelesul de a ghici și, de asemenea, acest ghicit este însoțit de un mic descântec.

a da cu clanța  a vorbi mult, întruna (și despre lucruri mărunte, de nimic)

Notă: Clanța este un sinonim peiorativ pentru gură, derivând din interjecția clanț, specific românească. Când cineva nu este priceput la vorbă ori tace, se spune despre el că nu are gură, ci clanță, pentru că nu o folosește cum trebuie și când trebuie; el ar folosi-o, chipurile, doar pentru a-și clănțăni dinții... Deci și a da cu clanța, este tot o referire la cineva care nu se pricepe la vorbe ci doar la clănțănit, adică să emită sunetete lipsite de valoare ori vorbe goale, lipsite de conținut.

a da cu gura     a vorbi mai mult decât a face dar a-i îndemna pe alţii sau a le da sfaturi

Notă: Expresia aceasta pare a fi antonima lui a da cu clanța; adică, cel care dă cu gura chiar are priceperea de a vorbi, dar cam atât... Dar de ce a da ...cu gura? Probabil că drintr-o analogie cu a da cu bâta, știut fiind că și vorbele dor...

a da cu nuca-n perete    a face gafe; a vorbi ce nu trebuie

Notă: Înțelesul, inițial, al acestei expresii a fost acela de a face o greșeală copilărească, pardonabilă. Că, pe vremea când sărăcia, la sate, nu avea limite, nucile nu apucau să-și lepede singure coaja cea verde, semn că s-au copt, că erau râvnite și jumulite de copiii nerăbdători și flămânzi. Numai că acea coajă verde, bogată în iod, se desprindea greu, doar prin loviri repetate de o suprafață tare. Și copiii găseau, atunci, ca țintă sigură și eficientă, peretele exterior al unei case (că garduri nu prea erau!), spoindu-i și colorându-i în fel și chip... De la această nesocotință copilărească, ce poate fi luată ca un joc trăznit, s-a ajuns, mai târziu, la o generalizare la tot ce înseamnă gafă. Ba, mai mult decât atât, se crede, uneori, că această expresie ar fi echivalentă cu a se potrivi ca nuca în perete, expresie despre care eu cred însă că ar putea avea un alt înțeles, așa cum voi încerca să argumentez ceva mai jos.

a da cu vorba de cineva a intra în legătură directă cu cineva; a întâlni pe cineva și-al înștiința despre ceva

Notă: Expresia este o combinație lingvistică strălucită a altor două expresii populare: a da de cineva (a-l găsi) și a intra în vorbă cu cineva (a comunica cu acesta, a-l înștiința despre ceva).

a da cuiva la moacă        a lovi pe cineva cu pumnii peste faţă sau la cap

Notă: De fapt, expresia inițială trebuie să fi fost a arde pe cineva c-o moacă la cap, știut fiind că moaca este, de fapt o bâtă lungă și groasă cu măciulie la un capăt 4), iar bătaia cu bâta este invocată destul de des în folclorul popular: Bate-mă, doamne, cu bâta, Nu mă bate cu urâta!. De aceea, cred că, prin denaturare, în loc de a da cuiva o moacă, s-a ajuns la a da cuiva la moacă, cuvântul moacă fiind, astfel, asemuit cu capul sau fața victimei, care era, de fapt, ținta acelei bătăi ucigașe, soră cu moartea...

a da (cuiva) papucii        a da (pe cineva) afară, a-l obliga să plece; a se despărţi, în mod voit şi rapid, de cineva

Notă: Expresia provine dintr-un obicei musulman, unde poligamia încă nu este prohibită expres de lege, prin care a da papucii uneia dintre soții însemna excluderea ei din haremul bărbatului [31]).

a da de belea    a da de necaz; a intra într-o încurcătură; a o păţi rău

                Notă: Expresia provine din limba turcă, unde belâ înseamnă catastrofă, nenorocire dar și bici (gârbaci)...

a da de bucluc a avea necazuri, a se confrunta cu o situație complicată și neplăcută

Notă: Expresia provine, se pare, din limba turcă, unde bokluk înseamnă naiba, adică expresia este echivalentă cu a da de naiba.

a da de cap (la ceva)      a găsi rezolvarea, a ajunge la o soluție; a descurca lucrurile

Notă: Este vorba aici despre o aluzie la zăbava de a găsi capătul unui fir încurcat și de a-l recupera cu bine, fără a-l rupe, că țesătura ce urma a se face din el ar fi avut de suferit, știut fiind că orice nadă era considerată un defect și un risc în plus de a se mai rupe o dată firul, în timpul trecerii nodului prin spată.

a da de furcă    a crea probleme cuiva

Notă: Expresia a devenit, în timp, o locuțiune verbală ce face referire la însemnătatea pe care a avut-o odinioară furca de tors, în industria casnică [32]), o muncă istovitoare ce necesita timp și pricepere.

a da de gol       a dezvălui, fără să vrea, un anume secret; a deconspira

Notă: Gol, în acest context, are semnificația de despuiat, în pielea goală; adică, expresia face referire la situația jenantă, de a lăsa pe cineva nud în văzul lumii.

a da din câte    a nu mai şti ce să facă; a se agita; a face eforturi pentru a ieși dintr-o situație neprevăzută

Notă: Din câte, în acest context, are înțelesul, mai vechi, acela de din răsputeri 4). Așadar, a da din câte ar însemna, de fapt, a da din răsputeri, adică a face eforturi deosebite pentru a rezolva grabnic o situație oarecum neprevăzută. Pentru că expresia se continuă, de regulă, cu o lămurire (Ex.: Dam din câte că ei veniseră deja la masă și eu nu eram gata cu mâncarea).

a da din clanță a vorbi mult și, în general, când nu trebuie

                Notă: V. expresia a da cu clanța.

a da din coate  a-şi face loc prin orice mijloace; a parveni

Notă: A da din coate într-o aglomerație, pentru a-ți face loc, este un impuls uman firesc, semn al intensificării unei agresivități latente, astfel încât trecerea de la propriu la figurat s-a făcut, practic, pe nesimțite...

a da din colţ în colţ         a se zbate pentru a ieși dintr-o încurcătură, dintr-un blocaj

Notă: Expresia face aluzie la comportamentul firesc al vietăților închise, cărora li se ia libertatea: singura lor grijă devine, deodată, doar aceea de a găsi o metodă de evadare, explorând fiecare colțișor al blestematei îngrădiri.

a da din una-n alta          a trece de la o vorbă la alta; a da dintr-un rău într-un rău şi mai mare

                Notă: Expresia face referire la o alternanță a subiectului în discuție sau a unei stări de fapt.

a da ghes         a îmbrânci pe cineva; a da năvală peste cineva

Notă: Cuvântul ghes provine, se pare, din maghiarul gyűszű (degetar), aluzia fiind aceea că, prin intermediul acestuia că, așa cum degetarul  împinge acul, ferind vârful degetului de împunsături, așa și un ghes ar însemna, prin analogie, o împingere prin care să-ți protejezi propriul corp. Prin urmare, expresia ar fi oarecum similară cu a da din coate 4).

a da iaca-cui (pe cineva) a(-l) drăcui; a-l înjura

                Notă: Iaca-cui este una dintre denumirile, pe ocolite, ale lui dracu, o formă de inventivitate fonetico-ritmică a poporului român [33]).

a da iama          a năvăli cu scop distrugător, a se năpusti; a distruge

Notă: În mitologia indiană Yama este zeul morții și stăpânul sufletelor celor decedați [34]). Așadar, expresia aceasta are o asociere clară cu moartea și pare a fi împrumutată în limba română din tradiția țigănească.

a da în gât (pe cineva)    a-l pârâ; a-l denunța

                Notă: Expresie argotică însemnând a spune ceva scandalos, ce-ți stă în gât de mult timp, dar te-ai abținut până acum.

a da în mintea copiilor    (despre adulți) a se prosti, a se copilări

                Notă: Se spune atunci când te comporți ca un copil, în mod voit, deși ești om matur.

a da înapoi       a nu mai recunoaşte ce-a zis sau ce-a promis

                Notă: Este vorba aici de o retragere nefirească dintr-o acțiune sau de o schimbare neînțeleasă de atitudine.

a da înapoi ca racul        a-i merge rău, a nu mai progresa

Notă: Expresie metaforică, racul fiind simbolul mersului înapoi și în lateral, adică niciodată înainte.

a da la boboci  a vomita

Notă: Expresia este o pildă ironică cu referire la cei care vomită în mijlocul ogrăzii, după o beție, insinunând că, de fapt, aceștia ar da la bobocii de rață sau de gâscă de mâncare.

a da milităria jos din pod   a pune la respect pe cineva; a face ordine într-o anumită problemă; a schimba brusc, în bine, o stare de fapt prin mijloace, adesea, agresive și făcând uz de multă strictețe

Notă: Expresia provine, se pare, din perioada postbelică. Odată întorși de pe front, cei care mai scăpau cu zile, veneau îmbrăcați cu hainele militare pe care le avuseseră acolo, că altele de unde?! Și, pentru a-și lăsa în urmă suferința și strictețea militară, urcau aceste haine în pod, în lada cu vechituri și amintiri. Dar când lucrurile nu mai mergeau așa bine sau când cineva de-al casei nu era prea ascultător, atunci cel ce fusese pe front începea să se dea războinic, amenințând, mai în glumă mai în serios, cu ”zestrea” militărească ascunsă prin poduri [35]).

a da-ndărăt      a-și retrage o promisiune făcută; a nu mai recunoaște ceva; a regresa

                Notă: V. a da înapoi. Cuvântul îndărăt este de origine latină, și ar fi mai vechi, așadar, decât înapoi, provenind din neatestatul in-de-retro 4).

a da-o-n bară   a greşi într-o anume acţiune; a rata o ocazie

                Notă: Expresia provine din lumea sportului, unde a da în bară cu mingea înseamnă a rata o acțiune, o ocazie de a marca.

a da ortu' popii a muri

Notă: Expresia face trimitere la un obicei preluat de la vechii greci, de a face plata obișnuită pentru slujba religioasă la o înmormântare [36]), plată care însemna ceva mai mult simbolic, ortul fiind o monedă ce valora cât a patra parte dintr-un leu vechi 4).

a da pe la cineva  a-i face o scurtă vizită, în treacăt; a trece, inopinat, pe la cineva

                Notă: Expresia completă, după cum se subânțelege, ar trebui să fie a da o raită (pe la cineva).

a da pe sub mână a da (ceva) pe ascuns, clandestin

Notă: Expresia face aluzie, probabil, la acele prime spectacole de iluzionism, care foloseau mâneca sau dosul palmei ca ascunzișuri pentru diverse trucuri.

a da peste cap (pe cineva)  a bulversa; a deruta; a contraria

Notă: Popular, datul peste cap înseamnă, de fapt, o rostogolire peste cap, o tumbă. Ori, cine a făcut tumbe vreodată, știe că acest lucru înseamnă, în primul rând o condiție fizică adecvată dar, și așa, după aceste rostogoliri, ai amețeli, simți un gol în stomac și-ți trebuie câteva momente bune ca să-ți revii.

a da sfoară în ţară a răspândi o veste, un zvon; a da de ştire

Notă: Expresia originală era "a da șfară în ţară", șfara fiind un fum gros şi înecăcios rezultat prin arderea grăsimilor animale, îndeosebi a lumânărilor de seu; în timpurile mai vechi, ştirile importante se comunicau prin focuri de strajă, focuri întreţinute cu lumânări de șfară; mai aproape de zilele noastre, arhaismul șfară nemaifiind cunoscut, a fost înlocuit, datorită asemănării fonetice, cu cuvâtul sfoară, mult mai cunoscut şi de actualitate, însă fără nicio legătură cu înţelesul iniţial al termenului... [37])

a da soarele devale        a apune soarele

Notă: În mișcarea sa de rotație în jurul propriei axe, de la est spre vest, pământul pe care trăim dă senzația iluzorie că soarele, care este (de fapt) fix, începe să urce pe cer, atunci când răsare, și că, spre apus, începe să coboare, adică să dea devale.

a da ţeapă (cuiva) a păcăli, a înşela, a escroca

Notă: Expresia face o aluzie persiflantă la faptul că înșelătoria, pe vremea lui Vlad Țepeș, era pedepsită cu trasul în țeapă. Acum, această pedeapsă dispărând, escrocii îți oferă, chipurile, ei țeapa, doar așa ca să-ți dea cu sâc...

a da un ban să stai în faţă  a-ţi plăti privilegiile; a te sacrifica pentru un avantaj

Notă: Expresia, de dată mai recentă, scoate în evidență, de fapt, un mod de a fi: plătesc, dar vreau să mă simt bine și să fiu respectat!

a da-n brânci    a munci din greu şi conştincios

Notă: Expresia provine de la asemănarea cu boul care trage la jug din greu până cade în genunchi, brâncii fiind această poticnire şi îngenunchiere pe picioarele din faţă a animalelor de tracţiune.

a deschide uşa cu capul a mitui (pe cineva); a-i căra cuiva plocoane pentru a obţine un favor

Notă: Având ambele mâini ocupate cu paporniţe şi daruri de tot felul, nu-i mai rămâne, celui în cauză, decât să deschidă uşa cu capul...

a dezgropa morţii a aduce în discuție lucruri mai vechi, fără legătură cu obiectul unei dispute 4)

Notă: Expresia ne avizează, se pare, că dezgropatul morților este un obicei barbar ce trebuie evitat, indiferent sub ce pretext se face exhumarea. Ce ne facem însă cu lipsa de spațiu în cimitire?

a dispărea ca măgarul în ceaţă     a dispărea brusc dintr-un grup, fără să anunţi

Notă: S-a dovedit că măgarii au o memorie incredibilă, ei putând recunoaște, de pildă, zone în care au fost cu 25 de ani în urmă dar au și ei o mică problemă: nu le place ploaia și umezeala, blana lor nefiind impermeabilă [38]). Așa se face că, pe timp de ceață, ciobanul trebuie să fie foarte atent la măgarul cu desagi în spate, care, stresat fiind de umezeala rece și de povară, se poate desprinde din turma de oi, fără a fi observat, în căutarea unui adăpost, bazându-se pe cunoașterea zonei.

a dormi iepureşte a dormi cu grijă sau frică, trezindu-se la cel mai mic zgomot

Notă: Scriitorul Ionel Pop, un mare iubitor al naturii, spunea într-una din multele sale povestioare dedicate naturii, păsărilor și animalelor, că, de fapt, iepurii dorm cu ochii închiși (nu deschiși, cum se crede!), dar iepurele este un animal șiret. El, și în somn fiind, aude, de departe și de îndată, pașii celui care se apropie, se trezește, stă cu ochii  nemișcați și larg deschiși, privind atent ce se întâmplă. Șiretlicul constă în faptul că el știe că blana lui are o asemenea culoare încât se pierde în culorile naturii înconjurătoare și, din această cauză, de cele mai multe ori, dușmanul trece pe lângă el fără să-l observe. Deci iepurele nu e mai fricos decât alte animale sălbatice și nici nu se încrede doar în iuțeala picioarelor!

a drege busuiocul a încerca să repari o gafă (a ta sau a altcuiva)

Notă: În încercare mea de a afla care ar fi originile acestei expresii, am găsit, deocamdată, două explicații plauzibile: 1. Ar fi vorba, de fapt, de a recupera, cumva, folosind busuiocul, ca aromă și conservant, vinurile care încep să se acrească sau care au miros de butoi [39]); 2. Ar fi vorba de buchetul de busuioc al miresei, de care trebuia avută o mare grijă deoarece, în credința populară, ruperea acestui buchet (stiblă) în timpul ceremoniei nunții, însemna semn rău [40]).

a duce cu preşul (pe cineva)         a minţi, a înşela, a duce în eroare, a purta cu vorba, a face promisiuni nerealizabile

Notă: A duce înseamnă, printre altele, și a păcăli. Iar preșul despre care este vorba aici nu poate fi decât preșul de la ușă, care pentru expropriații mutați la bloc, imediat după 1945, devenea un mijloc foarte la îndemână de a-și induce în eroare vecinii, etalându-l ca pe un bun de mare preț, doar așa, ca o consolare, și ca să creadă aceștia că ce au ei în casă nu mai are nimeni...

a duce cu zăhărelul (pe cineva)    a ademeni cu promisiuni sau cu vorbe amăgitoare, a amăgi, a duce cu vorba

Notă: Zăhărelul, cu înțelesul general de dulciuri pe bază de zahăr, este, pentru dresorii de animale, o alternativă a biciului. Când recompensa amăgitoare vine prea târziu sau nu este apreciată, doar teama de bici mai răzbește. Așa și omul, de multe ori, dintr-o teamă adesea imaginară (aceea a biciului nevăzut), preferă să fie amăgit...

a duce (pe cineva) cu vorba          a amăgi (pe cineva); a amâna mereu; a păcăli; a minți

Notă: Pentru a păcăli pe cineva de mai multe ori și a încerca să fii, din ce în ce, cât mai convingător, trebuie să ai, desigur, vorba bine potrivită.

a face (ceva) d-a-n pulea a face (ceva important) în mod necorespunzător sau total greşit

Notă: Expresie vulgară, care nu a intrat încă în dicționarele oficiale, o formă de miștocăreală obscenă pentru un lucru care nu este făcut cu capul care trebuie...

a face (ceva) de-a moaca   a face ceva de mântuială, în silă, fără tragere de inimă

Notă: Moacă este un epitet dat unei persoane încete, leneșe 4). Ca urmare, a face un lucru de-a moaca ar însemna a face ceva cu încetinitorul, precum un om leneș.

a face (ceva) de ochii lumii a face (ceva) de formă, pentru a salva aparențele și a face o impresie bună

Notă: În acest context, ochii lumii sunt cei ai criticului și ai judecătorului, deopotrivă; ei sunt de temut dar nu pot fi evitați.

a face (ceva) până la loc comanda   a face ceva în mod repetitiv și, adesea, absurd, până te saturi

Notă: În armată, ”la loc comanda!” este un ordin folosit pentru revenirea asupra unei dispoziții, o anulare. Deci, până la acest ordin, trebuie să execuți dispoziția dată, fără oprire, și, după aceea, se revine la activitatea anterioară.

a face (pe cineva) albie de porci   a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva)

Notă: Albia de porci este, de fapt, trocul (troaca) din care aceștia mănâncă. Această albie este un simbol cunoscut și recunoscut al mizeriei, spucăciunii și putorii; adică a fost pângărit rău cel în cauză, victimă a batjocurii, când se spune că a fost făcut albie de porci.

a face (pe cineva) cu ou şi oţet     a-l ocărâ, a-l mustra

Notă: Expresia face trimitere la acele ciorbe care se dreg, în final, cu ou și oțet, după gust. Adică supăratul bucătar și-a făcut victima să fiarbă în suc propriu până la sfârșit, când a aranjat-o definitiv, după bunul său plac. Sinistră metaforă!

a face (pe cineva) de râs a ponegri; a dezamăgi; a umili; a ridiculiza; a păta imaginea

Notă: Te poți face și singur de râs, fără să vrei, dar a face pe cineva de râs este, în general, o facere cu intenție, care depășește simpla ironie.

a face (pe cineva) în toate felurile a insulta cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva)

Notă: Cu alte cuvinte, expresia ar însemna a-i adresa cuiva toate injuriile posibile, după șablonul lingvistic: ”a-l face prost”, ”a-l face nesimțit” etc.

a face bani din piatră seacă          a şti cum să facă banii din orice

Notă: Expresia face refeire la un har al unora de a face banii ușor, har care nu presupune, întotdeauna, prea multă muncă dar nici hoție. Piatra seacă este imaginea-simbol a unei duble imposibilități de fertilitate (piatră seacă = piatră fără umezeală).

a face ca trenul a fi furios tare, urlând şi ţipând

Notă: Imaginea acceleratului din poezia cu același nume a lui Topârceanu, care apărea ca un ”Fulger negru… trăsnet lung” și care  ”Scuipă foc, înghite drum”, pare să justifice asemănarea cu omul mânios, mai ales că poezia în cauză vine cam din perioada când trenul abia ce își făcuse apariția, ca o invenție ciudată, ce înspăimânta privitorul. Se spunea chiar că, dacă stai prea aproape de trenul aflat în mers, ”valvârtejul” lui te ia pe sus și nu mai ai scăpare...

a face capu' călindar      a ameţi pe cineva cu vorbăria; a repeta cuiva în mod insistent un lucru; a năuci

Notă: În decursul secolului al XIX-lea, apăreau, anual, niște calendare tip almanah, care pe lângă partea strict calendaristică, ofereau și informații accesibile publicului larg, din diferite domenii ale științei, povestiri, glume etc. Aceste almanahuri se numeau, la acea vreme, calendare sau (popular) călindare și însemnau, așadar, pentru omul de rând, o adevărată enciclopedie, conținând însă și multe lucruri greu de priceput și de asimilat. De aici, asemănarea cu zăpăceala de cap provocată de cineva care vorbește mult și pe diverse subiecte, fără a se face plăcut înțeles.

a face (ceva) de mântuială a face (ceva) repede şi fără plăcere, cu superficialitate; a nu duce treaba până la capăt

Notă: Mântuiala și mântuirea sunt două paronime ale limbii române, fiind foarte diferite ca înțeles, deși sunt asemănătoare fonetic. Astfel, în timp ce lucrul de mântuială este cel făcut prost, pe grabă și superficial, mântuirea se referă la salvarea, dintr-o primejdie, la eliberarea sufletelor din robia păcatului şi de la moarte [41]). Și totuși, mântuiala se pare că este un cuvânt derivat din același verb, a mântui, ca și cuvântul mântuire, însemnând bun sfârșit, izbăvire 4). Adică aceste cuvinte ar fi, de fapt, sinonime! De aceea, tind să cred că, de fapt, această expresie, inițial, era un fel de rugăciune și de îndemn de a duce la bun sfârșit un angajament luat, o acțiune etc. Să facem ceva de mântuire, să se pomenească! Numai că, până la urmă, de cele mai multe ori, lucurile se terminau prost (nu se făceau de mântuire!) și, ca urmare, vorba aceasta a devenit, cumva, o ironie subtilă, îmbrăcând o ușoară notă de neseriozitate. În aceste circumstanțe, mântuirea devenea (tot ironic!) mântuială, o paronimie salvatoare, promovată, evident, de slujitorii bisericii, uitându-se de sinonimia, la origini, a celor două cuvinte...

a face ceva în doru' lelii a face ceva de mântuială, în silă, anapoda; într-o doară, la întâmplare, fără un scop precis

Notă: E lesne de-nțeles că dacă cineva, tânăr fiind, face ceva cu gândul dus la lelea (mândra sau iubita) lui, rămasă acasă sau (cine știe?!) în brațele altcuiva, rezultatul muncii este unul pe măsură. Că nu degeaba versurile populare spun că ”Dorul mândrii când m-ajunge,/ Stau în loc și-ncep a plânge” sau ”Dorul mândrii când m-apucă,/ Mi se face dealul luncă/ Şi calea bună de ducă”...

a face (cuiva) capu' mare   a-i vorbi continuu, încercând să-l convingi asupra unei idei; a cicăli

Notă: Este vorba aici de o continuare, figurativ vorbind, a expresiei a bate la cap pe cineva, până îi faci capul mare... Pentru că (nu-i așa!), bătaia, fie ea și cu vorbe, produce umflături, simți că-ți pleznește capul.

a face (cuiva) figura       a face (cuiva) o farsă sau o surpriză neplăcută; a-și arăta adevărata față; a dezamăgi

Notă: Figura, în acest context, se referă la fața cuiva, la mutră, în sensul că ceea ce s-a întâmplat între cei doi l-a determinat pe cel victimizat să se schimbe la față, să facă mutre.

a face cum îl taie capul  a face ce vrea, fără a ţine seama de spusele altuia; a face cum a gândit el atunci, fără a avea un alt plan prestabilit

                Notă: A te tăia capul, în această expresie, are înțelesul de cum te duce mintea, adică după înțelegerea și priceperea ta.

a face curte (cuiva)         a fi îndrăgostit de cineva; a-i face declaraţii de dragoste, a curta

Notă: Expresia este o traducere, mot-à-mot, a expresiei franțuzești faire la cour (à quelqu'un) și face trimitere, de fapt, la obiceiurile mai vechi practicate la curtea regală... Toți cei din anturajul regelui dar și cei care doar se învârteau prin preajma acestuia erau preocupați de a avea acea atitudine curtezană, de servitori devotați ai acestuia. Că a-i face curte regelui nu avea musai scopul de împărți același pat cu acesta ci, mai degrabă, acela de a obține diverse favoruri. De atunci și de aici, această expresie nu se mai utilizează doar la curtea regelui, ci peste tot unde o persoană caută să se facă bine-văzută de către o alta și de a obține niște favoruri din partea persoanei curtate [42]).

a face feţe-feţe a se schimba la faţă din cauza unei spaime sau emoţii puternice

Notă: Se crede că, atunci când cineva începe să se teamă și să aibă emoții puternice, i se schimbă rapid culoarea feței, făcându-i-se, mai întâi, roșie, de rușine, apoi galbenä, de frică.

a face gât         a se răţoi, a se împotrivi, a nu-i conveni; a face scandal

                Notă: Aluzie la faptul că vorba și tonalitatea ei vin din gât.

a face inimă rea a supăra, a necăji, a ironiza (pe cineva)

                Notă: Inima rea este o vorbă din popor, un fel de boală, care s-ar traduce printr-o acumulare de suferințe sufletești și tristețe.

a face mişto (de cineva) a ironiza (pe cineva); a lua în derâdere

Notă: Expresia este una argotică, cuvântul mișto provenind din limba țigănească, unde înseamnă bine. Originea expresie provine, se pare, dintr-o glumiță, care mai circulă încă și acum, ca replică la întrebarea: Ce mai faci? Răspunsul la această întrebare este unul rimat, care seamănă a bășcălie: Bine și mișto de tine! Adică fac bine (în românește), și tot bine vreau s-aud și despre tine (în țigănește)... Dar asta numai dacă te prinzi, dacă știi ceva țigănește, altfel, rămâne doar înțelesul că ești luat în derâdere, la mișto.

a face nazuri    a fi mofturos, a se comporta ca un om răsfățat

Notă: Cuvântul naz provine din limba turcă, însemnând fandoseală, înfumurare, pretenție. Prin folosirea pluralului nazuri, expresia amplifică acest mod de manifestare.

a face o laie      a nu face nimic; a nu rezolva nimic; a eșua

                Notă: Expresia este una argotică iar o laie înseamnă o ceată de țigani (lăieți). Și ce poate face o laie de țigani? Nimic, evident! Sau, ceva rău…

a face pe dracu-n patru  a-și da toată silința, a depune toate eforturile, a utiliza toate posibilitățile pentru a izbuti într-o anume acțiune

Notă: Credința populară este că oriunde sunt cruci, oriunde e închipuit semnul crucii, dracul fuge. Așadar, prin rugăciuni repetate, însoțite de semnul crucii, se poate reuși, dracul poate fi învins. De ce în patru? Se face, probabil, aluzie la cele patru regiuni definite de răscrucea celor două linii de semnifică semnul crucii. Pe pecetea aplicată pe prescură cu ajutorul pristolnicului se regăsesc, de asemenea, cele patru zone, ca rezultat al crucii înscrise într-un pătrat, fiecare dintre aceste zone purtând înscrise literele de la început ale numelui Mântuitorului: IS (Iisus), HR (Hristos), NI și KA (Nika însemnând, în grecește, biruitorul).

a face pe niznaiul a se preface că nu ştie nimic sau că nu îi place ceva

Notă: Expresia provine de pe vremea ocupației rusești din 1828 – 1834, când militarii armatei de ocuție, în dialogul cu românii, nu pronunțau decât не знаю [ne znayu] (adică, nu știu!, în sensul că nu înțelegeau românește, dând impresia însă că doar se prefac). Într-o rămânească pură, există o expresie similară, care spune că a luat pe ”nu știu” în brațe.

a face peri albi cuiva      a-i provoca mari necazuri, a-l albi

Notă: V. expresia a albi pe cineva.

a face poștă (ceva sau pe cineva)  a transfera (ceva sau pe cineva) de la unul la altul spre folosință în comun; a comite un viol în grup

Notă: Expresia face aluzie la vechiile stații de poștă, care asigurau, cai, poștalioane și vizitii de schimb.

a face safteaua cuiva     a încerca primul un bun de-al altcuiva; a începe vânzarea, a vinde prima marfă

Notă: Expresia a fost adusă în România, se pare, de către negustorii macedoneni și susțin acest lucru bazându-mă pe etimologia cuvântului saftea, căruia, în macedoneană, i e spune safte, iar macedonenii o preluaseră de la greci (seftés) și aceștia de la turci (siftah) [43]).

a face teoria chibritului  a face demonstratii inutile; a explica lucruri lipsite de interes

Notă: Potrivit lui Mircea Vulcănescu, expresia provine din lumea elitistă a începutului de veac XX și se datorează filozofului Nae Ionescu, care la o întrebare adresată de Dimitrie Gusti despre problema individului, ca drept răspuns, el a luat de pe masă o cutie de chibrituri şi deschizând‐o, a început să răspundă foarte serios: “Ce e un individ? Iată, cutia asta de chibrituri. Dacă luăm din ea un singur chibrit, de pildă…” Și, tot așa ”teoretizarea despre chibrit” a durat mai bine d-un sfert de ceas [44]).

a face toţi banii (despre ceva)        a merita banii daţi, a fi mulţumit de tranzacţia făcută; a avea o mulțumire deplină

Notă: Expresia face referire, de multe ori, la tot ce e valoare subiectivă marcantă (nu neapărat bani).

a face umbră pământului degeaba   a nu fi în stare de nimic; a nu lăsa nimic în urma ta; a fi leneș și nepriceput; a trăi degeaba pe pământ

                Notă: A face umbră pământului este tot o expresie populară, care înseamnă a trăi [45]). Așadar, expresia în cauză ar însemna, de fapt, a trăi fără rost, ca un parazit.

a face zile fripte cuiva    a-l teroriza; a-l tracasa; a-l asupri; a suferi în tăcere

                Notă: Expresia se referă de fapt, la o suferință sufletească de durată, de ordinul zilelor, când cel în cauză simte că cineva îl frige la inimă.

a fi afumat bine a fi vizibil de beat

Notă: Expresia provine de pe vremea când în cârciumi se fuma și fumul de țigară se făcea gros de să-l tai cu cuțitul. Adică cu cât stăteai mai mult în cârciumă, cu atât te afumai mai mult și, când ajungeai acasă, se simțea de departe că ești afumat bine, adică beat de-a binelea. Că doar nu stăteai la cârciumă doar să te-afumi...

a fi altă mâncare de peşte  a fi cu totul altceva, un alt concept

Notă: Peștele este simbolul creștinismului și, ca urmare, altă mâncare de pește ar însemna, de fapt, un alt concept, o abatere de la ceea ce înseamnă tradiția creștină [46]).

a fi apă de ploaie a fi ceva trecător, fără consistenţă şi consecvenţă; a nu avea nicio valoare

Notă: Pe de o parte, apa de ploaie este ceva trecător, care vine și se duce repede la vale sau intră în pământ; pe de altă parte, apa de ploaie este ceva gratis, un bun venit din cer, deși utilitatea ei este una incontestabilă.

a fi arătat cu deştiu'        a fi depistat ca fiind vinovat; a te face de rușine; a deveni cineva cunoscut

                Notă: Expresia este rezultatul unui gest de „argumentare optică” [47]), un gest urât catalogat, în zilele noastre.

a fi bătut în cap a fi prost; a fi îndobitocit de loviturile primite în cap; a înțelege greu

Notă: După cum se știe, capul adăpostește, în cutia craniană, creierul – organ al gândirii și al conștinței la om, cel are este reponsabil de tot ce înseamnă controlul sistemului nervos central și al memorie. Dacă cineva este lovit grav la cap, creierul poate fi afectat și, atunci, funcțiile sale sunt paralizate.

a fi belea pe capu' cuiva a deveni povară pentru cineva; a fi o pacoste greu de suportat

Notă: Cuvântul belea vine din limba turcă, unde belâ înseamnă dezastru, calamitate dar și bici. Așadar, oricare dintre înțelesuri l-am asocia cu ceea ce-ar însemna beleaua pe capul cuiva, nu semnifică decât ceva rău, greu de imaginat.

a fi bun de gură   a vorbi mult şi, adesea, fără rost; a şti să pledeze bine cauza cuiva

Notă: Se spune, în general, despre cineva care are darul de a vorbi și de a se face ascultat.

a fi buricu' pământului   a se crede cel mai important

Notă: Locul numit buricul pământului este considerat a fi punctul central al spiritualităţii din întreaga lume, mijlocul pământului, fiind situat în imediata apropiere a Sfântului Mormânt, la Ierusalim [48]). Și a te crede buricul pământului este, evident, o exagerare ce sfidează absurdul.

a fi ca scos din cutie      a fi foarte îngrijit îmbrăcat, a fi elegant; a fi dichisit sau îmbrăcat ca de nuntă; a fi nou-nouț

Notă: Expresia face aluzie, evident, la acea cutie care ambalează, cu grijă și pricepere, un lucru nou, abia cumpărat.

a fi ca vai de el a fi sărman, prăpădit, neajutorat sau amărât; a fi de compătimit

Notă: Interjecția vai! vine de pe vremea latinilor, din vae, și exprimă durerea, suferința sau superlativul răului 4).

a fi ca vai de lume a fi într-o stare foarte rea, în ultimul grad; a fi într-o stare jalnică, vrednică de plâns

Notă: Cuvântul lume are, în această expresie, o nuanță semantică aparte, aceea de univers apropiat, mediu înconjurător afectat de acea stare de rău indusă de interjecția vai.

a fi cam tralala a fi (cam) zăpăcit, nebun, smintit, aiurit

Notă: Sensul peiorativ al cuvântului tralala din această expresie este acela de muzician nebun, neînțeles. Că muzica modernă a fost un șoc pentru omul de rând, care era obișnuit cu lăutarul care cânta pe înțelesul și pe sufletul lui, după ureche. Și tot tralala era și melodia fără cuvinte pe care acești muzicieni o exersau, dar și gesturile neînțelese ale dirijorului de orchestră... Că  nu întâmplător s-a transmis, până în zilele noastre, gestul compătimitor de a fâlfâi, într-un anume fel, degetele pe la tâmplă, sugerându-i-se astfel, celui căruia i se arată un asemenea gest că e cam tralala!

a fi cal de bătaie  a fi muncit de toţi, a trage toţi de el; a fi hărţuit

Notă: Expresia provine din limba franceză, unde cheval de bataille înseamnă, de fapt, cal de luptă, adică un cal special dresat pentru a participa cu el în bătălii, nu pentru a lua bătaie și a munci mai mult decât ceilalți cai, așa cum este înțelesul ei românesc.

a fi cal de poștă   a fi foarte solicitat, a alerga de colo până colo; a fi om de alergătură la cineva

Notă: Pe vremuri, caii de poștă străbăteau, plini de spumă, drumuri lungi și anevoioase, mânați fără milă de curierii poștali. De aceea, ei deveniseră un bun termen de comparație pentru oamenii istoviți de muncă și de alergătură.

a fi capu' răutăţilor         a fi iniţiatorul sau organizatorul unor fapte rele

                Notă: Cap, în acest context, este echivalent cu căpetenie, șef sau conducător iar răutățile se referă doar la anumite fapte rele întâmplate.

a fi căcat cu ochi a fi cel mai idiot om; a fi om (mai ales copil) de nimic

                Notă: Expresia este un peiorativ vulgar și grotesc menit să rănească și să scoată din minți pe cel astfel jignit.

a fi căcat în ploaie a fi om de nimic, fără nicio valoare; a fi o nulitate

                Notă: Adică pute puțin și te irită, până îl spală ploaia și-l face să dispară.

a fi câtă frunză şi iarbă   a fi foarte mulţi sau multe (o mulţime)

                Notă: Ca și când frunza n-ar fi fost suficient de sugestivă, expresia mai adăugă, oarecum pleonastic, și iarba, deși frunze are și iarba...

a fi cherchelit   a fi băut; a fi cu chef

Notă: Despre originea verbului a se chercheli s-au emis destul de multe ipoteze, niciuna însa suficient de argumentată. Să nu uităm însă că în dicționarul lui August Scriban, din 1939, se menționează că în Oltenia pentru a chefui se folosea și forma reflexivă a se chefeli 4). Așadar, ar fi de așteptat ca a se chercheli să fie o ”compoziție lingvistică” derivată din a se chefeli, că cheful fără băutură nu prea merge...

a fi chit pe chit a fi la egalitate; a nu mai datora nimic (unul altuia)

Notă: Expresia are la bază, se pare, legenda biblică a proorocului Iona, care pedepsit fiind de Dumnezeu pentru neascultarea poruncilor lui, a fost înghițit de un monstru marin, numit chit. Și după ce a stat Iona vreo trei zile și trei nopți în burta chitului, tot rugându-se pentru iertare lui Dumnezeu, acesta a poruncit, în sfârșit, chitului să-l elibereze, scuipându-l direct pe uscat. De aceea, este de presupus că a fi chit înseamnă a pedepsi pe cineva, a-l face să realizeze ce a greșit, după care a-l ierta. Iar a fi chit pe chit, evident, că nu poate însemna decât o răzbunare urmată de o iertare, venită din două direcții, între două părți...

a fi crescut la ţăruş        a fi lipsit de educaţie, precum un animal; a fi țăran

Notă: Expresia este o metaforă răutăcioasă prin care se dorește ironizarea sau înjosirea cuiva, făcându-se aluzie la țărușul de care se priponesc animalele ierbivore, limitându-li-se astfel libertatea nativă.

a fi cu capsa pusă a fi nervos; a avea draci; a fi gata de ceartă

Notă: Capsa la care se face aluzie în acest caz, este acel dispozitiv cu ajutorul căruia se aprinde praful exploziv al unui cartuș. După aceea, capsa pusă pe țeava armei, nu mai așteaptă decât o simplă apăsare pe trăgaci pentru a exploda și a trimite glonțul spre țintă. Expresia face, așadar, o aluzie metaforică și ușor ironică la un pericol iminent de scandal.

a fi cu capul pe umeri     a fi realist, practic, raţional; a fi lucid; a avea simțul măsurii; a fi echilibrat

Notă: Expresia se regăsește, identic, și în limba franceză (avoir la tête sur les épaules), fiind pusă în contrast cu a-și pierde capul sau cu a fi cu capul în nori. Imaginea capului pus la locul lui, pe corpul uman, este un simbol al echilibrului. Așadar, o persoană cu capul pe umeri este una lucidă și rezonabilă [49]).

a fi cu capu-n nori a fi visător, aiurit, dezorientat sau neatent; a fi rupt de realitate; a fi distrat

Notă: Norii semnifică înălțimea și implică visare, distragere. Acesta este motivul pentru care se spune că unii oameni sunt cu capul în nori, părând să uite complet regulile societății și să trăiască într-o lume imaginară, a lor.

a fi cu chef       a fi bine dispus; a fi puţin băut

Notă: Expresia se referă la buna dispoziție și la amețeala euforică provocate, de regulă, de consumul de alcool, cuvântul chef provenind din turcescul keyf, care înseamnă distracție, plăcere, bucurie.

a fi cu curu-n două luntri a fi nedecis, a nu ști exact ce vrea; a fi duplicitar

Notă: Fiind imposibil de realizat, în realitate, această poziție șovăielnică de așezare a unui duplicitar, rămâne doar o dorință absurdă a acestuia, ironizată, subtil și șăgalnic, prin această expresie.

a fi cu dare de mână       a fi înstărit, bogat; a avea stare materială bună

Notă: George Coșbuc spunea, în legătură cu această expresie, că ”după cum nu toţi oamenii sînt bogaţi la fel, nici «mâna» lor nu e la fel”, pentru că, până la urmă, ”averea nu e putere nici intelectuală, nici morală, ci materială, ca şi puterea trupească”. Și, de aceea, ”vorbim de negustorii de mâna întâiu, de mâna a doua, de a treia, până de a şaptea mână” [50]).

a fi cu două feţe   a fi prefăcut, fals; a fi fățarnic

Notă: Vrând-nevrând, această expresie ne duce cu gândul la Ianus, acea divinitate din mitologia romană înfățișată cu două fețe identice și opuse, una privind spre față (spre viitor) și alta spe înapoi (spre trecut). Numai că, la origini, această făptură mitică, cu două fețe, avea conotații pozitive: Ianus deschidea și închidea porțile cerului și făcea, în general, lucruri bune. Cu timpul, cele două fețe ale lui Ianus au devenit un simbol al răului, cele două fețe fiind tălmăcite ca viclenie și prefăcătorie, una falsă și cealaltă adevărată.

a fi cu mâinile legate      a nu putea acționa în nici un fel din cauza unor piedici; a nu fi liber să faci ceva

                Notă: Expresia este o figură de stil cu trimitere directă la ceea ce înseamnă, practic, mâinile legate.

a fi cu ochii-n patru        a fi foarte atent la ce se întâmplă în jur; a fi precaut

                Notă: Patru nu poate semnifica, în aceste caz, decât cel patru puncte cardinale, adică privirea și atenția să fie îndreptate în toate direcțiile.

a fi cu sabia deasupra capului [51])  a se simţi ameninţat; a fi pândit de un pericol iminent

Notă: Expresia face aluzie la sabia lui Damocles, sabie care simbolizeaza o primejdie ce îl pândește pe cineva, în orice moment. Anecdota cu sabia lui Damocles vine din antichitate și face referire la o întâmplare petrecută la curtea lui Dionisos al II-lea, un tiran al Siracuzei (Italia) ce a trăit în sec. al IV-lea î.Hr. Damocles, care era un slujitor la curtea acestuia și, încercând sa-și lingușească regele, a exclamat în fața acestuia că este extrem de norocos să aibă atâta putere și autoritate și să fie înconjurat de atâta măreție. Pentru a-i arăta că există și un revers al medaliei, la un ospăț, Dionisos se oferă să facă schimb de loc cu Damocles, pentru ca acesta să poată simți pe pielea sa acest mare privilegiu de a fi rege. Damocles a acceptat repede și cu lăcomie propunerea regelui, așezându-se pe tronul acestuia, înconjurat fiind de un întreg lux. Dar Dionisos aranjase ca o sabie imensă să fie agățată, undeva mai sus, deasupra tronului, sabie al cărei mâner atârna doar de un fir de păr de cal. După bucuria de început, care îl orbise de-a binelea, când i s-a arătat sabia, Damocles sfârșește rugându-l pe despot să-l scutească de această experiență, deoarece nu își mai dorește să fie atât de norocos [52]). Pilda aceasta vrea să sugereze, desigur, că puterea și bogăția sunt aflate permanent sub tensiunea unui pericol iminent.

a fi cu scaun la cap        a fi om înţelept, cu judecată; a fi om chibzuit, inteligent

Notă: În vremurile mai vechi, scaunul era considerat a fi și un „sediu al inteligenței, judecății, cugetării, înțelepciunii” 4), acesta fiind reședința unei instanţe, tribunal, judecătorie sau consiliu de sfetnici domneşti [53]).

a fi c-un picior în groapă şi cu altu' pe mal 51) a fi foarte bătrân, prăpădit, bolnav; a fi aproape de moarte; a-l pândi moartea

Notă: Expresia este o aluzie ironică la cineva bătrân, despre care se spune, tot ironic, că îl caută moartea. Groapa la care se face referire este chiar groapa mormântului în care cel ironizat, în mod sarcastic, ar coborî singur...

a fi cur de castravete      a fi foarte rău (sau rea); a fi respingător, de neatins

Notă: Șerbăneștenii, pe vremea copilăriei mele, îi ziceau cur de castravete la acea porțiune terminală, de lângă coada castravetelui, care era atât de amară și de rea încât se tăia și se arunca cu totul, că, îndepărtând numai coaja, nu era chip s-o mănânci.

a fi curat ca-n palmă       a fi foarte curat

                Notă: Expresia face aluzie la suprafața netedă din podul palmei, cu pielea întinsă și fără păr.

a fi d-aceeaşi teapă        a se potrivi, a fi din tagma cuiva; a avea același caracter

Notă: Nuanța ușor negativă a acestei expresii și faptul că pentru cuvântul teapă nu s-au găsit încă explicații etimologice convingătoare ne  îndreptățesc să credem că, la origini, expresia se referea, de fapt, la țeapă. Se știe, de pildă, că pe vremea lui Vlad Țepeș, hoții și cerșetorii erau pedepsiți cu trasul în țeapă, unii chiar în aceeași țeapă. Așadar, a fi de aceeași teapă ar putea însemna, foarte bine, a fi de aceeași țeapă, din aceeași categorie de oameni hoți, vrednici de țeapă. Pentru că cerșetorii, săracii și vagabonzii erau considerați tot hoți.

a fi dat dracu'   a fi rău (în general); (despre cineva) a fi rău, afurisit sau ticălos; a fi șmecher; a fi descurcăreț

Notă: Dracul este întruchiparea spiritului rău, ființă imaginară energică, inventivă, capabilă să facă orice (în general, lucruri rele). De acee, a fi dat dracului, ar însemna a fi aservit acestuia și a proceda precum acesta.

a fi de bani gata   a avea bani mulţi dar făcuţi de altcineva (în general, de părinţi); a cheltui averea părinților

Notă: Banii gata sunt bani cash dar, asociind acest înțeles și cu acela de bani de-a gata, adică bani de care cineva doar profită, fără a fi depus nici o muncă, atunci obținem exact înțelesul și originea expresiei în discuție.

a fi de ispravă  a fi cumsecade; a fi vrednic, isteț; a fi serios

Notă: Isprava vine din vechea slavă și însemna hotărâre dată de o autoritate 4). Așadar, a fi de isparavă ar însemna, la origine, a fi om serios, vrednic de încredere, pe a cărui vorbă contezi.

a fi de mămăligă  a fi moale, a nu acționa sau reacționa în vreun fel, atunci când situația o cere

Notă: Mămăliga le era țăranilor, până nu demult, cel mai la îndemână termen de comparație, ea asigurându-le hrana de zi cu zi. Și cum mămăliga, pentru ei, era ceva moale, care nu opunea nicio rezistență, lăsându-se tăiată o cu ață, comparația cu acei oameni lipsiți de energie, fără reacție de vreun fel, indiferent de situație, mergea de minune.

a fi de viţă        a fi de caliate superioară; a fi de origine aleasă, de viță nobilă

Notă: Expresia face referire, desigur, la vița nobilă, adică la obârșia boierească, atunci când vorbim despre oameni, sau la proveniența din surse recunoscute ca fiind valoroase, atunci când vorbim despre altceva (vinuri, animale etc.). Vița, în acest context, are înțelesul de rădăcini și ramificații similare unui arbore genealogic.

a fi dezghețat la minte 51) a fi isteț, inteligent

                Notă: O minte dezghețată presupune a deveni vioi, priceput, îndrăzneț 4).

a fi doar un foc de paie  a fi ceva care sperie, la prima vedere, dar care trece repede

                Notă: Focul de paie, se știe, se aprinde repede, face vâlvătaie și se stinge la fel de repede.

a fi d-un leat     a fi de aceeaşi vârstă (cu referire la bărbați)

Notă: Leatul era, pe vremea când băieții făceau armată, militarii care aparțineau aceluiași contingent, care recrutau în același an.

a fi dus cu boii de-acasă [54]) a fi nepriceput, aiurit; a trăi pe o altă lume

Notă: Expresia face aluzie la obiceiul de a trimite copiii cu boii și cu caii la păscut, noaptea, pentru ca ziua animalele să fie sătule și să le folosească la muncile câmpului. Și stând copiii toată noaptea duși de-acasă și nedormiți, de teamă să nu li se fure animalele sau să le piardă, a doua zi erau obosiți de adormeau în picioare și cam aceasta era, cred eu, starea celui dus cu boii de-acasă.

a fi dus pe gânduri         a fi îngândurat, a fi rupt de realitatea imediată

                Notă: Gândurile omului sunt asemuite, în această expresie, cu valurile trăirilor interioare sau cu norii unor suferințe ascunse.

a fi făcut cu cap (despre un lucru anume)     a fi făcut după un plan bine gândit, a fi bine conceput, a face ceva inteligent

                Notă: Capul, în acest context, înseamnă minte, inteligență, pricepere.

a fi făcut din flori a fi născut fără vrere şi fără un tată recunoscut, a fi bastard

Notă: În tradițiile mai multor popoare se crede că sufletele copiilor ce urmează a se naște trăiesc pe sub stânci, în arbori, în tufișuri, în flori, în fântâni, izvoare, lacuri etc. De aici, e posibil să fi derivat și această expresie, care se referă, de fapt, la așa-numiții copii făcuți din flori [55]).

a fi făcut țol      (despre haine, lenjerie etc.) a fi foarte murdar

Notă: În mod curios, cuvântul țol se spune că vine dn limba greacă din τσουλη 4) (tsouli = curvă, târfă dar și buleandră). Oricum, înțelesul ce trebuie reținut, în această expresie, este acela de țesătură groasă de lână, de cânepă sau de bumbac, folosită la țară pentru așternut pe jos 4).

a fi fără cap şi fără coadă 51)         a fi lipsit de coerenţă; a nu şti unde începe şi unde se termină, a nu avea nicio logică

                Notă: Cuvintele cap și coadă au, aici, înțelesul de început și sfârșit.

a fi fără obraz   a fi obraznic, neobrăzat; a fi necuviincios; a fi nerușinat

Notă: Reacţia omului normal, căruia i se înroşesc obrajii de ruşine, a făcut ca, în credința populară, obrazul să devină un simbol al bunului-simț. Așadar, a fi fără obraz înseamnă, de fapt, a fi lipsit de rușine.

a fi floare la ureche        a fi ceva plăcut şi uşor de făcut; a fi ceva lipsit de însemnătate, care nu produce îngrijorare

Notă: Pe vremuri, pentru fetele nemăritate, să pună o floare la ureche era cea mai la îndemână modalitate de primenire și înfrumusețare, atunci când mergeau la horă în sat. Că ce poate fi mai ușor și mai plăcut, pentru o fată, decât să rupă o floare din grădină și să o pună la ureche!

a fi frumos foc a fi foarte frumos, a fi fără seamăn

                Notă: Foc, în acest caz, înseamnă o ardoare a sentimentelor, o înflăcărare deosebită 4).

a fi fudul de urechi         a nu auzi prea bine, a fi cam surd

Notă: Probabil că, la început, expresia a fi fudul de urechi se referea la cineva care se ținea mândru și nu dorea să stea de vorbă cu oricine, făcându-se că nu-l aude.

a fi galben ca ceara        (a deveni) foarte palid din cauza unei puternice emoții negative sau a unei boli; a fi mai mult mort

                Notă: Comparația cu galbenul specific cerii de albine sau turtei de ceară are o conotație negativă, făcând aluzie la lumânări și la moarte.

a fi ger de crapă pietrele a fi foarte ger

Notă: Dacă într-o piatră, printr-un por sau o mică fisură, pătrunde apa, când temperatura devine foarte scăzută, apa îngheață și, implicit, își mărește volumul, determinând apariția de tensiuni interioare suficient de mari, care pot, într-adevăr, crăpa piatra.

a fi greu de cap 51) a nu înţelege prea uşor, a nu ţine minte

                Notă: Cineva care prinde greu, învață greu ceva, prin simplificare și pentru generalizare, este considerat a fi greu de cap, că acolo este mintea...

a fi gură spartă a nu putea ţine un secret; a vorbi mult şi ce nu trebuie; a fi slobod la gură

                Notă: Înțelesul ironic al expresiei este cu referire, de fapt, la imposibilitatea abstinenței de a tăcea.

a fi în al nouălea cer       a fi deosebit de bucuros, urmare a unui succes nemaipomenit; a fi în culmea fericirii

Notă: Expresia se bazează pe o credinţă mai veche, că cerul ar fi alcătuit din mai multe bolte, deci că ar exista mai multe ceruri. Așa, de pildă, Biblia vorbește despre trei ceruri, filozoful Aristotel susținea însă că sunt opt ceruri iar poetul Dante Aligheri, în poemul său alegoric Divina Comedie, își imagina că sunt nouă ceruri. Oricum, toate aceste ceruri aveau stabilită și o anume ierarhie, iar cele plasate mai sus erau rezervate ”preafericiților”. Așadar, când cineva se simte în al nouălea cer, înseamnă că se află în starea maximei fericiri, în culmea plăcerii şi a bucuriei [56]).

a fi în toane rele   a fi nervos din cale-afară; a fi indispus

                Notă: Toanele, în această expresie, sunt stări de spirit negative (rele), specifice momentului.

a fi îndrăgostit lulea       a fi foarte îndrăgostit

                Notă: Expresia este o aluzie la plăcerea amețitoare și la dependența pe care o induce îndeosebi tutunul fumat cu luleaua.

a fi întors pe dos a fi bulversat; a fi derutat; a fi deprimat; a fi necăjit

                Notă: Această întoarcere pe dos trebuie înțeleasă, în acest context, ca o răvășire sufletescă și o tulburare a minții.

a fi într-o ureche  a fi aiurit, smintit; a fi cam zăpăcit, netot

Notă: Expresia se adresează unor persoane cu anumite defecte de comportament sau cu care nu se poate comunica normal, așa-numitul comportament zgubilitic. Ca urmare, perceperea unei asemenea persoane este aceea că nu te-ar asculta sau auzi decât c-o ureche, cealaltă fiind ciulită, permanent, la o năzbâtie și asurzită de un demențial neastâmpăr.

a fi la cuţite (cu cineva)   a fi în relaţii conflictuale (cu cineva); a fi certați rău; a se dușmăni de moarte

                Notă: O relație care ajunge la cuțite este una de dușmănie reciprocă iremediabilă, cuțitul fiind deja o amenințare cu moartea.

a fi la mâna cuiva a depinde de cineva; a se lăsa manipulat

                Notă: A fi la mâna cuiva pare a fi un fel de manipulare parșivă dar și un soi de dependență conjuncturală, nedorită.

a fi la mila lui Dumnezeu 51) a fi complet descurajat, sperând doar într-o minune divină; a se lăsa în voia sorții

                Notă: În pofida aparenței, expresia are o conotație laică, atâta timp cât mila nu este invocată prin rugăciune.

a fi la mintea cocoșului 51)  a fi un lucru lesne de înțeles de către oricine; a fi mult prea simplu; a fi logic, evident

Notă: Expresia este o formă de ieșire subtilă din ridicol, mintea cocoșului scoțând în evidență simplitatea și ușurința de a înțelege lucruri normale, evidente. Că de istețimea și de vitejia cocoșului nu ne putem îndoi, atâta timp cât el a putut face isprăvile din ”Punguța cu doi bani”...

a fi la o azvârlitură de băţ 51)         a fi destul de aproape (nu prea departe); a fi la o palmă de loc; a fi la distanță mică

Notă: Expresia este, de fapt, o comparație bine ticluită menită să sugereze apropierea; că una e să arunci cu piatra și alta cu bățul, care e mai ușor, mai voluminos și nu ajunge prea departe.

a fi la o palmă de loc      a fi foarte aproape (ca locaţie); a se afla undeva foarte aproape

Notă: La o palmă de loc sugerează (exagerând) apropierea, o palmă însemnând, de fapt, o deschidere de palmă, care, ca unitate de măsură a lungimii, însemna, pe vremuri, vreo 25-28 cm 4). Pe de altă parte, locul înseamnă, în acest context, teren, bucată de pământ, deci palma la care se face referire este pe undeva prin vecinătate, nu în interiorul unei clădiri.

a fi legat de mâini şi de picioare   a nu mai putea face nimic, fiind complet blocat sau restricţionat

                Notă: Mâinile și picioarele sunt asociate mișcării și faptelor. Legarea tuturor acestor membre înseamnă ceva mai mult decât îngrădirea libertății.

a fi lume luminată a fi multă lume, aglomeraţie

Notă: Semnificația acestei expresii, aceea de mulțime, aglomerație, ne duce cu gândul la lumea luminată de lumânările Paștelui, atunci când preoții rostesc rugăciunea Veniți de luați lumină!

a fi lumea de pe lume 51) a fi foarte aglomerat, foarte multă lume

                Notă: Înțelesul aici este acela de lume peste lume, adică îmbulzeală mare, împachetare...

a fi mai cu moţ a fi (sau a se crede) superior (cuiva), a fi lăudăros sau înfumurat; a se crede mai deosebit decât ceilalți

Notă: După cum se știe, moțul este o șuviță de păr lăsată să crească mai lung, în frunte sau în creștetul capului, ca podoabă capilară, dar mai cu moț este deja o ironie, în sensul că toți ar avea moț dar unul dintre ei e cel mai moțat.

a fi mai din topor a fi direct; a fi tranşant; a fi mai necioplit

                Notă: Expresia se referă la caracterul omului bădăran, lipsit de finețe, ca și când ar fi cioplit din topor.

a fi mană cerească         a fi un mare noroc; a fi o soluție salvatoare

Notă: Expresia provine din Biblie, potrivit căreia, după ieşirea din Egipt, evreii s-au hrănit în pustiu doar cu mană cerească, aceasta fiind, de fapt, un lichen comestibil care crește pe stânci în Asia și Africa; acest lichen are forma unor mici ghemuri cenușii, care sunt purtate uneori, de vânt, în locuri foarte îndepărtate, unde cad ca o ploaie 4). Alte surse susţin însă că mana cerească avea formă granulară, de culoare deschisă şi un gust de prăjituri cu miere, considerându-se că ar fi vorba, de fapt, de secreţia comestibilă a unei insecte, depusă pe frunzele arbustului Tamarix [57]).

a fi mâna dreaptă a cuiva   a fi omul de încredere al acestuia, ajutorul de nădejde al acestuia

Notă: Mâna dreaptă este, în general, mai de ajutor omului, comparativ cu cea stângă, așa că a fi mâna dreaptă a cuiva înseamnă a-i prelua, cu pricepere, anumite atribuții ale acestuia, ca om de încredere și ajutor de nădejde.

a fi mână spartă   a fi risipitor

Notă: Expresia a luat naştere, ca o imagine caricaturizată, în epoca în care materializarea averii era întruchipată de monede (mai ales de aur), ce se puteau „scurge”, la oamenii risipitori, printr-o închipuită „spărtură” a palmelor, sau „printre degete” [58]).

a fi mâncat căcat când era mic     a avea noroc chior; a fi norocos

Notă: Expresia provine dintr-o superstiție stupidă, mai veche, care sună ca o născocire consolatoare, pentru cei care au în grijă copii mici și, lăsându-i nesupravegheați, îi surprinde consumându-și fecalele.

a fi mâță blândă   a se preface blând până își atinge scopul; a fi ipocrit, fățarnic

Notă: Expresia face referire la proverbul ”mâța blândă zgârie rău”, adică până îți atingi scopul te dai blând, cumsecade și nemaipomenit de prietenos, după care, deodată, te schimbi și devii rău, nemilos, arătându-ți avevărata față.

a fi martor la căratul apei   a nu putea interveni cu nimic într-o situaţie în care eşti implicat

Notă: Se face aluzie, în această expresie, la un obicei care se mai practică încă și azi, prin unele sate din Oltenia și Muntenia. Conform acestui obicei, atunci când moare cineva, o fată tânără duce zilnic o găleată de apă pe la rudele mortului sau prin vecini, timp de șase săptămâni. La sfârșitul perioadei, se face ”dezlegarea apei” după un ceremonial specific, ceremonial care necesită și un martor, băiat tânăr, care să garanteze, chipurile, faptul că fata chiar a cărat apa mortului, zilnic, în toată perioada celor șase săptămâni. Potrivit tradiției, atât fata, cât și băiatul-martor  sunt răsplătiți cu bani sau alte daruri de către rudele mortului. Ciudat și nedrept este însă faptul că martorul la căratul apei, n-a avut nicio contribuție directă, ci doar ar fi trebuit să observe ce făcea fata... Dar, în final, ambii copii (curați cu trupul și cu sufletul) sunt, deopotrivă, considerați și răsplătiți [59]).

a fi morcovit     a fi speriat, neliniştit; a fi cuprins de teamă

Notă: Expresie argotică derivată dintr-o altă expresie, la fel de argotică, a avea morcovu-n fund. Ambele expresii par să fie de dată relativ recentă și să aibă la origine un banc destul de cunoscut, cu leul, care, de ziua lui, invintând la petrecere toate animalele, în calitatea sa de rege al acestora, iepurele i-a adus, drept cadou, un morcov uriaș. Și supărându-se tare pe iepure, pe motiv că-și bate joc de el, știindu-se că el mănâncă doar carne, le-a poruncit valeților, să-i vâre morcovul în fund. Plin de spaimă și de durere, iepurele încerca să suporte cu stoicism pedeapsa primită dar, tocmai când ajunseseră valeții la partea cea groasă a morcovului, acesta a început să râdă ca nebunul. Și întrebat fiind ce s-a-ntâmplat de la apucat râsul tocmai acum, iepurele le arată un mistreț care venea cu un ditamai dovleacul, cadou pentru leu...

a fi năuc de cap 51)          a fi zăpăcit; a fi foarte obosit

                Notă: Expresia este o construcție pleonastică menită să scoată în evidență, clar, că cel năuc are (evident!) o problemă la cap.

a fi neam de traistă         a fi prost crescut; a avea un rang social inferior; a fi de origine țărănească

                Notă: Expresie argotică cu substrat ironic răutăcios, traista fiind specifică, pe vremuri, țăranului și, dintotdeauna, ciobanului.

a fi necioplit     a fi lipsit de educaţie, cu apucături grosolane

Notă: Această expresie, în contrast cu faptul că școala șlefuiește minți și suflete, sugerează, în principal, că omul neinstruit este lipsit de delicatețe în tot ce face.

a fi nedus la biserică      a vorbi și a acționa fără menajamente; a nu ști multe, a avea curajul opiniei

                Notă: Nedus la biserică este acela care nu prea știe de frica de Dumnezeu și care nu crede decât în propriile porniri și concepte.

a fi negru-n ceru' gurii    a fi foarte rău

                Notă: Expresia este o aluzie, ușor ironică, la o superstiție conform căreia câinii negri în cerul gurii ar fi foarte răi.

a fi numai gura de cineva   a fi lăudăros și ineficient; a fi bun doar de gură, de vorbărie

Notă: Când cineva vorbește mult și nu face nimic, este clar că doar gura e de acesta.

a fi numai inimă-n cineva   a fi deosebit de vioi şi de harnic; a fi inimos

Notă: Când cineva este plin de viață, vioi, vesel, amabil și foarte activ se spune că are o inimă mare, atât de mare încât parcă ar avea numai inimă în el.

a fi numai ochi şi urechi a fi foarte atent; a asculta cu mare atenție

Notă: Pentru a fi concentrat și atent, ochii și urechile trebuie să fie în permanentă legătură cu creierul. Numai în acest mod se pot reține cât mai multe informații și, pornind de la acesată observație, ne putem explica și originea expresiei în discuție.

a fi numai piele şi os      a fi foarte slab

Notă: Atrofierea, din diverse cauze, a celulelor unor părți ale corpului conduce la slăbirea exagerată a organismului, scheletul osos devenind vizibil în mod pronunțat, acoperit fiind doar de piele.

a fi o diferenţă ca de la cer la pământ         a fi diferenţe foarte mari, vorbind de o anumită comparaţie; a nu se asemăna deloc, a fi ceva complet diferit

                Notă: În mod paradoxal, diferența ca de la cer la pământ deși pare să sugere o distanță foarte mare, semnificația expresie se referă, de fapt, la o diferență de esență (cerul este ceva necunoscut și sfânt, pământul este cel cunoscut de toată lumea și plin de păcătoși).

a fi o mână de om 51)       a fi mic de statură

                Notă: În acest context, cuvântul mână semnifică ceva de proporții foarte mici, pe care îl poți cuprinde într-o mână.

a fi o vorbă       a fi în discuție, a circula un zvon; a exista o pildă

                Notă: Vorba, în acest context, însemnă ”gând, idee exprimată prin cuvinte” 4).

a fi om cu frică de Dumnezeu       a fi om credincios; a fi om bun

Notă: Sintagma frică de Dumnezeu este rezultatul credinței în Dumnezeu. Teama de a nu-l supăra pe Dumnezeu există doar atunci când există și credința în Dumnezeu. Altfel, potrivit filozofiei marxiste, credința în Dumnezeu este rezultatul fricii omului în fata stihiilor naturii (de pildă), a lucrurilor înspăimântătoare ce i se întâmplă și pe care nu poate să și le explice.

a fi pâinea lui Dumnezeu a fi bun şi blând; a fi cumsecade

Notă: În tradiţia poporului român, pâinea este un aliment sacru, simbolizând hrana spirituală, și este nelipsită din ritualurile legate de viața de familie (naştere, botez, nuntă, înmormântare). Mai mult decât atât., persoana care făcea colacii trebuia să fie „curată” iar superstiţiile legate de pâine subliniau menţinerea ei în registrul sacru şi nevoia de acordare a respectului cuvenit [60]).

a fi pe mâini bune a fi în grija unor persoane competente, de încredere

                Notă: Mâini bune înseamnă, desigur, pricepere venită din talent și cunoaștere.

a fi pe muchie de cuţit    (a se afla) într-o situație gravă, dificilă, la un pas de nenorocire; a fi foarte riscant; a fi într-un echilibru instabil, precar

Notă: Muchia cuțitului este partea opusă a tăișului lamei 4), adică riscul cel mare este undeva foarte aproape, fiind vorba de un echilibru pe viață și pe moarte, destul de instabil.

a fi picat din cer   a fi foarte derutat, nedumerit, neştiutor; a fi dezorientat; a nu ști ce să facă; a fi rupt de realitatea imediată; a nu putea înțelege; a obține ceva pe de-a gata, fără muncă; a apărea în mod neașteptat și surprinzător

Notă: După cum se poate observa, expresia aceasta are cel puțin trei înțelesuri, total diferite: a fi nedumerit și dezorientat, a obține ceva fără muncă și a apărea deodată, în mod neașteptat. Toate aceste înțelesuri fac referire însă la cer, ca la ceva rupt de realitatea imediată.

a fi p-o parte    a fi nebun, zăpăcit

                Notă: Expresia are la bază, se pare, o deficiență anatomică, specifică anumitor oameni dezechilibrați psihic.

a fi p-o urece    a o ține pe-a lui și atât, chiar dacă nu are dreptate; a fi cam zăpăcit sau țicnit; a fi distrat

Notă: Expresia are la bază, se pare, o observație de bun-simț: într-o conversaţie, omul care nu aude prea bine cu o ureche ţine, de regulă, capul uşor înclinat spre persoana cu care vorbește, pentru a auzi şi a înţelege mai bine ce i se spune [61]).

a fi prost de băone         a fi foarte prost (simțindu-se asta de departe)

Notă: A băoni sau a băuni este un regionalism al cărui înțeles este acela de a urla, a mugi, a țipa, a se văita 4). Adică, aluzia din a fi prost de băone este una ironică, semn că prostia ar durea rău de tot; de unde și proverbul: Dacă prostia ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri.

a fi prost de dă-n gropi   a fi atât de prost încât nu are nici măcar simțul animalic al primejdiei, acela de a-și apăra pielea și de a se feri de primejdie

Notă: Expresia este o aluzie, probabil, la proverbul ”dă în gropi ziua-n amiaza mare și cu lumânare”.

a fi pus în zăpăceală [62])   a fi confuz și trist din cauza unor situații, aparent, fără ieșire; a fi buimac

Notă: Tulburarea decizională și comportamentală produsă de zăpăceala menționată în această expresie este indusă de ceva neprevăzut, cu impact emoțional sau de răsturnare a unor planuri inițiale.

a fi răcit cobză a fi foarte răcit

Notă: Expresia provine de la faptul că o răceală puternică este, de regulă, însoţită şi de o tuse pe măsură. Această tuse îţi schimbă vocea, făcându-te să vorbeşti răguşit, precum "burdoaiele" unei cobze, "burdoaile" fiind coardele mai groase ale cobzei, care sunt acordate cu o octavă mai jos faţă de cele subţiri [63]).

a fi rău de gură a fi certăreţ, scandalagiu; a bârfi

                Notă: Rău de gură sau gură rea este, de fapt, acela a cărui vorbă jignește și bârfește neîncetat.

a fi sac fără fund  a fi lacom, nesăţios; a nu se mai sătura niciodată

Notă: Expresivitatea sacului fără fund este una foarte mare, datorită, în special, imaginii pe care acesta o trezeşte în mintea noastră: un sac cu două guri în loc de una, deschis, adică, la ambele capete, și care, din această cauză, nu se umple niciodată, oricât ai turna în el [64]).

a fi sătul până-n gât       a fi ajuns la saturaţie; a nu mai suporta o anume situaţie

Notă: Imaginea sugerată de această expresie, aceea de om care și-a găsit sațul în asemenea mod încât îi vine să dea afară surplusul, poate fi privită și interpretată, la propriu sau la figurat, potrivit situației.

a fi singur cuc  a trăi izolat, fără nimeni în preajmă

Notă: Cucul este o pasăre ce duce o viață singuratică, individualistă la extrem. Acest fapt a făcut din cuc, în folclor, simbolul omului nestatornic, fără căpătâi, dotat, dar neserios, tipul boemului [65]).

a fi slobod la gură a vorbi prea mult și fără jenă, depășind limitele bunei cuviințe; a nu putea ţine un secret; a spune tot ce gândeşti (chiar și lucruri urâte)

                Notă: Acest tip de slobozenie a gurii oscilează între obrăznicie și nechibzuință.

a fi slugă la dulamă lungă  a nu avea pic de demnitate; a fi voit slugarnic; a fi vai de mama lui

Notă: În acest context, formula pleonastică de ”dulamă lungă” face referire la înțelesul de ”haină de ceremonie purtată de domni și de boieri, făcută din stofă scumpă, adesea împodobită cu blană și cu paftale” 4).

a fi strigător la cer 51)      a fi ceva nemaipomenit, de nesuportat; a fi nedreptăţit din cale-afară

Notă: Expresia este o aluzie la credința creștină, potrivit căreia, există cinci păcate strigătoare la cer: omuciderea conștientă și avortul, homosexualitatea și practicile sexuale împotriva firii, asuprirea celor lipsiți de apărare (văduve, orfani, săraci, străini etc.), nedreptătile sociale (mai ales cele financiare și materiale) și nerespectarea și chinuirea părinților [66]).

a fi tare de cap a pricepe greu; a fi prost, mărginit

Notă: Titlul unei cărți de succes apărute, în limba română, prin 2000, ne spune că tare de cap s-ar referi, de fapt, la modul de întrebuințare a creierului: de la a-l poseda la a ști să-l folosești [67]).

a fi tare de urechi a nu auzi bine; a fi surd

Notă: Cei care nu prea aud bine vorbesc, de regulă, mai tare. De aici, probabil, și expresia în cauză, insinuându-se, printr-o subtilă ironie, că dacă vorbești tare, nu ești, de fapt, surd, ci doar tare de urechi...

a fi tare-n clanţă   a bârfi, a ponegri; a fi intrigant; a ieşi învingător în certuri; a fi rău de gură

                Notă: Clanța, în acest context, are înțelesul de gură, o gură capabilă de ”vocalize stridente”, adesea combative și pline de răutate.

a fi tămâie        a fi ignorant, neştiutor; a nu ști absolut nimic

Notă: Expresia, într-o formă mai completă, ar fi, de fapt, a fi prost tămâie și face aluzie, se pare, la o credință populară mai veche, cum că tămâia îl alungă pe diavol. Deci a fi tămâie ar însemna că ești atât de prost încât fuge și dracul din preajma ta, adică suferi de o prostie primejdioasă.

a fi tobă de carte  a fi suficient de instruit; a fi foarte învățat

Notă: Având în vedere faptul că, în folclorul românesc, mai există și o altă expresie similară – a fi burduf de carte – și luând în considerare, pe de o parte, înțelesul cuvântului tobă (ca instrument muzical de percuție) și, pe de altă parte, înțelesul înrudit al cuvântului burduf (ca parte principală a vioarei), am putea concluziona că expresia provine din asemuirea omului învățat cu o cutie de rezonanță, capabil fiind să reverbereze prin ceea ce spune și să-și amplifice spusele.

a fi tot o apă     a fi foarte transpirat

Notă: Înțelesul exact al expresiei îl putem judeca în corelație cu alte două expresii populare sinonime: a fi tot o apă de nădușeală și a se face leoarcă de zăduf [68]).

a fi tufă de Veneţia         a fi ignorant, neştiutor, prost; a nu ști absolut nimic; a fi o nulitate, ceva inexistent

Notă: Expresia este o aluzie la lipsa de vegetaţie a oraşului Veneţia, construit pe apă; tufa crescând în păduri, semnificaţia expresiei este, evident, aceea de ceva inexistent [69]).

a fi turc  a nu înțelege sau a se preface că nu înțelege; a fi încăpățânat; a nu ține seama de nimic

Notă: Expresia are, evident, o nuanță uşor denigratoare la adresa cuiva care nu pare să priceapă nimic și își are originile, probabil, de pe vremea ocupației turcești, când solii turci veneau după biruri [70]).

a fi un pierde-vară a pierde timpul fără rost; a fi un leneș

Notă: Criticul literar Ion Dodu Bălan spunea că pierde-vară este o ”inspirată şi fericită împerechere de cuvinte, care a dat limbii române o splendidă metaforă, fixînd, totodată, un portret moral de o uimitoare plasticitate a omului leneş, care iroseşte timpul fără folos, care nu este bun de nimic” [71]). Întrebarea e însă: de ce vara? Probabil, pentru că vara este ziua cea mai lungă, când poți face multe, și este vremea sapei și a secerișului, pentru ca toamna să ai ce culege.

a fi uns cu toate alifiile   a fi trecut prin multe, a avea o mare experienţă (de viaţă); a fi abil, viclean

Notă: Expresia este o aluzie la faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, alifia era folosită ca leac pentru diferite afecţiuni; astfel, cineva care a încercat pe propria-i piele tot felul de alifii va şti, cu siguranţă, care este alegerea optimă pentru o situaţie sau alta.

a fi uşă de biserică         a fi corect, a fi cinstit; a nu se abate de la morala religioasă

Notă: Ușa de biserică este o trecere sfioasă de la lumea reală, cotidiană, către lumea spirituală; bărbații, când îndrăznesc să pășească dincolo de această ușă, o fac cu căciula în mână. De aceea, ușa de biserică este considerată o valoare sfântă, care apără taina bisericii, și a te compara cu aceasta este deja sublimul cinstei și perfecțiunii morale.

a fi vai de capul lui         (despre cineva) a ajunge rău, a fi într-o stare rea; a fi dat de dracu’ / belea

                Notă: Expresia invocă, într-un anume fel, mila față de cineva ajuns într-o stare deplorabilă, care nu mai judecă bine.

a fi vai de mama lui         (despre cineva) a ajunge rău, a fi într-o stare rea

Notă: Mila invocată aici este transmisă asupra mamei celui ajuns într-o situație critică, ea fiind cea care suferă cel mai mult din cauza fiului ajuns într-o stare rea sau de necontrolat.

a fi vorbă lungă (despre cineva) a vorbi mult şi fără rost; a pălăvrăgi; a avea debit verbal

                Notă: Vorbă-lungă este porecla omului flecar, palavragiu și provine de la faptul că se întinde la vorbă, fără rost și mai mult decât trebuie.

a fluiera în biserică         a comite fapte care şochează, care contravin unor reguli stabilite; a fi un om de nimic, nepăsător; a fi pedepsit sau acuzat pentru greșeli mărunte

                Notă: Fluieratul în biserică este un gest nefiresc, nepermis de credincioși, dar nu este un păcat de neiertat.

a fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie   a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile

                Notă: Conform credinței creștine, mirosul de tămâie înlătură forțele răului, deci și pe diavol.

a fugi mâncând pământul  a fugi foarte repede, în mare grabă; a alerga disperat

Notă: Se vorbește, deseori, de pământ mâncat de ape ori pământ mâncat de vreme și, de aceea, este de presupus că și pământul aruncat de copitele cailor aflați în mare goană poate fi socotit tot un fel de a mânca pământul. De aici, probabil, originea expresiei...

a fura ouăle de sub cloşcă a fi un hoţ foarte abil; a fi foarte îndemânatic

Notă: Cloșca, prin renumitul ei instinct matern, își apără puii sub toate formele, încă de când aceștia se află în găoace. Și, cu toată vigilența ei, anumiți oameni (se presupune că) sunt atât de abili (nu îndrăzneți), încât îi poate fura ouăle pe care le clocește, fără ca aceasta să-și dea seama.

a i se apride călcâiele (după cineva)  a fi foarte îndrăgostit; a se amoreza

Notă: Focul dragostei se aprinde, evident, în suflet dar atunci când ajunge în călcâie, este deja atinsă vulnerabilitatea celui în cauză (aluzie, probabil, la călcâiul lui Ahile).

a i se apropia cuiva funia de par   a i se apropia sfârşitul zilelor; a fi bătrân, aproape de moarte; a ajunge la capătul răbdării, la un termen presant, fatidic [72])

Notă: Expresia provine dintr-o tradiție românească mai veche, de pe vremea când se treiera grâul cu caii. În mijlocul ariei, unde se înșira grâul ce trebuia treierat, se bătea un par de care se lega o funie pe măsură. De această funie, cu ajutor unui jug, se legau caii, care începeau călcatul (”treieratul”) spicelor de grâu de la marginea ariei, funia învăluindu-se, încet-încet, pe par. Când funia ajungea la par, se întorcea caii, schimbându-li-se direcția de mers, funia începând să se dezvăluie de pe par 72). Această muncă, făcută în miezul verii și când soarele bătea mai tare, ca să se desprindă boabele de grâu, era istovitoare atât pentru om dar mai ales pentru animalele alergate, dus și întors, până la capătul funiei. Așa a ajuns țăranul român să filozofeze, în felul său mucalit, spunând că i-a ajuns funia de par, atunci când simțea că i se sleiesc puterile.

a i se face gura pungă    a avea senzaţia că i se strânge gura după ce a mâncat ceva foarte acru

Notă: Alimentele prea acre produc o senzație de contractare a buzelor iar buzele strânse sunt asemuite de țăranul român cu gura pungii din piele, de pe vremuri, în care acesta își păstra banii și lucrurile de valoare.

a i se face inima cât un purice      a-i fi foarte frică; a fi foarte speriat; a se simți în mare primejdie

Notă: Senzația de frică și de spaimă imensă este percepută, adesea, ca o strângere de inimă, deci comparația cu un purice ar însemna, pe de o parte, micimea acestuia, și, pe de altă parte, înțepătura asociată acestuia, că simți această înțepătură și la inimă, în asemenea momente...

a i se face părul măciucă   a-i fi foarte frică; a fi foarte speriat; a i se zbărli părul în cap

Notă: Părul făcut măciucă este un păr răvășit și încurcat, făcut ghemotoace în cap, adică senzația de a zbârlire a părului în cap, din cauza unor emoții puternice, este mult și grotesc exagerată în această expresie, în sensul că acele ghemotoace de păr încurcat se întăresc ca o măciucă.

a i se face pielea ca de găină        a-i fi foarte frică; a-i fi foarte frig

Notă: Pielea de găină este denumirea populară a unui fenomen fiziologic ce se manifestă sub forma încreţirii şi ridicării pielii din jurul fiecărui fir de păr de pe corpul omenesc, atunci când organismul percepe subit o senzație de frig, zgomote stridente sau situaţii delicate, cu mare încărcătură emoţională. În termeni medicali, acestui fenomen i se spune cutis anserina dar asemănarea cu pielea de găină are încă un mare câștig de cauză.

a i se fâlfâi (de ceva)      a nu-i păsa (cuiva de ceva), a-i fi indiferent

Notă: Expresie argotică ce ne duce cu gândul la aurolaci și alte tipuri de drogați, care plutesc fericiți într-o lume a indiferenței, simțind cum li se fâlfâie orice parte a corpului sub aripile înșelătoare ale decăderii...

a i se îneca (cuiva) corăbiile         a fi trist, supărat, fără chef; a avea un necaz mare

Notă: Naufragierea corăbiilor era considerată, pe vremuri, o mare și catastrofală pierdere, mai ales atunci când ele erau încărcate cu călători și bunuri de tot felul. De aici decurgea, se înțelege, un munte de tristețe...

a i se înmuia picioarele  a-i fi foarte frică; a avea emoții foarte puternice; a fi epuizat fizic

                Notă: Senzația de înmuire a picioarelor, în diverse situații emoționale sau de oboseală intensă, este una reală, cu explicații dovedite medical.

a i se lua o piatră de pe inimă       a se uşura, scăpând de o anumită supărare sau îngrijorare; a scăpa de o mare grijă sau de o mare teamă

Notă: Atunci când rezolvi ceva, când eşti într-o situaţie delicată, de răscruce sau cu mari complicații existenţiale, se spune că ți s-a luat o piatră de pe inimă, făcându-se aluzie la piatra păcatului de pe mormântul lui Hristos, piatră care, printr-o minune dumnezeiască a fost rostogolită, permițând învierea lui Hristos și aducerea luminii lui Dumnezeu [73]).

a i se răsturna rânza       a i se face greață

Notă: Rânza însemnând stomac, ”răsturnarea” acestuia, de la tăvăleală sau aplecări repetate, provoacă, evident, greață.

a i se rupe apa (despre o femeie gravidă) a intra în travaliu; a fi gata să nască

Notă: Când o femeie însărcinată este la termen, lichidul amniotic se rupe, în popor spunându-se că i se rupe apa, fapt ce declanșează nașterea.

a i se rupe (cuiva) băierile inimii   a face un efort fizic foarte mare, în special pentru a ridica ceva greu, ori când râzi sau oftezi prea mult

                Notă: Băierile inimii, adică acele elemente cu care inima stă ”atârnată” în piept, sunt, de fapt, venele și arterele.

a i se scurge ochii după cineva    a-l privi cu drag, a simți o atracție deosebită față de cineva

Notă: Când vorbim despre ochi, verbul a (se) scurge are un înțeles aparte: a se sparge, împrăștiindu-se din orbită sau, pur și simplu, a ieși din orbită 4). Adică e ceva grav: holbești ochii până-ți sar din orbite!

a i se urca sângele la cap   a se enerva, a se supăra

Notă: Specialiștii spun că, într-adevăr, când te enervezi, sângele curge mai repede prin artere, inundând lobul frontal, care se află deasupra ochiului stâng, zonă care este responsabilă cu gândirea [74]).

a ieşi pe uşa din faţă 51)   a se retrage demn şi la timp dintr-o competiţie, afacere etc.

                Notă: Ieșirea semnifică o  retragere, o părăsire a unei poziții sau locații iar ușa din față este soluția unei ieșiri demne, cu toate onorurile cuvenite.

a intra în săptămâna oarbă a fi gata să faci o cerere în căsătorie (sau să accepţi o cerere în căsătorie); a nu-şi da seama ce face; a acţiona pe negândite

                Notă: În înțelepciunea populară, săptămâna oarbă este considerată a fi aceea dinaintea nunții, când vraja începutului își face efectul.

a intra la apă    (cu referire la necazuri) a fi într-o situaţie grea; (cu referire la țesături) a-i rămâne hainele mici

                Notă: Dubla semnificație a acestei expresii are, de fapt, un singur substrat: riscul asumării intrării la apă sau în apă.

a intra la idei    a se îngrijora; a se teme; a nu ști ce să mai creadă

                Notă: Ideile, în acest context, au înțelesul de gândire, judecată asupra unei stări de fapt.

a intra pe fir      a interveni pentru a intermedia sau rezolva o anume stare de fapt; a se amesteca, a interveni în favoarea sau în defavoarea cuiva

                Notă: Firul din această expresie este acea înșiruire de fapte, întâmplări și scenarii menite să conducă la atingerea unui scop.

a intra pe sub pielea cuiva a câştiga bunăvoinţa cuiva prin mijloace mai puţin cinstitie; a reuși să câștige încrederea sau simpatia cuiva (prin lingușiri, insistențe, servicii etc.)

Notă: Expresia provine, se pare, din asemănarea acestui tip de oameni cu căpușa, acea insectă parazită ce se înfige în pielea animalelor și se hrănește sugându-le sângele [75]). De fapt, căpușa intră sub piele doar cu capul, chiar și sub pielea omului...

a i-o face (cuiva)  a-i pricinui cuiva un rău, un neajuns; a-i plănui o răzbunare

Notă: Expresia este, de fapt, o formă mai scurtă, generalizată, a unui set întreg de expresii sinonime: a i-o face cu vârf și-ndesată, a i-o face bună sau lată, a i-o face coaptă etc.

a îmbăta (pe cineva) cu apă rece  a încânta (pe cineva) cu vorbe goale; a înșela

Notă: Evident că apa rece nu poate ține decât de sete dar, atunci când vrei să te iluzionezi sau să înșeli așteptările cuiva, poate avea și efecte bahice nebănuite.

a îmbrobodi pe cineva    a convinge pe cineva să accepte realitățile așa cum îi sunt înfățișate, împiedicându-l să vadă adevărul; a cuceri pe cineva

                Notă: Îmbrobodirea este, evident, o acoperire a capului cu o broboadă. În acest caz, broboada este una imaginară, urzită din vorbe, dar suficient de mare și de groasă încât să nu se mai vadă prin ea adevărul.

a împărți două paie la trei măgari a încerca zadarnic să mulțumești pe toată lumea, atunci când nu ai îndeajuns ce oferi

Notă: Această formulare glumeață ironizează, de fapt, o stare de fapt oarecum penibilă. Că, altfel, pentru măgari paiele n-ar fi chiar o mâncare preferată, ci doar una de criză...

a împroşca (pe cineva) cu noroi   a calomnia, a defăima (pe cineva), a-l dezonora, a-l ponegri

Nota: Noroiul este simbolul mizeriei și, de aceea, a-l arunca asupra cuiva este clar că are efectul unei degradări de imagine, în primul rând.

a împuia capul a repeta cuiva în mod insistent un lucru; a ameţi pe cineva cu vorbăria

Notă: Expresia, ușor pleonastică, vine să accentueze, o dată în plus, că deși a împuia înseamnă ”a ameți cu vorba” 4), această amețeală se urcă și se localizează la cap (normal!).

a încerca marea cu degetul a încerca să faci lucruri mult mai mari decât îţi stă în putere; a încerca imposibilul

Notă: Expresia este, se pare, o reminiscență de pe vremea când degetul era o unitate foarte mică de măsurare a lungimii (1 deget = circa 18,5 mm), cu care se încerca să se măsoare ceva imens, precum marea [76]). Adică, o muncă zadarnică!

a încurca borcanele        a încurca lucrurile, a confunda ceva cu altceva; a înțelege greșit

                Notă: De proveniență argotică, expresia nu este o născocire prea veche și face aluzie, probabil, la borcanele pline (și neetichetate) din cămară.

a încurca iţele  a încurca lucrurile asa încât să fie destul de greu de descurcat; a complica o situație

Notă: Expresia face referire la ițele războiul de ţesut, care sunt formate din niște rame ce susţin o serie de fire cu ochiuri aşezate vertical, ajutând la realizarea țesăturii, cu condiţia ca acele fire verticale ale ițelor să nu se încurce.

a îndruga verzi şi uscate a spune vrute şi nevrute; a vorbi mult şi fără rost

Notă: Expresia este o asociere metaforică sclipitoare de cuvinte, aparent, fără nicio legătură și, dacă nu i-am ști înțelesul, acesta ar fi greu de dezlegat sau chiar imposibil! Știiind însă că expresia face referire, totuși, la vorbărie, parcă o asociere de înțelesuri am putea face. De pildă, verbul a îndruga, care înseamnă, de fapt, a toarce grosolan o fibră vegetală, în acest context, ar trebui ”tradus” prin a înșira vorbe fără rost iar verzi și uscate, prin analogie cu o altă expresie argotică: a scoate bălării pe gură, nu se poate referi decât la aceste bălării, de tot felul, dar niciuna de folos, ca și vorbele îndrugate...

a înjura ca un birjar        a face uz de înjurături dintre cele mai urâte

Notă: Pe vremea când transportul în orașe nu se făcea decât cu trăsura cu cai, birjarii care mânau nebunește acești cai, fiind plătiți la numărul de curse și funcție de câștigurile aduse stăpânilor de trăsuri, au devenit proverbiali prin violenţa limbajului lor.

a înghiți în sec a râvni la ceva, a-i fi poftă; a înghiți fără a avea ce, doar salivând

                Notă: Desigur că această expresie nu se referă, musai, la a mima înghițitul în sec, ci se referă, mai ales, la ideea în sine.

a întinde (cuiva) o mână de ajutor a ajuta pe cineva nevoiaș sau nepriceput

Notă: Expresia are la bază un gest simplu și firesc de a întinde o mână pentru a salva pe cineva de la înec sau care este căzut și nu-l mai ajută puterile ca să se ridice. Acum înțelesul ei este mult mai generalizat, mâna de ajutor devenind, adesea, una pur simbolică.

a întoarce (ceva) pe toate feţele   a cerceta amănunţit (ceva); a examina cu atenție (ceva)

Notă: Evident că această întoarcere pe toate fețele, deși indirect, spune totul despre originea expresiei, făcând referire la ceva palpabil, pe care trebuie să-l privești din toate unghiurile pentru a-l înțelege. Acum, expresia, generalizându-se, face referire și la lucruri abstracte, care nu pot fi privite și analizate decât cu gândul.

a întoarce spatele cuiva a refuza orice dialog cu acesta; a-l ignora; a-l evita

Notă: La propriu vorbind, expresia își are originile într-o atitudine a celor ce se resping și nu se suportă, evitând a da ochii unul cu celălalt, chiar și atunci când se întâlnesc, întâmplător, pe stradă. În această situație, evitarea constă, fie ca unul dintre ei să facă, deodată, cale întoarsă, fie să treacă pe partea cealaltă a drumului. Cam acesta a fost, la origini, modul de a întoarce spatele cuiva...

a înţărca bălaia a nu mai fi îndestulare; a se isprăvi chilipirul sau avantajul, profitând de slăbiciunea sau munca altuia; a dispărea o situație prielnică

Notă: Terminologia pastorală folosită în această expresie ne duce cu gândul, cumva, la proveniența ei. Astfel, bălaia nu poate fi decât o vacă din laptele căreia trăiau toți ai casei. Vestea că bălaia a înțărcat, deci nu mai dă lapte, este una de avertizare, cum că s-a terminat cu îndestularea.

a învăţa ca pe apă            a învăţa pe de rost

Notă: Expresia se referă, probabil, la faptul că apa este ceva foarte cunoscut și reținut de toată lumea. Căci, atunci când îi este sete, fiecare știe unde să se ducă, să găsească apa. Deci așa cum înveți, de mic copil, care este apa și unde o poți găsi, ca să nu mori de sete, acest lucru devenind un automatism, tot așa ar însemna și a învăța (ceva) ca pe apă.

a învăţa minte  a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută; a pedepsi (pentru a-i fi de învățătură); a trage învățăminte dintr-o experiență neplăcută; a lua aminte, a băga de seamă

                Notă: Deși aparent pleonastică sau fără sens, expresia face referire, de fapt, la faptul că mintea se dobândește prin învățare și învățăminte.

a juca festa (cuiva)         a păcăli (pe cineva); a face (cuiva) o farsă

Notă: Festa însemnând glumă, păcăleală, farsă, atunci asocierea cu verbul a juca este una pur teatrală, farsa fiind gândită ca o punere în scenă regizată, precum la teatru.

a lăsa cu limbă de moarte  a da, în ultimele clipe ale vieții, dispoziții care să fie îndeplinite după moartea sa; a lăsa testament

                Notă: Expresia este, de fapt, un testament verbal, în mentalitatea populară.

a lăsa pe cineva de capul lui         a-l lăsa să facă ce vrea; a nu-l mai ține din scurt, a nu-l mai supraveghea

Notă: Prepoziția de are înțelesul, în această expresie, de după. Deci, o tălmăcire aproximativă a expresiei ar fi: a lăsa pe cineva să facă ceva după cum îl duce pe el capul (mintea).

a lega cobză (pe cineva) a lega (pe cineva), strâns și bine, astfel încât să nu se mai poată mișca

Notă: Expresia face referire, desigur, la coardele cobzei, care sunt în număr destul de mare (de regulă, opt) și care sunt legate foarte întins.

a linge ce-au scuipat alţii   a nu avea pic de demnitate; a se compromite cu bună ştiinţă

                Notă: Expresia este o parodiere hidoasă a zicătorii ”Nu linge unde ai scuipat!”.

a lovi strechea (pe cineva) (despre oameni) a se purta ciudat; a se agita fără motiv, a fi plin de neastâmpăr

Notă: Expresia face referire la asemănare dintre comportamentul anumitor oameni cu cel al animalelor atacate de streche, știut fiind că aceasta este o insectă parazită ce se înfige pe sub pielea animalelor domestice, hrănindu-se cu sângele lor, și care își depune larvele acolo, larve ce ajung apoi în corpul animalului, ducând, în final, la moartea acestuia.

a lua capul cuiva  a omorâ pe cineva; a porunci decapitarea cuiva; a pedepsi, a persecuta

Notă: A lua capul cuiva, la propriu, evident că înseamnă decapitare însă expresia, cel mai adesea, se referă la sensul figurat, adică la o pedeapsă crâncenă, soră cu moartea.

a lua câmpii      a-și pierde mințile, a înnebuni; a ajunge la disperare

                Notă: V. a bate câmpii.

a lua cu dulugeacul (pe cineva)    a lua cu încetul (pe căi raţionale), cu răbdare

Notă: Aceasta este o expresie specifică unor zone restrânse din Muntenia și Oltenia, în special, a cărei origine aș îndrăzni să cred că este una puțin hazlie. În limba sârbă există cuvântul doručak (pronunțat doruceac), care înseamnă micul dejun (gustarea de dimineață). Pe vremuri, meșterii sârbi ajungeau prin aceste ținuturi, în special, pentru construirea sau renovarea de biserici. Și pentru că aceștia nu aveau posibilitatea să-și gătească, pe unde se duceau, negociau lucrarea cu toate mesele incluse, începând cu micul dejun (cu doruceac-ul). Sătenii neînțelegând prea bine cum e cu doruceac-ul, i-au zis dulugeac... Și tot întinzându-se meșterii sârbi cu lucrarea, că lucrările de artă (se știe!) sunt migăloase, atunci sătenilor li se părea că, în fiecare zi, aceștia o luau cu dulugeacul, adică începeau cu masa de dimineață, fără grabă, apoi venea masa de prânz, masa de seară și tot așa, cu calm, răbdare și pricepere, până ce terminau, într-un sfârșit.

a lua cu japca (ceva)      a lua cu forţa şi pe nedrept; a obliga, a forța pe cineva

                Notă: Cuvântul japcă provine din limba bulgară, unde жабка înseamnă laț, capcană 4), de unde decurge și înțelesul acestei expresii.

a lua de suflet  a înfia un copil, a adopta

Notă: Punând în balans expresiile antonime a lua de suflet cu a da de suflet, putem observa că, în ambele situații, construcția lingvistică ”de suflet” are înțelesul de copil adoptiv. Dar faptul că, uneori, această construcție lingvistică este formulată chiar copil de suflet ne-ar îndreptăți să credem că, de fapt, în acest caz, suflet ar însemna adopție.

a lua din căluş (pe cineva) a damblagi, a paraliza; a-l lua frigurile

Notă: În credința populară, luatul din căluș era o boală dobândită de cineva, ca un fel de sancţiune cerească pentru nerespectarea sărbătorilor de Rusalii, când se juca, prin sate, călușul.

a lua în dăvânt (pe cineva) a-l prinde frigurile; a fi luat de iele

Notă: Dăvântul [77]) sau devântul 4) este denumirea populară a răcelii și a reumatismului 4) dar și o formă de paralizie sau nebunie, asemănătoare celei ce decurge din jocul ielelor 77).

a lua la bani mărunţi       a cere (cuiva) socoteală, a verifica în detaliu pe cineva

Notă: Este știut că banii mărunți (mărunțișul) sunt, de regulă, monezi de valoare mică și foarte mică iar când cineva are timp să se ocupe și de acest mărunțiș, înseamnă că chiar își dorește să găsească nod în papură.

a lua la mişto (pe cineva)   a ironiza (pe cineva); a lua în derâdere

                Notă: V. a face mişto (de cineva).

a lua la rost      a cere socoteală; a pune la punct (pe cineva)

Notă: Expresia provine, se pare, de pe vremea când cuvântul rost însemna gură, grai, vorbire 4), după care ”s-a întîmplat un lucru miraculos în laboratorul limbii noastre, cîndva prin secolul al XVI-lea sau al XVII-lea: s-a trecut de la un sens concret la unul de speculaţie ultimă. De fapt, sensul concret iniţial s-a dedublat: rostul ca gură a sfîrşit prin a însemna deopotrivă deschizătură.” [78])

a lua la trei păzeşte        a certa, a dojeni aspru; a cere explicații pentru anumite fapte rele; a apostrofa

Notă: Potrivit lingvistului Iorgu Iordan, această expresie ar deriva, prin mai multe substituiri și transformări cu subânțeles, din expresia a nu face trei parale 64). Adică, nu iei mai nimic pe cineva, lipsit fiind de valoare, de unde a derivat varianta a nu lua trei parale. De aici, ca o mustrare subtilă, a apărut a lua la trei, adică trebuie să faci ceva să-ți crească valoarea. După care, s-a mai adăugat și ferește, adică ”a lua la trei, ferește”, asta însemnând că dojana se lasă deja cu vorbe de ocară.

a lua mau          a ameți, a face (pe cineva) să-și piardă cunoștința (în urma unei lovituri); a lăsa (pe cineva) fără putere, a istovi; a ucide

                Notă: Maul, scris exact sub această formă, semnifică, în germană, gură; adică, expresia ar însemna, de fapt, a-i lua (cuiva) gura, a-l lăsa fără grai, urmare a unei epuizări fizice sau a unei lovituri cauzatoare de moarte.

a lua peste picior a lua în derâdere pe cineva, a-l ironiza, a-și bate joc; a jigni

Notă: Se pare că, la origine, expresia era sinonimă cu a pune piedica (cu piciorul), în sensul de a tăvăli pe cineva pe jos, fără motiv, doar așa, pentru distracția celor de față.

a lua plasă        a se înşela, a se păcăli

Notă: Expresia provine de la cursele de cai, de pe vremuri, unde calul favorit, când pierdea cursa, era trecut pe tabela de marcaj, drept consolare, ca „plasat" pe locul doi [79]).

a lua poziţia mutului       a nu mai scoate o vorbă, stând nemişcat şi cu capul în jos (de ruşine, de supărare sau dintr-un alt considerent); a amuţi

                Notă: Poziția mutului se referă  aici  la situația în care acesta se află, de a nu putea comunica.

a lua ţeapă       a fi înşelat, escrocat; a se păcăli, a se fraieri; a fi fraudat

Notă: Expresia este, probabil, o aluzie ironică la cel ce a fost fraierit, în sensul că, în loc să obțină ce se aștepta s-a ales cu o țeapă, pe care și-a luat-o, consolator, pentru a-l străpunge pe cel ce-l escrocase, potrivit obieceiului mai vechi, de pe vremea lui Vlad Țepeș.

a lua-o la sănătoasa       a fugi unde vezi cu ochii, a alerga, a o rupe la fugă

                Notă: Expresia este o elipsă glumeață a zicalei fuga e ruşinoasă dar e sănătoasă 64).

a lucra cu cap  a face un lucru bine gândit

                Notă: Expresia poate emana o dublă ipostază a sintagmei cu cap: una referitoare la minte și alta referitoare la conducător.

a mânca ca un spart       a mânca fără măsură, a nu avea saț; a mânca cu poftă, cu lăcomie

                Notă: Expresia oferă (cacofonic) imaginea caricaturală a unuia care nu își mai găsește sațul, de parcă ar avea burta spartă...

a mânca căcat  a vorbi prostii, a minţi, a spune minciuni

                Notă: Expresia s-a născut, probabil, mai mult ca o vorbă de ocară adresată celui care minte, pentru a-l determina să se oprescă.

a mânca de harț   a nu ține post miercurea și vinerea; a te spurca

Notă: Expresia provine de la numele câinelui Arțibur, alintat Harți, câine căruia, potrivit credinței populare, i s-ar închina armenii; de aici, a mânca precum un câine sau precum armenii, adoratorii acestui câine 4).

a mânca o palmă  a primi o lovitură de palmă

                Notă: Palma încasată era, de fapt, ”altoită” peste gură, adică s-o mănânce, cum ar veni...

a mânca răbdări prăjite  a nu avea ce mânca; a răbda de foame

                Nota: Expresia face haz de necaz, adică cine tot rabdă de foame are suficiente răbdări pe care, pentru diversificarea meniului, le poate prăji...

a mânca terci   a minți; a nu ști ce vorbește

Notă: Terciul fiind un fel de mămăligă foarte moale, ne conduce la echivalarea acestei expresii, ceva mai pudică, cu expresia ceva mai vulgară a mânca căcat, ambele având același înțeles și subânțeles...

a merge pe mâna cuiva  a urma indicaţiile acestuia; a acorda încredere deplină cuiva

                Notă: Expresia face trimitere la o manipulare cu bună știință, bazată pe o încredere cu riscuri asumate și cu rațiuni mai mult sau mai puțin clare.

a merge pe trei cărări      a fi beat încât nu mai poate ţine drumul drept

Notă: Cărarea spre înainte este, normal, cea pe care cel beat dorește să meargă, numai că echilibrul nu-l prea ajută și, ironizând această situație, expresia mai inventează alte două cărări: una spre stânga și alta spre dreapta, după cum își abate direcția, involuntar, cel în cauză.

a minţi de îngheaţă apele   a minţi într-un mod scandalos, a minți cu nerușinare

Notă: Se crede că expresia are ceva conotații demonice și că, potrivit unei străvechi credinţe românești, minciuna, într-o formă cât mai gogonată poate produce miracole şi izgoni demonii răi, deci și înghețarea apei [80]).

a munci pe coate a munci din greu

Notă: Expresia exagerează, pentru a impresiona, imaginea epuizării fizice și a voinței de a învinge greutățile vieții: după ce cazi din picioare, continui să lucrezi și pe brânci...

a muri cu zile    a muri dintr-o greşeală a cuiva sau datorită ignoranței celor ce puteau să ajute și n-au făcut-o

Notă: Expresia face aluzie la spusele Bibliei, cum că zilele omului sunt numărate chiar di-nainte de a se naște (Psalmul 139, versetul 16). Vezi și expresia a avea zilele numărate. În cazul de față, avem de-aface, paradoxal, cu o neîmplinire a zilelor ursite, pe fondul unui ghinion sortit...

a muri de inimă rea         a se oftica; a muri din cauza cuiva, care-l supără

                Notă: Inimă rea înseamnă, în credința populară, necazuri, supărări. Și, se pare, că știința a dovedit că chiar se paote muri de supărare...

a năvăli tătarii  a se grăbi foarte tare, a fugi fără un motiv serios

                Notă: Evident că expresia provine de pe vremea când tătarii năvăleau prin satele românești și făcea dezastru pe unde treceau.

a nu avea (pe cineva) la inimă      a nu suporta (pe cineva), a nu-l suferi; a dispreţui pe cineva

Notă: În mod figurat, inima este socotită drept locaș al sentimentelor și, în mod ironic, expresia face referire la situația când sentimentele sunt de repulsie, față de cineva.

a nu avea căpătâi a nu avea niciun rost în viață

                Notă: Atunci când nu ai nici pe ce pune capul, când te culci, e semn că nu ești în stare de nimic, că nu ai nimic al tău.

a nu avea încotro a nu avea de ales, a nu avea altă posibilitate

                Notă: În acest context, încotro înseamnă oriunde, ca alternativă.

a nu avea minte nici cât găina      a avea minte puțină, a putea fi ușor păcălit

                Notă: S-a demonstart că, totuși, găina este o pasăre inteligentă dar, prin micimea ei, i-a inspirat românului o comparație, puțin zis, ironică.

a nu avea tragere de inimă a nu avea niciun îndemn sau poftă să facă un anumit lucru; a nu avea chef să facă ceva

                Notă: Tragerea de inimă este sinonimă, adesea, cu atracția sufletescă, însemnând, de fapt, motivare, pasiune sau drag de a face ceva.

a nu avea unde arunca un ac        a fi mare înghesuială; a nu mai avea loc nimic într-un anume spaţiu

                Notă: Expresia își are originea, se pare, în mediul pescăresc, făcând referire, inițial, la aruncarea acului de undiță.

a nu da-n de-a buna (cuiva)                    a nu fi de acord cu ce spune (cineva), a nu-l aproba

Notă: Expresia este derivată, probabil, dintr-o altă expresie, mult mai directă, a nu fi de-a bună, adică a prevesti ceva rău, în cazul de față prevestirea fiind, de fapt, un dezacord, o respingere a unei idei, a unei propuneri etc.

a nu face nici doi bani    a valora mai nimic, a fi lipsit de valoare

Notă: Banul, se știe, este o monedă lipsită de valoare, pe care nu poți cumpăra nimic iar doi bani pare să facă referire la acea punguță, tot fără valoare,  pe care a găsit-o cocoșul moșului din povestea lui Creangă.

a nu fi câştigat la belciuge a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de sacrificiu sau serviciu

Notă: Belciugele la care se face referire aici este acel joc de noroc întâlnit prin bâlciuri, unde se poate câștiga diferite obiecte prin aruncarea cu pricepere a anumitor inele. Adică, cel în cauză, câștigat la belciuge fiind, deci fără mari eforturi financiare, printr-un noroc, poate fi sacrificat, pentru orice experiment sau serviciu, fără prea mari păreri de rău.

a nu fi dus (de multe ori) la biserică a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute; a nu respecta nişte reguli de comportament

                Notă: Se presupune că cei ce merg regulat la biserică sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, oameni pe care te bazezi și de care nu îți este teamă. De unde ar rezulta că cei ce trec mai rar sau niciodată pe la biserică sunt oameni periculoși, imprevizibili.

a nu fi în apele lui a nu se simţi bine; a-i fi rău; a fi abătut

Notă: Pruncul, când se naște, se rupe apa (lichidul amniotic) în care acesta se dezvoltă în pântecul mamei și primul țipet al acestuia, după ce nu mai este în apele lui, este un țipet de venire într-o altă lume. În popor, se spunea că, acest țipet este unul normal și că se datorează faptului că pruncul nu mai e în apele lui. De aici, expresia și-a extins înțelesul și pentru alte situații.

a nu fi în toane bune      a nu fi bine dispus

Notă: Spuneam ceva mai sus despre cuvântul toană că ar putea fi un cuvânt pur românesc, sinonim cu capriciu (v. a avea toane). Aș completa aici doar că acest cuvânt s-ar putea să vină din lumea pescarilor, unde toana este o gaură mare făcută, iarna, de aceștia în gheața unui râu spre a putea pescui dar și timp potrivit pentru pescuit sau loc unde se aruncă năvodu 4). Așadar, așa cum peștele se lasă prins la năvod după cum e toana de bine amplasată sau de exploatată la momentul potrivit, așa și cu capriciile omului...

a nu fi mai breaz decât alţii a nu se deosebi de alţii, a fi la fel ca toți cei de teapa lui

Notă: Știind că un cal breaz înseamnă un cal mai deosebit, având o pată albă în frunte (numită și stea sau țintă) sau doar o dungă albă pe bot 4), atunci e clar că și ceilalți cai breji vor arăta la fel, nu vor avea nimic în plus.

a nu fi mare scofală        a fi relativ uşor de rezolvat sau de făcut ceva

Notă: Scofala este un fel de budincă mocănească făcută, după o rețetă veche, cam din tot ce dă muntele: ciuperci, brânză, unt, mure dar și cu ceapă și usturoi [81]). Adică ceva destul de complicat pentru o rețetă veche de peste un veac dar foarte la îndemână și foarte apreciată, de unde a apărut, ca regionalism, și verbul a scofăli, adică a face bucate bune, a găti bine 4).

a nu fi un cap de ţară      a nu fi nimic grav, nicio nenorocire; a nu fi ceva important sau greu de făcut

                Notă: Capul de țară ne duce cu gândul, desigur, la hotarele țării, la granițe, care, fiind foarte importante, sunt și bine păzite.

a nu întinde coarda        a nu exagera; a nu depăşi anumite limite; a nu forța nota

                Notă: Evident că, dacă se întinde coarda prea mult, aceasta se rupe. E vorba aici, în general, despre coardele unor instrumente muzicale.

a nu mai apuca ziua de mâine      a muri până a doua zi

Notă: Explicit, expresia ar vrea să spună că, din diverse motive, reale sau închipuite, cel în cauză nu ar mai apuca să vadă lumina zilei care vine, fiindu-i moartea pe-aproape.

a nu mai avea pe cineva la inimă  a-l respinge, a nu-l mai iubi, a nu-l mai suporta

Notă: Dacă inima e sediul sentimentelor, atunci când atracția pentru cineva dispare, înlocuită fiind cu repulsia, senzația celui afectat de această schimbare este că acel cineva a dispărut din inima sa (ori, poate, doar ar vrea!).

a nu mai pupa (cineva, ceva)        a ameninţa (pe cineva) că nu-i va mai da nimic; a nu mai dobândi nimic

                Notă: Pupatul din această expresie are înțelesul de a obține ceva râvnit 4), precum un sărut.

a nu mai şti pe unde să scoată cămaşa      a intra în nişte încurcături foarte mari; a nu mai şti de capul lui; a fi la ananghie

Notă: Înainte vreme, atât la femei cât și la bărbați, cămașa se scotea pe cap, ceea ce presupunea ceva efort și concentrare, mai ales că pe la mâneci și pe la gât cămășile erau prevăzute, adesea, cu bentițe și ciucurași ce necesitau ceva atenție. Adică, expresia ar fi, cumva, sinonimă cu locuțiumea verbală a nu mai ști de capul lui.

a nu mişca niciun deget a nu face niciun efort; a nu dori să ajuţi pe cineva cu nimic

Notă: Pentru a realiza ceva concret, ai nevoie, în primul rând, de mișcarea mâinilor și este știut că lucrul ce se face cel mai ușor necesită cel puțin mișcarea unui deget (de exemplu, să apeși o tastă). Altfel, fără nici cea mai mică mișcare, nimic nu este posibil...

a nu pune la inimă          a fi mai indiferent faţă de unele necazuri

                Notă: După cum se știe, doar ceea ce te mișcă și te afectează emoțional simți că se pune la inimă.

a nu ridica un pai a nu face niciun efort; a sta degeaba; a nu face absolut nimic

Notă: Paiul, fiind o tulpină cilindrică subțire, goală pe dinăuntru și uscată, specifică plantelor graminee, făcea, pe vremuri, obiectul unor munci, ce începeau din câmp, de la seceriș, și se sfârșeau când acesta ajungea în vatră, la foc, sau în grajdul animalelor. Totodată, paiul este un bun exemplu de lucru ușor de manipulat. De aceea, această expresie vine ca o exemplificare clară a unui refuz total de a munci.

a nu se face gaură-n cer a nu fi nicio pagubă; a nu se întâmpla niciun rău

Notă: Gaura în cer este o viziune apocaliptică asupra sfârșitului lumii. Expresia face trimitere, așadar, la ceva catastrofic, pentru a scoate în evidență, consolator, faptul că paguba sau răul întâmplate sau pe cale de a se întâmpla echivalează, de fapt, cu mai nimic...

a nu se juca cu focul      a evita o situaţie conflictuală sau o primejdie iminentă; a nu trata cu ușurință o situație primejdioasă, deosebit de gravă

                Notă: Expresia pare a fi mai mult o atenționare pentru copii dar, în sens figurat, poate însemna ceva mai mult: un pericol grav, neprevăzut.

a nu se vedea om cu om a fi beznă totală; a fi foarte aglomerat; a fi fum, praf sau ceață foarte dense

                Notă: Expresia a fost legată, se pare, la începuturi, de existența fumului dens (fumăraie sau fumărie), după care înțelesul ei s-a extins.

a nu şti de laie, de bălaie   a nu şti prea multe; a fi neascultător sau nepriceput

Notă: Se spune, în mod savant, că ”dipticul laie / bălaie, folosit în paremiologie, are o funcție eliminatorie: ori e laie ori bălaie” [82]). Adică, pentu cine n-a priceput, cuvintele laie și bălaie, întâlnite în zicătoarea ori e laie ori bălaie, s-ar elimina unul pe celălalt, ca înțeles. Pe de altă parte, ”în sistemul de texte mioritice, funcția, din contră, este combinatorie, pentru că formele lexicale laie – bălaie poartă un accent semantic special: ni se indică un animal năzdrăvan, însemnat” 82). De fapt, balada Miorița face referire la alternanța laie – bucălaie, care e cu totul altceva... Așa că, rămâne tot ca la început: expresia în cauză are înțelesul clar de a fi atât de îndărătnic încât să nu poți face diferența între alb și negru.

a nu valora nici cât o ceapă degerată         a fi fără valoare, lipsit de importanţă

Notă: Judecând după semnificația cepei degerate, se înțelege că expresia nu ar trebui folosită decât atunci când vorbim despre oameni sau lucruri care, cu ceva vreme mai înainte valorau, totuși, ceva, nu erau chiar nulități...

a nu zice nici bleau        a tăcea din gură, a nu (mai) zice nimic; a nu zice nici pâs

Notă: Utilizarea acestei expresii în comuna Șerbăneștii de Olt, așa cum o auzeam eu, pe când eram copil, făcea referire, îndeosebi la câini, în sensul că nu lătrau, deci nu erau buni de pază. Și poate că nu e întâmplătoare folosirea, în Banatul Sârbesc, a unei formulări, în graiul specific locului, de genul ”kîń-ļi bļeuĭe, ka kînd ĭe bolnau, latră numa kînd șî kînd” [83]), adică, ”traducând” din rumânește în românește, ”câinele bleuie, ca și când e bolnav, lătrând doar când și când”. Adică verbul a bleui ar însemna, de fapt, a zice bleau, iar bleaul este acel scâncet de suferință și de neputință al câinelui, când nu poate lătra sau refuză să mai latre.

a nu-i ajunge cu prăjina la nas      a fi foarte îngâmfat şi plin de sine, a fi înfumurat, a umbla cu nasul pe sus, a fi încrezut

Notă: Expresia, fiind sinonimă cu a umbla cu nasul pe sus, vine să exagere și să ironizeze puțin acest comportament al celui ce se simte plin de sine. Că prăjina este o veche unitate de măsură a lungimii egală cu vreo 5-7 metri 4). Adică, nasul este ținut sus de tot, nu doar așa oleacă!

a nu-i ajunge (cuiva) nici la degetul mic      a dispreţui pe cineva într-un mod extrem

Notă: Aluzia care se face aici este una ce ține de asemuirea dintre două persoane: una bine plasată, aflată într-o postură de invidiat, și alta dornică de a-l ajunge, de a-i da mâna și, eventual, de a-i lua locul.

a nu-i ajunge la o măsea (despre mâncare) a fi puțină; (despre cei flămânzi) a nu le ajunge mâncarea

Notă: Mâncarea este mestecată, de regulă, folosindu-se toate măselele dar, atunci când este prea puțină, ironic vorbind, ea nu ajunge nici măcar la una dintre măsele.

a nu-i fi (de-)a buna cuiva  a(-i) prevesti ceva neplăcut, rău

Notă: Expresia este folosită, adesea, ca un fel de superstiție, cu referire la cineva care este prea bine dispus, prea vesel și croit pe șotii de tot felul, ieșindu-și din tiparele obișnuite.

a nu-i sta nimeni în faţă 51)  a impune respect sau teamă

Notă: Expresia este oarecum sinonimă cu a nu-i trece nimeni prin față, ambele făcând referire la o regulă cunoscută a bunelor maniere: locul din față i se cuvine, în semn de respect, celui mai mare în grad, mai puternic, mai în vârstă sau mai valoros.

a nu-i trece nimeni pe dinainte     a fi foarte autoritar; a nu se lăsa întrecut, depășit

                Notă: Spre deosebire de a nu-i sta nimeni în față, această expresie pune accentul nu pe respect, ci pe autoritate și competiție.

a nu-i veni-n gură a nu se putea exprima, deși ar avea cunoștiințe

                Notă: Expresie eliptică pentru a nu-i veni vorba în gură; cu alte cuvinte, nu găsește vorba potrivită sau are un lapsus.

a nu-i veni pe limbă        a nu se putea exprima, deși ar avea cunoștiințe

                Notă: Expresie eliptică pentru a nu-i veni vorba pe limbă; v. a nu-i veni-n gură.

a nu-l atinge c-un deget a fi foarte sensibil, irascibil

Notă: Mișcarea unui deget implică, teoretic, cea mai mică atingere voită pe care ai putea-o avea cu cineva. Așadar, expresia pune în evidență, metaforic vorbind, o limită a insuportabilității dusă la extrem.

a nu-l durea nici în spate a nu-i păsa (de ceva anume), a-i fi indiferent

Notă: Durerea în spate este, de regulă, una trecătoare, fără riscuri majore, de care nu te sperii și, de aceea, nu îți prea pasă. De aceea, expresia în cauză invocă această durere comună, banală, ca simbol temerar al indiferenței.

a nu-l încălzi cu nimic    a nu avea niciun folos; a nu ameliora cu nimic o situaţie existentă

                Notă: Încălzirea la care se face referire în această expresie este, de fapt, o formă de entuziasm, de afectare emoțională sau cerebrală.

a nu-l mai răbda pământul (despre un om rău) nu-l mai suportă nici pământul (pe pamânt, dar sub pământ, e altceva!)

                Notă: Expresia pare a fi un fel de blestem; de aceea am și inserat ironia din paranteza finală...

a nu-l scoate dintr-ale lui   a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte și ce face; a-și vede de treaba lui

                Notă: Expresie eliptică pentru a nu-l scoate din preocupările, gândurile sau planurile lui.

a nu-l trage inima a nu avea niciun îndemn, nicio chemare, când face ceva

                Notă: Tragerea de inimă este, de fapt, o atracție sufletească, o motivație spirituală.

a nu sta cu mâinile în sân  a nu rămâne indiferent; a acționa cumva

                Notă: Mâinile în sân semnifică lipsa de preocupare și indiferența față de o stare de lucruri.

a nu-şi mai vedea capu' de treabă a fi foarte ocupat, foarte împovărat

Notă: Ca să îți poți vedea capul, ar trebui să ai timp pentru a te uita într-o oglindă; așadar, expresia face referire la neglijarea totală a propriei imagini din lipsă de timp, fiind ocupat cu lucruri mult mai serioase.

a nu-și pune mintea cu cineva      a nu băga în seamă spusele sau faptele (deranjante) ale cuiva; a nu lua în serios pe cineva (care nu merită)

                Notă: Expresie eliptică pentru a nu-și pune mintea la contribuție în legătură cu cineva...

a o băga pe mânecă       a fi prins cu minciuna; a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală; a ajunge într-o situaţie delicată, de speriat; a încremeni; a o încurca

                Notă: Expresia se referă, aluziv, la o modalitate cunoscută de a trișa, la jocul de cărți, aceea cu asul din mânecă, și la rușinea de a fi prins.

a o face de oaie   a intra într-o încurcătură, a da-o în bară, a da de belea; a face o gafă mare, a comite o greșeală mare; a proceda neîndemânatic

Notă: Conotația negativă a oii provine dintr-o observație comună: ea umblă în turmă, este mult prea blândă și nu se revoltă. De aceea, orice gafă sau încurcătură făcută în necunoștință de cauză sau din spirit de turmă este considerată de oaie...

a o face lată     a petrece, a chefui; a face o gafă, a greşi

Notă: La origine, se pare că această expresie se referea doar la petrecere, care, când se-ntindea, ca amploare și durată, devenea lată. Înțelesul ei s-a extins apoi și la greșeala făcută fără voie.

a o lăsa baltă   a renunţa la ceva anume; a nu persevera; a se da bătut; a nu se mai interesa de ceva

Notă: Expresia se referă la o muncă abandonată, considerată ca fiind zadarnică, cu referire la acele terenuri joase sau viroage unde băltea frecvent apa și care, în cele din urmă, erau lăsate în părăsire, nemuncite.

a o lăsa mai moale          a se delăsa; a încetini ritmul unei acţiuni

                Notă: Mai moale, în acest context, are înțelesul de mai domol, mai încet.

a o lua la moacă   a primi o bătaie zdravănă

                Notă: Expresia, semnificând încasarea unei bătăi zdravene, face referire la o bătaie cu bâta, moaca fiind acea măciucă din capătul acesteia.

a o lua pe cocoaşă         a încasa o bătaie zdravănă; a pierde, a fi învins

                Notă: Aluzie la bătaia pe care o primesc pe spate, cu biciul, animalele de tracțiune ca să-și depășească, vrând-nevrând, performanțele.

a o mierli          a încurca-o rău de tot; a muri; a sfârşi-o rău

           Notă: Expresie argotică, cuvântul mierli provenind din limba țigănească, din merla, care înseamnă va muri 4).

a o pune de mămăligă    a se afla sau a ajunge într-o situație dificilă, neplăcută; a o păți; a da greș

                Notă: Expresia se pare că vine de pe vremea când, neavând altceva mai bun de făcut, românul punea de-o mămăligă 64).

a o ţine pe-a lui a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte; a fi încăpățânat

                Notă: Adică, varianta lui de gândire sau de acțiune este singura în care crede și după care se ghidează.

a o ţine una şi bună        a fi foarte hotărât; a fi de neclintit în ceea ce gândeşte; a-și menține părerea; a nu ceda

                Notă: Una și bună semnifică singura părere bună; expresie sinonimă cu a o ține pe-a lui.

a păşi cu stângul a începe rău ceva; a nu izbuti ceva abia început

Notă: Expresia face aluzie la o superstiție a românilor, conform căreia, dacă faci primul pas cu stângul, atunci când pășești în momente importante ale vieții, nu îți va merge bine, acel lucru tocmai demarat nu se va sfârși cu bine.

a peria pe cineva a-l linguşi pentru a obțin anumite avantaje sau favoruri; a-l lăuda; a-l măguli

                Notă: Periatul este o treabă de atenție majoră, admirație și respect față de cel periat, tratat, în acest mod, ca pe un idol.

a pica în cur     a fi uimit de ceva sau cineva, a rămâne mască; a admira, a venera

Notă: Expresia este sinonimă cu a cădea pe spate și ambele provind interpretarea ironică a unui gest făcut atunci când admiri ceva de la distanță: faci un pas sau mai mulți înapoi, ridici capul și îți pironești privirea acolo unde ai ce admira... Numai că, exagerând puțin, această postură, dusă la exprem te poate conduce la o căzătură pe spate sau, în cel mai fericit caz, la o picare în cur.

a pişa ochii      a plânge fără motiv; a se smiorcăi

                Notă: Expresie vulgară și argotică, asemănând lacrimile cu urina...

a plânge inima în cineva a suferi mult, în tăcere

                Notă: Inima râde sau plânge (la figurat), în funcție de starea sufletească a fiecăruia; suferința este un plâns ascuns, simțit doar de inimă.

a pleca câine surd la vânătoare    a porni într-o acțiune complet nepregătit, doar ca să te afli în treabă, fără nicio șansă de izbândă

                Notă: Expresia face aluzie la ceva ineficient, inutil, nepotrivit, nelalocul lui, căci câinele surd nu prea are ce căuta la vânătoare, știut fiind că înstinctul lui, de a alerga să aducă stăpânului prada înpușcată, este declanșat la auzul focului de armă. Eu, cel puțin, așa am auzit această expresie, folosită fiind de șerbăneșteni, și nu numai; acum am descoperit (aiurea!) că, de fapt, expresia corectă ar fi a pleca câine sur la vânătoare, explicația fiind una cel puțin hazlie: cuvântul sur ar avea, aici, înțelesul de bătrân... Hai să fim serioși! În primul rând, nu am auzit pe nimeni, niciodată, că folosește cuvântul sur cu sensul de bătrân, atunci când este vorba despre un animal. În al doilea rând, nimeni nu a oferit, până acum, un exemplu, din literatura populară veche, care să arate că, inițial, câinele era sur și că, abia apoi, niște profani, ca mine, l-a făcut surd...

a pleca militar  a pleca să-și efectueze stagiul militar; a-și începe armata

                Notă: Locuțiune verbală specifică perioadei când stagiul militar era obligatoriu pentru băieți.

a prinde firul    a descoperi un punct de plecare; a înțelege ce trebuie făcut

Notă: Expresia face trimitere la firele încurcate, care trebuie mânuite cu grijă până se găsește unul din capete, după care, cu răbdare, încurcătura se rezolvă, fără a fi nevoie să se rupă firul.

a prinde mișcarea 30)       a înţelege din vreme ceva, a intui; a învăța ceva nou

                Notă: Pentru a prinde mișcare, orice acțiune a noastră are nevoie de un impuls, un imbold, care necesită o anumită formă de învățare.

a prinde pe Dumnezeu de picior   a avea mare noroc; a fi foarte fericit; a avea o mare bucurie

Notă: Simpla atingere a lui Dumnezeu, în ceruri fiind, n-ar fi posibilă, s-a gândit românul șăgalnic, decât, eventual, pe-un picior... Dar ce noroc ar fi, pe capul lui, dacă l-ar și prinde! Păi nu?! Metaforic vorbind, cam așa ar sta lucrurile cu această expresie.

a privi (pe cineva) de sus   a trata cu superioritate, a dispreţui; a fi arogant

                Notă: Este vorba, aici, despre un tip de comportament arogant, privitul de sus fiind unul dintre gesturile specifice acestuia.

a pune coada pe spinare a fugi pe furiş, a se sustrage de la o anumită responsabilitate; a pleca, lăsând totul baltă

                Notă: Expresia face aluzie la boii sau caii speriați, cu a căror reacție este asemănat comportamentul omului, în situații asemănătoare.

a pune de-a başca          a separa; a pune de-o parte

Notă: Cuvântul bașca este un arhaism de proveniență turcească, însemnând separat, de-o parte, altfel 4). Luat separat, cuvântul bașka din limba turcă, însemnă însă altul sau alta, deci avem de-aface cu o preluare parțială a termenului turcesc, care, pentru a avea înțelesul din limba română, este folosit în combinație cu alte cuvinte (başka yerde = în altă parte, başka türlü = altfel etc.) [84]).

a pune degetul a semna prin luarea amprentei de pe deget, precum analfabeţii

Notă: Până în anul 1960, neștiutorii de carte semnau documentele oficiale prin aplicarea amprentei degetului arătător de la mâna stângă, prin îmbibarea cu tuș a ultimei falange a acestuia.

a pune degetul pe rană  a găsi sau ghici cauza unei supărări sau neplăceri; a găsi punctul sensibil al unei chestiuni, partea slabă a unui lucru; a descoperi adevărata cauză a unei stări de lucruri

                Notă: Este evident aici faptul că expresia face referire la o rană lăuntrică, altfel aceasta n-ar mai trebui găsită sau descoperită...

a pune gaz pe foc a întărâta, a face să izbucnească un conflict; a întreţine o stare conflictuală; a ațâța

                Notă: Evident că gazul turnat pe foc nu-l stinge, ci mai rău îl aprinde, dar, cu sens metaforic, se practică.

a pune în gardă (pe cineva)            a(-l) avertiza, a(-l) înştiinţa, a preveni

                Notă: Punerea în gardă, în acest caz, înseamnă luarea tuturor măsurilor de apărare sau prevenire, pentru a nu fi surprins de ceva neplăcut.

a pune la punct    a lămuri o chestiune; a reduce pe cineva la tăcere, a-l admonesta

Notă: Expresia face referire, probabil, la o altă expresie înrudită: a fi pus la punct, în sensul de a-l aranja, a-i da o lecție. Cât despre punctul din această expresie, nu putem face decât o remarcă de ordin general, cum că înțelesul lui ar fi acela de țintă morală atinsă.

a pune la inimă a fi afectat de ceva ce se întâmplă în jur; a fi foarte sensibil; a se supăra mai mult decât trebuie

Notă: Verbul a pune are, aici, o semnificație aparte, aceea de apăsare, căci ceea ce se pune la inimă este supărarea, suferința; iubirea, de exemplu, vine din inimă, din suflet...

a pune la suflet a fi afectat de ceva ce se întâmplă în jur; a fi foarte sensibil; a se supăra pentru ceva ce nu merită

                Notă: Sufletul este o emanație controversată a inimii. De aceea, expresia este sinonimă cu a pune la inimă.

a pune lacăt la gură        a tăcea din gură, a nu (mai) zice nimic; a fi precaut cu ştirile pe care le comunici; a-ți ține gura, a-ți stăpâni vorba

Notă: Expresia nu provine, cum s-ar crede, de pe vremea securității comuniste, ci ceva mai de demult, de pe vremea când lacătul se făcuse cunoscut, adică cu mult timp mai înainte...

a pune mâinile pe piept  a muri, a deceda, a-și da duhul

Notă: Expresia invocă un obicei străvechi, ca mortului să i se împreune mâinile pe piept.

a pune mână de la mână a ajuta un nevoiaş, fiecare cu ce poate şi cum poate; a face chetă, a aduna prin contribuție voluntară; a aduna de la binevoitori diverse bunuri sau bani pentru întrajutorarea celor nevoiași

                Notă: Dacă a pune mâna înseamnă a face ceva, atunci a pune mână de la mână nu poate însemna decât o unire în efortul de a face ceva.

a pune paie pe foc          a întărâta, a întreţine o stare conflictuală; a instiga; a ațâța furia cuiva

                Notă: Paiele, după cum se știe, sunt, ca și gazul, foarte inflamabile, adică numai bune de întreținut focul deja aprins...

a pune pe cineva cu botul pe labe a-l face să se domolească, să fie supus; a fi redus la tăcere; a-l pune la punct

Notă: Asemănarea este evidentă, făcând trimitere la comportamentul câinelui, care, atunci când stă cu botul pe labe și se uită lung la tine, îți este supus și îți cerșește atenția

a pune pe drumuri pe cineva        a face pe cineva să meargă de colo până colo, mai mult decât ar fi necesar, pentru rezolvarea unei probleme

                Notă: A pune pe drumuri are, aici, înțelesul de a fi nevoit să umbli, de colo până colo, fără rost.

a pune pe gânduri            a intra la bănuială; a nu mai avea încredere în ceva sau cineva; a da de gândit

                Notă: A pune pe gânduri pe cineva înseamnă, de fapt, a-i da ceva de gândit, ceva care îl afectează într-un anume fel.

a pune pirostriile în cap a se căsători

Notă: Expresia are o nuanță ușor glumeață, pirostriile fiind, în limbaj popular, cununa ce o pune preotul, ajutat de nași, pe capul mirilor, în timpul oficierii cununiei religioase.

a pune sare pe rană        a întărâta pe cineva; a agrava o situaţie

Notă: Sarea a fost folosită mult timp, ca leac băbesc, pentru vindecarea rănilor ușoare și usturimea de neuitat iscată de sare, imediat după aplicarea ei pe rană, este cea care a stat, cu siguranță, la originea acestei expresii.

a pune suflet    a face ceva cu plăcere și pasiune; a face ceva cu sârg și totală dăruire

                Notă: Sufletul, în această expresie, se referă la ”totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului” 4).

a pune şaua pe cineva   a impune cuiva propria voinţă

Notă: Expresia vine, desigur, de la a pune șaua pe cal sau a înșeua pentru a fi încălecat. Tragic este că, în societate, oamenii folosesc principiul “înșeuării” și pentru semenii lor; și asta de când lumea sau, mai bine zis, de la căderea omului în păcat [85]).

a pune ţara la cale          a discuta vrute şi nevrute; a sfătui, a îndruma pe cineva să facă o anumită faptă, fără a avea competenţa necesară; a conduce, a administra o țară

Notă: Potrivit scrierilor istorice vechi, se spunea despre boierii cei mari că ei puneau țara la cale, în sensul că făceau regulile de administrare și o conduceau. Dar, complementar, expresia a pune la cale, ne duce cu gândul la un plan ascuns, la o intrigă.

a pune zăpor    (despre cai) a se împotrivi să mai tragă

Notă: Expresia face referire,  se pare, la comportamentul calului, într-o asemenea situație: opune rezistență și se împotrivește să mai tragă, ca și când în fața sa s-ar fi pus, înadins, un zăpor (adică: baraj, dig, stăvilar).

a purta pică (cuiva)        a duşmăni (pe cineva); a urî (pe cineva) în ascuns; a avea ciudă pe cineva

Notă: Originea acestei expresii aș îndrăzni să cred că este una destul de veche, având în vedere că pica, în limba latină, însemna coțofană [86]). Iar asocierea coțofanei cu semnificația actuală a cuvântului pică, aceea de ură ascunsă, se pare că ține de simbolistica medievală a coțofanei, pasăre despre care se credea, în rândul creștinilor, că ”semnifică răul, persecuţia sau moartea prematură” [87]). Așadar a purta pică cuiva ar echivala, semantic, cu a-i purta coțofana celui urât în ascuns, căruia i se poartă dușmănie iar, simbolistic, a-l urâ în ascuns, dorindu-i răul suprem.

a rămâne cu buza umflată  a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale; a suferi o pierdere ce nu mai poate fi recuperată

                Notă: Expresia ironizează pe cel înșelat, buza umflată fiind o grimasă spontană, involuntară, vizibilă pe fața celui supărat.

a rămâne cu gura căscată  a fi mirat, uluit sau înșelat în așteptările sale; a fi șocat de ceva neașteptat

Notă: Când suntem surprinși, este știut că rămânem, inconștient, cu gura deschisă, mai mult sau mai puțin, în funcție de gradul de intensitate al emoției asociate.

a rămâne în pană a fi împiedicat într-o activitate; a se găsi într-o situaţie (materială) jenantă; a nu mai avea bani sau resurse de orice fel pentru a continua o activitate începută; a se defecta un sistem tehnic, făcând imposibilă funcționarea sa

Notă: Expresia provine din limba franceză (être en panne = a fi în pană), de pe la începutul secolului XX, unde se consacrase deja în domeniul automobilului [88]).

a rămâne la coada vacii a nu învăţa carte pentru a evada din lumea satului; a rămâne țăran, necioplit

Notă: Expresia, inițial, avea un înțeles total diferit: a fi de la coada vacii însemna "a fi localnic, băştinaş autentic" și își avea originea într-un obicei mai vechi al românilor: atunci când cineva își pierdea o vacă și o regăsea, trebuia ”să jure că este a sa ţinând cu mâna coada ei” [89]). Potrivit aceleiași surse, ”după ce numărul locuitorilor din târguri şi oraşe a însemnat o alternativă demografică ce şi-a revendicat şi un statut sociocultural aparte (superior!), de la coada vacii a ajuns la înţelesul de ţăran, necioplit" 89). Mai mult decât atât, expresia a rămâne la coada vacii  a devenit , cu timpul, un fel de ”condamnare socială”, fiind folosită, adesea, ”ca ameninţare pedagogică: dacă nu înveţi bine, treci la coada vacii!” [90]).

a rămâne pe gânduri      a fi nedumerit de ce s-a întâmplat; a se isca un semn de întrebare; a medita, a reflecta, imediat după finalizarea unui eveniment

Notă: Între a sta pe gânduri și a rămâne pe gânduri nu există, evident, o sinonimie perfectă. În primul caz, cugetarea are loc de la sine, neiscată (musai!) de un eveniment anume, în timp ce în al doilea caz, aceasta este determinată, totdeauna, de un eveniment abia încheiat.

a râde cu gura până la urechi       a râde cu mare poftă sau în mod exagerat; a se prăpădi de râs

                Notă: Expresia ține de comicul caricatural, exagerând deschiderea gurii datorată unui râs cu poftă, de neoprit.

a râde inima în cineva    a fi plin de viaţă şi de voioşie; a fi bucuros, satisfăcut, mulţumit

                Notă: Expresie verbală cu o frumoasă valoare metaforică, ce se referă, în special, la modul în care este perceput cineva.

a ridica din umeri a nu ști; a fi în necunoștință de cauză; a-și arăta nedumerirea sau nepăsarea

Notă: Ridicatul din umeri este un gest al corpului, un exemplu universal de comunicare nonverbală, care, atunci când nu este un tic, semnifică, funcție de împrejurări, neînțelegere, nedumerire sau nepăsare.

a ridica pe cineva în slăvi   a lăuda pe cineva peste măsură; a preamări, a elogia

Notă: Slava și slăvirea sunt cuvinte de origine bisericească, prin care sunt lăudate și glorificate toate cele sfinte. Extinderea s-a făcut apoi, cu bună credință, și către eroii neamului, pentru ca, în cele din urmă, această expresie să cadă în derizoriu, mai ales în perioada comunistă, când se înălțau slăvi odioase partidului și conducătorului său iubit...

a rupe de la gură  a se lipsi pe sine pentru a ajuta pe altul; a se lipsi de strictul existențial necesar în favoarea unui țel măreț

Notă: Expresia, se înțelege, face referire, eliptic, la a rupe din bucata de pâine (sau altceva, de-ale gurii) pentru a rezolva o altă necesitate, caritabilă sau de suflet.

a rupe gura cuiva a face ceva atât de reușit şi de neaşteptat, încât să-i trezească acestuia uimire și nedumerire

                Notă: A rupe gura, în această expresie are înțelesul de a lăsa mut, fără cuvinte.

a rupe gura târgului        a uimi pe cei care te cunosc; a deveni, deodată, faimos într-o colectivitate

                Notă: Târgul, în această expresie, face referire la denumirea mai veche a orășelelor, unde locuitorii se cunoașteau între ei destul de bine.

a sări ca muşcat de şarpe  a se înfuria, a-şi ieşi din fire; a se speria din cale-afară

Notă: Mușcătura de șarpe fiind foarte periculoasă, primul instict al celui mușcata este acela de a se feri și de a fugi cât mai repede după ajutor. Expresia, privită ca o comparație bine gândită, ar semnifica, așadar, mai mult o reacție de spaimă, decât de furie...

a sări calul       a întrece măsura; a depăşi limita admisă a bunului simț; a se întrece cu gluma

Notă: Expresia face aluzie la o situație oarecum comică, dar care se lăsa, în cele din urmă, cu durere: dintr-un prea mare avânt și ne-apreciind măsura, călărețul sare peste calul său și, în loc să ajungă în șa, aterizează pe jos, dincolo de cal, tăvălindu-se de durere...

a sări pârleazul a-și înșela partenerul (soț sau soție); (desprer fete) a-și pierde virginitatea, a fi ușuratică

Notă: Părleazul era, pe vremuri, un fel de poartă la semiînălțime, între vecini, ca semn al bunei vecinătăți dintre aceștia. Ca să îl poți trece, el trebuia escaladat, săltând piciorul și, eventual, urcând pe o treaptă. Așadar, expresia, la origine, făcea referire la un adulter între vecini...

a scăpa din mână pe cineva         a nu mai avea controlul asupra cuiva, a nu-l mai putea influența în vreun fel

Notă: Când scapi din mână ceva, este știut că te aștepți la un rezultat rău, datorat lovirii, dar nu același lucru se întâmplă atunci când scapi din mână hățurile sau sforile prin care manipulezi sau manevrezi pe cineva; în această a doua ipoteză, la care se referă, probabil, expresia în cauză, există fie posibilitatea unei libertăți binevenite, fie aceea a unei rătăciri sau căderi în prăpastia neștiinței.

a scoate (cuiva) gărgăunii din cap   a ameninţa pe cineva cu o corecţie

Notă: Gărgăunii sau bărzăunii sunt insecte asemănătoare viespilor, care bâzâie și care se agită mult și care trăiesc în colonii mici, făcându-și fagurele în pământ. Așadar, gărgăunii din cap ar fi, de fapt, doar niște pretenții nejustificate și extravagante, atâta timp cât, cel în capul căruia s-au cuibărit gărgăunii trufiei nu produce decât mult zgomot și înțepături veninoase, dar nimic util...

a scoate (cuiva) vorba cu cleştele (din gură)  a fi foarte tăcut; a nu şti sau a nu vrea să spună nimic

Notă: Ideea unei astfel de exprimări șăgalnice nu poate veni decât din asemănarea vorbei, care iese (prea greu) din gură, cu extracția unui dinte sau a unei măsele, cu ajutorul cleștelui.

a scoate capu-n lume     a ieşi între oameni, în societate; a lua contact cu oameni și situații noi

Notă: Expresia verbală a scoate capul ne duce cu gândul, desigur, la naștere, deci la venirea pe lume, după o bună bucată de vreme urmând ieșirea în lume.

a scoate din fire   a face (pe cineva) să-şi piardă răbdarea; a enerva, a scoate din sărite; a înfuria

                Notă: Firea omului este acea structură psihică și morală ce îl caracterizează, în mod normal, parte a temperamentului acestuia.

a scoate din minți a face (pe cineva) să-şi piardă răbdarea; a enerva; a zăpăci

Notă: După cum ne spune o altă expresie, mințile trebuie să fie băgate în cap (a-și băga mințile-n cap), nu scoase; că atunci, când acestea pleacă la plimbare, nu te mai poți controla, te enervezi...

a scoate din sărite          a face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine, a-l enerva peste măsură, a-l înfuria

                Notă: Sărita, pe vremuri, s-a constituit ca un cuvânt derivat din vebul a sări și însemna cumpăt sau fire 4). 

a scoate din ţâţâni (pe cineva)      a-l face să-și piardă cumpătul sau răbdarea; a scoate din sărite, a enerva

Notă: Originea acestei expresii este legată, probabil, de scârțâitul enervant pe care îl produceau țâțânile (balamalele) neunse ale ușilor; și, neavând unsoare la îndemână, soluția era, când te enerva foarte tare acest scârțâit, să scoți din țâțâni ușa.

a scoate untul din cineva   a stoarce de puteri pe cineva, a vlăgui; a-l istovi, a-l epuiza fizic; a-l munci pănă la epuizare

Notă: Expresie aluzivă la metoda tradițională de a scoate untul din lapte, ce presupune o muncă istovitoare, obosind mâinile tot bătând și agitând; în plus, odată începută, această muncă trebuie dusă până la capăt cu mult sârg și dibăcie, că altfel, fără știință, strici laptele și nu mai iese untul.

a se aduna lumea ca la urs a se aduna multă lume, curioasă să vadă ceva neobișnuit

Notă: Expresia provine de pe vremea când țiganii dresau câte un urs ca să joace și umblau cu el prin târguri sau pe ulițele satelor, pentru a câștiga câte un bănuț sau ceva de mâncare de pe urma acestui număr de circ ambulant.

a se ajunge      a se realiza, a se împlini, a-şi atinge scopul dorit

                Notă: Expresie sinonimă cu a-și atinge scopul, adică a ajuns unde voia.

a se alege praful (de ceva sau cineva)        a fi complet distrus; a nu mai rămâne nimic din ce a fost; a dispărea complet

Notă: Ceva complet ars sau putred devine, în cele din urmă, praf și pulbere, de unde și ideea prăpăstioasă de împrăștiere și dispariție totală, ce emană din această expresie.

a se apropia funia de par   a îmbătrâni, a se apropia moartea; a se apropia un anumit termen (pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se apropia deznodământul, sfârșitul

             Notă: Expresia provine de la un vechi ritual al înmormântării, care presupunea ca sicriul cu mortul în el să fie așezat pe doi pari puși de-a curmezișul gropii, pari lângă care se așezau și două frânghii cu care se cobora mortul în groapă; de îndată ce frânghiile erau întinse, cei doi pari erau dați la o parte, urmând coborârea [91]).

a se ascunde după deget   a recurge la tot felul de pretexte și subterfugii în încercarea de a se eschiva de la o sarcină sau de la o responsabilitate; a recurge la trucuri uşor de bănuit; a încerca în zadar să te ascunzi și neavând după ce

                Notă: Evident că nimeni nu se poate ascunde după deget, mesajul transmis de această expresie fiind acela de prefăcătorie stupidă sau încercare disperată de a te face nevăzut.

a se bate cap în cap       a fi în opoziţie; a se contrazice; a nu se potrivi deloc

                Notă: Expresia pare a fi de sorginte mioritică, că doar berbecii au obiceiul de a se bate cap în cap, fiind mereu în opoziție...

a se călca în picioare     a fi foarte aglomerat, a fi înghesuială mare

                Notă: Îmbulzeala mulțimii de oameni, din diverse motive, este sursa călcatului în picioare la care face referire această expresie.

a se certa ca la uşa cortului          a se certa rău de tot, fără rușine, jigningu-se în mod grosolan şi primitiv

                Notă: Expresia face trimitere, evident, la ușa cortului țigănesc.

a se chema că  a însemna că; vrea să zică; s-ar zice că

                Notă: Verbul a se chema are înțelesul, aici, mai mult de a însemna decât de a se numi.

a se culca odată cu găinile a se culca foarte devreme (precum găinile)

Notă: Expresia se regăsește în mai multe limbi și provine dintr-o observaţie comună asupra momentului din ziuă când se culcă găinile, adică pe înserate, uneori chiar înainte de scăpătatul soarelui.

a se culca pe laurii victoriei          a se delăsa; a se mulțumi cu o anumită performanță atinsă, cu un anumit succes; a se crede deja de neînvins

Notă: La romani, învingătorilor în competiții li se decerna, în semn de cinstire, o cunună de lauri 4); aceștia sunt, de fapt, laurii victoriei. Așadar,

expresia ar sugera că, dacă această cunună nu se dăd jos de pe cap nici măcar atunci când învingătorul se culcă, faima sa se duce repede, frunzele de laur se ofilesc și se scutură și, dacă nu vine o nouă victorie, care să împrospăteze cununa, oricum lumea îl va uita și nu-l va mai recunoaște drept învingător.

a se culca pe-o ureche   a se delăsa, a se automulţumi; a nu se sinchisi de nimic, a fi nepăsător, anu-și bate capul cu nimic;  a se lăsa în nădejdea cuiva; a aștepta zadarnic, fără a întreprinde nimic, să se realizeze o promisiune

                Notă: Culcatul pe-o ureche este o poziție comună de somn liniștit, nepăsător, de unde și originea expresiei în cauză.

a se da câinii    a lătra (ex.: I-auzi câinii cum se dă! = I-auzi cum latră câinii!)

Notă: Expresia face, se pare, o asociere între lătratul câinilor și datul câinilor în tărbacă, un obicei barbar prin care se chinuiau câinii pentru distracția celor din jur, acest obicei fiind însoțit, evident, de lătrăturile și scelălăiturile disperate ale câinilor maltratați.

a se da cocoş   a-şi impune punctul de vedere; a ieşi în faţă; a sări la bătaie; a se crede mascul bine dotat

                Notă: Verbul a se da are, aici, o conotație aparte: aceea de a se crede sau de a se comporta precum un cocoș.

a se da cu curul de pământ            a se enerva, a se înfuria, a protesta

                Notă: Aluzie la comportamentul cunoscut, de copil încăpățânat și răsfățat, când ceva nu-i convine...

a se da în stambă a-și arăta, fără să vrea, proasta creștere (sau cusururile); a se face de râs; a se da în specatcol

Notă: La origine, expresia era, de fapt, a se da în stampă, adică a se da în spectacol prin intermediul presei, știut fiind că, la începuturi, unul dintre multele nume atribuite presei era și italienescul stampa [92]).

a se da mare     a se lăuda, a se făli; a face pe grozavul; a brava

                Notă: Adjectivul mare nu se referă, în acest context, la dimensiuni, ci la valoare...

a se da peste cap a face tot posibilul pentru a duce ceva la bun sfârşit; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul; a se face luntre și punte

                Notă: A face tumbe, dându-te peste cap, numai pentru a rezolva, cumva, ceea ce ți-ai propus, este fie un fel de manifestare disperată de saltimbanc incnștient, fie o modalitate abjectă de sfidare a imposibilului.

a se da-n lături a se retrage; a nu mai recunoaşte ce-a zis sau ce-a făcut; a se da la o parte; a se eschiva

                Notă: Datul în lături se referă, de fapt, la datul alături, la o parte; că, altfel, lăturile sunt cu totul altceva...

a se da-n scârci   a se da-n leagăn, a se da huţa

Notă: Scârciul era, pe vremuri, la Șerbănești, un fel de leagăn improvizat. Se lega de parii porții mici, de la drum, un lanț sau o frânghie și leagănul era gata! Numai că, datorită balansului produs de acest scârci, parii porții se cam lăsau și gardul începea să scârțâie din toate încheieturile. D-aia cred că, de fapt, denumirea de scârci provine, cu siguranță, de la acest scârțâit, mai precis de la interjecția scârț. În aceste condiții, numele său ar fi trebuit să fie scârți, cuvânt care nu era prea comod, ca pronunție, rezultând, în final, scârci...

a se da-n vânt după cineva a-i place mult de cineva; a fi îndrăgostit de cineva; a depune toate eforturile pentru a ajunge la cineva mult dorit

Notă: Verbul a se da în vânt are, în această expresie, înțelesul de a se lăsa purtat de vânt – cu alte cuvinte, se mizează mai mult pe voia sorții, decât pe a întreprinde ceva concret – numai să-și vadă dorința îndeplinită.

a se duce de râpă a nu mai rămâne nimic; a se distruge totul, a se risipi; a eșua; a se prăpădi

                Notă: Râpa, fiind o surpătură de pământ făcută de ploi sau de cutremure, este, deopotrivă, și simbolul prăbușirii, al demolării și distrugerii.

a se duce pe apa sâmbetei a pierde tot ce-ai lucrat sau agonisit, a se prăpădi, a se distruge

Notă: Expresia face aluzie la o veche credinţă, conform căreia Apa Sâmbetei era un râu care se varsă in Infern; legenda spune că apa fierbea toată săptămâna şi numai sâmbăta se mai potolea, de unde i se trage şi numele [93]).

a se duce pe vale a se duce în centrul comunei, pe Șoseaua Mare, la cumpărături sau la plimbare

Notă: Expresia este specifică șerbăneștenilor, ”pe vale” însemnând centrul satului Șerbăneștii de Jos, iar valea la care se face referire este, evident, valea Dorofeiului.

a se face alb ca varul      a se schimba la faţă din cauza unei spaime puternice; a nu mai avea sânge în obraz

                Notă: Este cunoscut faptul că frica imensă, soră cu moartea, îți face chipul alb ca varul și, întreg trupul, îl simți paralizat.

a se face că plouă            a se eschiva, a se preface că a uitat; a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut

Notă: Expresia face, probabil, uz de o metaforă voit penibilă: Să te prefaci că nu știi nimic despre un anumit subiect consumat, al cărui martor ai fost, din simplul motiv că erai preocupat de rafalele unei ploi imaginare.

a se face de băcănie       a se compromite; a se face de râsul lumii

Notă: Pe vremuri, băcănia era locul unde se adunau micii orășeni, discutând vrute și nevrute, locuitorii cunscându-se între ei destul de bine. Expresia ar fi echivalentă, așadar, cu a deveni subiect de discuție la băcănie...

a se face foc şi pară       a se enerva foarte rău; a se supăra, a se mânia foarte tare

           Notă: Expresia face referire la înroșirea și înflăcărarea feței celui care se enervează peste măsură.

a se face luntre şi punte a face tot posibilul pentru a duce ceva la bun sfârşit, a face tot ce depinde de tine ca să realizezi un anumit lucru; a te da peste cap

                Notă: Folosind împreună cele două cuvinte: luntre și punte, expresia ne duce ”cu gândul la depunerea unor mari strădanii pentru surmontarea unei dificultăţi sau pentru rezolvarea unei probleme” [94]).  

a se îmbăta cu apă chioară            a-şi face iluzii; a spera în zadar; a trăi într-o lume virtuală

Notă: Expresia auxiliară „apă chioară” provine din latină, unde apă limpede se spune „aqua clarus”. La origine însă, expresia românească era „apă chiară”, adică apă limpede, clară [95]). Așadar, în vremurile mai vechi, latinescul „clarus” era transpus în română prin „chiar” și, la feminin, „chiară”, însemnând, clar, curat, pur, limpede 4); mai apoi, vorbitorii au înlocuit cuvântul chiară, din neștiință, cu unul de dată mai recentă, mai cunoscut: chioară, care vine din turcește dar care înseamnă, evident, cu totul altceva 95). Acestea fiind știute, expresia principală devine, pur și simplu, o ironie față de un entuziasm iscat din senin, nefondat.

a se îmbăta cu apă de ploaie        a-şi face iluzii; a spera în zadar; a crede în vorbe goale

Notă: Apa de ploaie este o apă limpede, bună de băut, dar nu are, evident, niciun efect bahic. Expresia se referă la oamenii creduli, care se amăgesc și se amețesc cu vorbe goale, lipsite de esența unei tării dar răcoritoare, ca o apă de ploaie.

a se îmberegăți a țipa; a vorbi pe un ton ridicat și autoritar; a urla

                Notă: Dacă a îmberegăți înseamnă a gâtui, a sugruma, forma reflexivă a acestui verb se ”traduce” prin reacția de disperare a celui îmberegățit.

a se îmbrăca la patru ace   a fi deosebit de elegant; a se aranja puţin, a-şi pune la punct ţinuta (vestimentară)

Notă: Judecând după sinonimia cu alte două expresii populare, pur românești: a arăta ca scos din cutie și a se spilcui, aș îndrăzni să cred că originea acestei expresii este, totuși, legată de cele patru ace (mai precis, ace cu gămălie, bolduri sau spilci, cum se numeau și în Șerbănești, pe vremea copilăriei mele), ace cu care se fixa pe un carton cămașa nouă (abia scoasă din cutie). Asta însemna că cel ce se îmbrăca la patru ace era întotdeauna foarte elegant, cu hainele de pe el arătând întotdeauna ca și noi.

a se îndulci vremea        a se îmblânzi vremea, a se face mai cald afară

                Notă: Verbul a se îndulci are, aici, înțelesul de a se îmblânzi, de a se schimba în bine.

a se întoarce după cum bate vântul a nu fi consecvent; a acţiona potrivit situaţiei

                Notă: Orientarea de tip giruetă, din această expresie, este una pur profitoare, ca și în cazul zborului controlat de un bun pilot.

a se întoarce îndărăt      a reveni de unde a plecat; a reveni în poziția inițială; a renunța la un drum abia început

Notă: Expresie pleonastică, inadmisibilă în limbajul oficial al oamenilor școliți, că și a se întoarce și îndărăt fac referire la o înapoiere sau revenire la locul de proveniență, de unde s-a plecat.

a se învârti ca bășina-n izmene    a umbla de colo-colo, neliniștit și parcă neștiind ce vrea

                Notă: Expresia pune în evidență o imagine bizară, pur speculativă dar ușor de înțeles, cu o notă amuzantă de ironie.

a se învârti ca un coi într-o căldare  a se foi de colo-colo, fără rost; a se agita fără vreun motiv anume și fără a realiza ceva

Notă: La origine, expresia era, se înțelege, a se învârti ca un ou într-o căldare, numai că, după aceea, oul ”a fost asociat ca formă cu glanda genitală masculină pereche” [96]).

a se învârti în jurul cozii a lua-o pe ocolite, neîndrăznind să intre în miezul problemei; a acţiona fără a avea un anume ţel; a face ceva inutil, care consumă energie

Notă: Expresia face aluzie la obiceiul inexplicabil încă, al unor câini, de a se învârti în jurul cozii, făcând cercuri rapide până ce amețesc, în încercarea zadarnică de a-și ajunge coada.

a se învăţa minte a trage nişte învăţăminte în urma unor greşeli sau eşecuri; a câștiga sau a face să câștige experiență

                Notă: A învăța minte este o exprimare laconică pentru o butadă de genul a învăța din greșeli, când n-ai minte.

a se juca cu banii a fi excesiv de bogat; a fi risipitor; a avea bani foarte mulți

Notă: Expresia este, de fapt, o aluzie ironică la cei deosebit de bogați, care au atât de mulți bani încât se joacă cu ei, neținându-le socoteala și nepăsându-le de ei.

a se lăsa păgubaş             a renunţa relativ uşor; a fi comod; a se da bătut

                Notă: A te declara singur păgubaș este o recunoaștere a unei pierderi aparent neînsemnată, dar pe care, totuși, ai  fi putut-o transforma în câștig.

a se lăsa pe tânjală         a se delăsa, a se automulţumi; a neglija sau a amâna ceva

Notă: Expresia provine dintr-o comparație cu animalele de tracțiune, care atunci când trăgeau foarte încet, se sprijineau pe tânjală, tânjala fiind al doilea proțap legat de oiște, atunci când se înjugă a doua pereche de boi 4).

a se lăsa unul de altul    a divorţa; a se despărţi; a părăsi

                Notă: Unul de altul, în această expresie, se referă, desigur, la soți.

a se linge pe bot  a fi silit să renunţe (la ceva); a nu mai putea obține ceva, a-l pierde

Notă: Expresia face referire la un gest obișnuit al câinelui, care, după ce termină de mâncat ceva, se linge pe bot. În cazul de față, perdantului nu-i mai rămâne - figurativ și ironic, desigur - decât linsul pe bot, că despre mâncare nu mai e cazul...

a se lua de mână cu cineva a se asemăna cu acesta; a fi din aceeaşi categorie (cu cineva); a avea aceleaşi apucături

                Notă: La origine, se pare că a se lua de mână cu cineva se referea la a forma o horă, pentru a dansa [97]).

a se lua în gură cu cineva  a se certa, a avea dispute aprinse cu cineva

                Notă: Gura, în această expresie, este întrebuinţată, în mod metaforic, în loc de ceartă.

a se lua la colţi cu cineva   a se certa, a fi gata de încăierare cu cineva; a nu se putea înţelege cu cineva

                Notă: Expresia face referire la modul canin de a rezolva numite dispute.

a se mai vedea cu cineva când şi-o vedea ceafa       a nu dori să se mai vadă cu acea persoană

                Notă: Evident că a-ți vede ceafa (fără oglindă!) înseamnă niciodată...

a se mânca în câinie       a se duşmăni; a-și dori răul în mod reciproc

Notă: Expresia pare, la prima vedere, un non-sens, câinia însăși însemnând o atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime 4) . Dar câinii, e drept, se încaieră, se mai încolțesc printre gard dar, în nici un caz, nu se mănâncă între ei...

a se potrivi ca nuca în perete       a nu se potrivi de niciun fel, a fi total nepotrivit

Notă: Se pare că această expresie, inițial, a avut exact înțelesul opus, adică a se potrivi foarte bine. De ce cred asta? Pentru că, chiar și în zilele noastre, la acele membrane despărțitoare ale miezului de nucă, membrane care formează un tot-unitar cu coaja lemnoasă a nucii, li se spune pereți... Adică nuca era, de fapt, miezul și peretele era coaja acesteia. Și cum să nu te minuneze o asemenea potriveală!

a se pune cu burta pe carte                    a se apuca de învăţat în mod serios; a se pune pe toceală

Notă: Sensul metaforic al acestei expresii provine de la poziția celui care stă la masă sau în bancă și studiază. Această poziție presupune o ușoară aplecarea asupra cărții și cu coatele rezemate pe masă sau bancă, astfel încât marginea inferioară a acesteia poate atinge abdomenul.

a se pune de-a curmezișul a se opune din toate puterile pentru ca să nu se întâmple cum zice cineva sau cum ar fi normal să se întâmple; a zădărnici; a se împotrivi unei acțiuni; a se opune categoric unui lucru

                Notă: De-a curmezișul înseamnă transversal sau în diagonală și expresia se referă, firește, la drumul ce trebuie urmat pentru a duce la capăt o anumită acțiune, un anumit plan.

a se pune timpul rău 62)  a se strica vremea; a veni iarna

                Notă: Timpul rău se referă, în această expresie, la înrăutățirea vremii.

a se repezi ca o cloşcă   a se înfuria repede, a sări imediat la atac

                Notă: Comparația provine de la faptul că, pentru a-și apăra puii, cloşca sare la bătaie, dă cu ciocul și cu ghearele şi face mare tărăboi.

a se sătura până peste cap a nu mai suporta o anumită stare de fapt; a-şi face saţul; a fi plictisit sau dezgustat

                Notă: Până peste cap înseamnă, firește, depășirea propriei înălțimi sau, figurativ vorbind, depășirea propriilor puteri sau posibilități.

a se schimba la faţă       a-i fi frică; a deveni palid de emoţie, de boală

                Notă: Schimbarea la față, din această expresie, face referire, pe de o parte, la culoarea feței și, pe de altă parte, la mimica feței.

a se scula cu noaptea-n cap         a se trezi dimineaţa foarte devreme, înainte de zorii zilei; a se scula dis-de-dimineață

Notă: Existența unei expresii oarecum sinonime – ”cu ziua-n cap” 4) – ne-ar îndreptăți să credem că, la origine, cu noaptea-n cap însemna că afară (deasupra capului) e încă noapte, în timp ce cu ziua-n cap avea un înțeles clar ironic, în sensul că, deși te-ai sculat destul de dimineață, afară se făcuse deja ziuă (soarele era deasupra capului).

a se spăla (cu ceva) pe cap            a face ce vrei cu acel ceva pentru că, oricum, este de aruncat; a nu-i mai fi util nimănui acel ceva; a oferi ceva, după lungi insistențe, spre a face ce dorește cu el sau spre a se descurca cum poate

Notă: Să te speli pe cap singur, după ce, copil fiind, erai spălat de mama sau de altcineva, înseamnă, figurativ vorbind, să te descurci cu propriile puteri 4). De aceea, înțelesul acestei expresii este acela de a se descurca cumva cu ceea ce i s-a oferit, după lungi insistențe, ajutându-l, chipurile, să se spele mai lesne pe cap, cu sensul ironic, desigur, că încă nu învățase să facă singur acest lucru.

a se spăla pe mâini (de ceva sau de cineva)   a se scăpa sau debarasa (de ceva sau cineva); a refuza să-și ia răspunderea unei probleme dificile sau a unei fapte reprobabile; a nu-și asuma responsabilitatea într-o situație critică

                Notă: Expresia provine din legeda biblică a lui Pilat din Pont, procuratorul Iudeii și reprezentantul Romei imperiale. Potrivit acestei legende, exista obiceiul ca, la sărbătoarea Paștilor, să fie eliberat un deținut și Pilat supune voinței publice să aleagă între criminalul Baraba si Iisus, care fusese legat de mai marii preoților și de bătrânii poporului iudeu pentru diverse învinuiri nedrepte. Mulțimea cere eliberarea lui Baraba și condamnarea nevinovatului Iisus. "Şi văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare tulburare se face, luând apă şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea. Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!" [98]).

a se supăra ca văcarul pe sat       a se supăra fără nici un motiv (pe toată lumea deodată); a se supăra fără motiv pe cineva; a se supăra fără temei, crezând că pedepseşte pe altul; a se supăra (fară motiv) pe altul, dar supărarea este spre propria lui pagubă

                Notă: Expresia face aluzie la povestea mofturosului văcar - pusă pe versuri de Anton Pann [99]) - , văcar care se tot mânia din te miri ce și sătenilor nici că le păsa; că ei treabă n-aveau de supărarea văcarului și nici nu doreau s-o cunoască. Atunci s-a gândit el, ca să-i învețe minte și să le pese de supărarea lui, să nu mai mănânce vreo trei zile la rând și, după fiecare zi ce trecea, seara o înteba pe nevastă-sa ”ce zicea prin sat? / Le păsa de dânsul, căci el n-a mâncat?„ iar nevastă-sa, care n-avea nici ea mai multă minte, îi spunea, de fiecare dată, că nimeni n-o întreabă nimic și nici n-o bagă-n seamă, gândind că ”Poate și pe mine s-o fi necăjit”. Dar văcarul nu se lăsa, spunându-i soției: ”tot nu mă împac, / Nu mănânc nici mâine, ca să vezi ce fac”. Și, trecând trei zile de grevă absurdă a foamei, ”răzbindu-l foamea n-a mai întrebat, / Ci îi părea miere codrul cel uscat” 99).

a se trage de brăcinar (cu cineva) a-şi permite familiarităţi (cu cineva); a fi în relaţii foarte bune (cu cineva)

Notă: În primul rând, să ne lămurim ce însemna, în popor, brăcinarul 4): un șiret sau o sfoară cu care se strângea în jurul mijlocului izmenele, ițarii, fusta, rochia etc. Acum, știind despre ce-i vorba, e lesne să ne dăm seama cam de unde provine această expresie: de la glumele de prost gust făcute, între membrii familiei sau între prieteni foarte apropiați, pe seama acestor brăcinare sau șireturi... Că trebuie spus, aici, că brăcinarul sau șireturile acestor obiecte de îmbrăcăminte se înnodau cu laț, ca să poată fi lesne desnodate, și când cineva, dintr-o glumă, te trage de brăcinar, se atentează, de fapt la acest nod cu laț, lăsându-te cu nădragii în vine, spre hazul celor din jur.

a se trage de şireturi (cu cineva)  a-şi permite familiarităţi (cu cineva); a fi în relaţii foarte bune (cu cineva)

                Notă: Șireturile din această expresie sunt, de fapt, brăcinarele de-altădată... V. a se trage de brăcinar (cu cineva).

a se trezi cu noaptea-n cap a se scula dimineaţa foarte de vreme, înainte de răsăritul soarelui

                Notă: V. a se scula cu noaptea-n cap.

a se ţine de capul cuiva a persevera în a-şi atinge scopul, a fi insistent; a-i veni de hac; a stărui fără încetare pe lângă cineva; a nu-i da pace

                Notă: Legătura de tip scai sugerată de această expresie ar însemna, de fapt, a nu renunța la a bate la cap pe cineva, până la atingerea scopului.

a se ţine grapă a însoţi pe cineva tot timpul; a nu mai putea scăpa de ceva sau cineva; (despre muci, la copii) a le curge continuu din nas, a fi cu mucii până-n barbă

                Notă: Comparația cu grapa pornește de la faptul că aceasta este târâtă, lăsând și dâre în urma ei; adică cel ce se ține grapă, ironic vorbind, se agață de cineva sau de ceva, marcându-și în acest mod prezența de povară nedorită.

a se ţine landră a merge în cârd, ţinându-se scai unul de altul

Notă: Landra la care se face referire în această expresie este denumirea populară a unei buruieni agățătoare, cunoscută mai mult sub denumirea de măzăriche, buruiană care creștea, pe vremuri, din belșug prin culturile de grâu, urcându-se pe pai și sugrumându-l.

a se ține mânz (după cineva)        a însoți pretutindeni pe cineva; a se ține scai (de cineva); a nu se dezlipi (de cineva)

Notă: Expresia face o comparație cu mânzul care umblă după iapă, liber sau legat, nu numai pentru a suge, când i se dă voie, ci și pentru interesul căruțașului de a-l învăța să tragă în ham.

a se ţine pe picioare       a putea merge singur, fără ajutor și fără poticneli

                Notă: Aluzie la starea de echilibru în poziția normală de mers.

a se ţine scai de cineva  a insista pe lângă cineva până îşi atinge scopul; a însoţi sau urmări pe cineva tot timpul

Notă: Deoarece un vechi proverb spune că ”Oaia se duce la scai, nu scaiul la oaie”, înțelesul acestei expresii pare puțin denaturat, de parcă scaiul ar căuta oaia...

a se ţine tare-n şa a fi stăpân pe situaţie; a fi sigur pe ceva; a se menține, a nu se prăbuși, a nu cădea de undeva; a fi încă tânăr și în putere

                Notă: Expresia face referire, desigur, la ținuta și vigoarea călărețului, că nu oricui îi este la îndemână să călărească...

a se uita ca mâţa-n calendar         a privi la ceva fără a pricepe nimic; a fi complet neştiutor într-un domeniu

Notă: Imaginea pitorească a pisicii contemplând calendarul este una pe cât de poznașă, pe atât de credibilă, știut fiind că pisica, din firea ei, este un animal deosebit de curios.

a se uita (la cineva sau ceva) ca la felul trei a-l privi cu uimire şi nedumerire, ca la ceva binevenit dar neaşteptat

Notă: La un meniu obișnuit, felul trei înseamnă, de regulă, ceva dulce, un desert așteptat întotdeauna cu mult interes; că nu totdeauna, musafir fiind, ți se oferă felul trei, el vine, de regulă, ca o surpriză.

a se uita soarele îndărăt a se ivi soarele din nori tocmai când e către apus, prevestind că va urma o zi mai bună, însorită

                Notă: În mod curios, există și reversul acestei expresii, în supersiția că, dacă se uită soarele îndărăt, se strică vremea...

a se uita strâmb   a se uita urât, dușmănos la cineva; a se uita pieziș

Notă: Expresia se referă, desigur, la acel comportament batjocoritor, când cineva își schimbă uitătura și mimica feței, în semn de nemulțumire, privind cu dispreț în altă direcție decât cea unde se află interlocutorul.

a se umfla în pene          a se înfuria; a se fuduli; a se lăuda; a se grozăvi

                Notă: Aluzie la curcan, în special, care se fălește umflându-și penele şi dând ocol curcilor.

a se vedea de la o poştă a fi mai mult decât evident; a fi perfect vizibil; a sări în ochi de departe

Notă: Adică (ceva) este atât de vizibil și de evident încât se poate vedea de foarte departe, poșta fiind o unitate de măsură a distanțelor, folosită în trecut, egală cu aproximativ 20 km (la distanță de-o poștă se schimbau caii poștalioanelor, existând acolo, în acest scop, stații de poștă).

a semăna ca două picături de apă a fi întocmai (ca altcineva sau altceva), a semăna perfect cu altcineva sau altceva

                Notă: În limbaj popular, picăturile de apă se referă, de fapt, la picăturile de ploaie.

a semăna leit (cu altcineva sau altceva)     a fi întocmai (ca altcineva sau altceva)

Notă: Extresia folosește cuvântul leit, ce provine din vechea slavă, din litĭ, însemnând a turna. Deci înțelesul inițial al expresie era acela de a se asemăna precum obiectele turnate.

a sorbi (pe cineva) din ochi            a se uita cu multă dragoste la cineva; a fi îndrăgostit de cineva

                Notă: Imaginea metaforică a sorbitului din ochi una decentă, a unei iubiri de la distanță și în mare taină.

a sparge gheaţa   a face începutul; a începe primul; a demara o acțiune după anumite șovăieli și lipsă de îndrăzneală

Notă: Expresia provine din limba latină (scindere glaciem = pentru a distruge gheața), având înțelesul, inițial, de a sparge suprafața înghețată a unei ape pentru a face o cale de trecere pentru ambarcațiuni; sensul figurat a venit, după aceea, din rândul barcagiilor, și era acela de a fi primul în începerea și atingerea unui scop [100]).

a spune (cuiva) verde-n faţă         a spune (cuiva) adevărul, oricât de crud ar fi; a rosti adevărul curat, fără menajamente, repede și fără șovăire; a spune ceea ce gândești, fără jenă

Notă: Potrivit criticului literar Ioan Adam, ”Un anunţ verde e […] unul sincer, deschis, făţiş. Însă gestul nu-i la îndemâna oricui: numai cel curajos, voinic, îndrăzneţ îşi poate permite acest risc. Pentru asemenea oameni, ţăranul a găsit calificativul potrivit – românul verde” [101]). Pe de altă parte, potrivit scriitorului Grid Modorcea ”un român verde” este unul ”care nu-şi trădează ţărâna, rădăcina” [102]).

a sta azâr          (despre câine) a sta la pândă; a pândi cu multă atenţie vânatul

                Notă: Expresia își are originea, se pare, în limba turcă, unde hazir înseamnă gata, pregătit 4) [103]).

a sta ca pe ghimpi          a fi neliniștit, agitat, nerăbdător; a fi nerăbdător; a fi grăbit

Notă: Evident că postura invocată aici, de a sta liniștit pe o grămadă de ghimpi, este una imposibil de suportat, de unde și neliniștea sau graba celui în cauză.

a sta ca un vistavoi        a aştepta să i se spună ce trebuie făcut; a nu face nimic decât la ordin; a nu avea pic de inițiativă

Notă: Vistavoiul este sinonim cu ordonanța, adică acel soldat aflat, pe vremuri, în serviciul personal al unui ofițer. Dacă mai facem și precizarea că vistavoi provine din limba rusă, din вестовой [vestovoy], unde înseamnă exact același lucru, atunci înțelesul expresiei este evident.

a sta ciuci         a sta stârcit pe vine

Notă: Existența, în același timp, a  locuțiunii verbale sinonime – a sta pe vine, ne îndreptățește să credem că a sta ciuci (sau pe ciuci) este o variantă provenind din Banatul sârbesc, știut fiind că ciuci provine din sârbescul čučati, care semnifică același lucru – ghemuit, pe vine 4).

a sta cu gura pe cineva  a-i da continuu sfaturi despre ce trebuie să facă; a-l dădăci continuu; a insista mult pe lângă cineva pentru a-l convinge să facă un lucru

                Notă: Gura, în acest context, se identifică cu vorba.

a sta cu mâinile-n sân    a nu acționa în niciun fel, deși situația o cere; a aștepta ca lucrurile să se rezolve de la sine; a fi inactiv și indiferent 

Notă: Statul cu mâinile în sân este o postură a omului leneș, care nu dorește să se implice sau care doar pălăvrăgește. Expresia face, așadar, referire, figurativ vorbind, la acestă postură.

a sta hainele pe cineva ca pe gard   a purta haine lălâi (largi şi de cum o fi); a avea haine lălâi

Notă: Expresia face referire la un obicei mai vechi al țăranului român, acela de a-și întinde hainele pe gard pentru a le scutura, aerisi sau usca. Comparația cu aceste haine înșirate haotic peste capetele ulucilor este una ironică, desigur, dar destul de sugestivă.

a sta în atârnare   a fi nehotărât; a fi gata de plecare

                Notă: Atârnarea este o poziție de echilibru instabil, sensul figurativ al expresiei devenind evident.

a sta la îndoială   a fi nehotărât, a şovăi, a ezita

                Notă: Îndoiala, asemeni pomului bătut de vânt, poate fi într-o direcție sau alta, fără nicio logică.

a sta la taifas    a pierde vremea pălăvrăgind, vorbind despre nimicuri

                Notă: Taifasul este un balcanism derivat din grecescul ταϊφάς [taïfás].

a sta la un loc   a fi cuminte; a se opri dintr-o anumită pornire; a se potoli, a sta liniștit

                Notă: Expresia s-ar putea interpreta și ca un îndemn la a-și găsi locul, nemaiumblând de colo până colo.

a sta mâţa-n coadă         a surprinde într-un mod plăcut; a fi impecabil; a uimi

Notă: Este știut faptul că pisica nu stă niciodată nici măcar pe coadă dar în coadă nici atât! Chiar și atunci când stă în fund, ea își ține coada încolăcită în jurul trupului. De aceea, este de crezut că expresia face referire, în mod hilar, la o acrobație greu de crezut pusă pe seama mâței, că statul în coadă al acesteia ar uimi, într-adevăr, pe toată lumea...

a sta pe capul cuiva       a insista asupra cuiva până îi face voile; a bate la cap pe cineva în mod permanent; a sta pe lângă sau la cineva, creându-i neplăceri sau plictisindu-l

                Notă: Sinonimia cu a sta de capul cuiva 4) ne dă dreptul să credem că expresia în cauză se referă, de fapt, la a-i face capul mare cuiva, a-l plictisi sau stresa fără voie...

a sta pe drumuri   a fi tot timpul plecat, călătorind; a umbla de colo-colo, tot timpul; a hoinări

                Notă: În mod paradoxal, statul pe drumuri din această expresie se referă, de fapt, la o deplasare continuă, uneori fără rost...

a sta pe gânduri   a fi nehotât, a sta la chibzuială; a cugeta

Notă: Expresia asemănătoare - a sta la gânduri, semnificând a șovăi 4), ne sugerează că statul pe gânduri este, de fapt, o insistentă rămânere pe gânduri.

a sta și a le cloci a da câte o vorbă bine ticluită, din când în când, care te doare sau care te pune pe gânduri; a pregăti ceva

în taină, urzind ceva rău

Notă: Statul pe gânduri pentru a medita este comparat, în această expresie, cu clocitul. Comparația este una ironică: cel care stă e gânduri este precum o cloșcă ce stă conștincioasă pe ouăle care vor scoate pui, el scoțând vorbe ticluite sau planuri diabolice...

a stâlci în bătaie  a bate tare de tot; a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire

Notă: Verbul a stâlci are înțelesul de dicționar ”a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi” 4), înțeles care are, evident, și un subânțeles - bătaia. Așadar, deși ușor pleonastic, expresia vine să expliciteze, oarecum, modalitatea de stâlcire...

a strâmba din nas            a-şi arăta nemulţumirea, dezaprobarea sau disprețul printr-o mișcare caracteristică a feței; a face mofturi; a se schimonosi; a nu aprecia ceva; a nu-i conveni

                Notă: Expresia ar putea deriva din acea reacție a feței specifică momentului când nasului nu-i miroase-a bine, schimbându-și direcția involuntar.

a strânge bani la ciorap a economisi, fiind (în acelaşi timp) şi puţin zgârcit; a pune bani deoparte pentru mai târziu

                Notă: Expresia face referire la un obicei mai vechi al românilor de a păstra banii economisiți ascunși într-un ciorap, ce era băgat sub saltea.

a strânge cu uşa pe cineva             a constrânge pe cineva, a strâmtora; a forța pe cineva, a-l sili

Notă: Înțelesul figurativ al expresiei are la bază o practică de constrângere, prin torturare, practicată din vechi timpuri și până curând, ca unealtă cunoscută a represiunii comuniste. Prin strivirea degetelor, prinse între ușă și tocul acesteia, se dorea obținerea unor mărturisiri, smulgerea, sub orice formă, a unor informații.

a strânge cureaua            a face anumite sacrificii; a răbda (de foame); a fi nevoit să-și restrângă (mult) cheltuielile de trai

                Notă: Evident că expresia face aluzie la o consecință a răbdatului de foame: strânsul curelei.

a strânge şurubul a recurge la o modalitate de constrângere; a forța mersul lucrurilor într-o anumită direcție

                Notă: Sensul figurativ al expresiei este inspirat, desigur, de strânsoarea indusă, pe o anumită direcție, de o asamblare filetată cu șurub.

a şi-o lua în cap   a se crede mai presus decât ceilalţi; a deveni cam obraznic; a face pe deșteptul

Notă: Expresia pare, desigur, una eliptică, subînțelegându-se că a și-o lua în cap înseamnă, de fapt, că i-a intrat în cap ideea că este deștept sau că ar avea nu știu ce atuuri în plus față de alții...

a tăcea ca porcu-n păpuşoi            a nu mai rosti nimic pentru a nu se da de gol; a nu zice nici pâs

Notă: Cuvântul păpușoi fiind un regionalism din părțile Moldovei, însemnând loc plantat cu porumb, porumbiște. Tăcerea porcului, când ajunge în mijlocul lanului de porumb, este, așadar, explicabilă: face ceva rău, mâncând știuleții, și nu vrea să fie aflat, cât timp lui îi convine...

a tăcea mâlc     a nu spune niciun cuvânt, a nu scoate nicio vorbă; a tăcea chitic

Notă: Deși ușor pleonastică - cuvântul mâlc provenind din limba bulgară, din мълком [mŭlkom] 4), unde înseamnă tacit [104]), adică ceva făcut pe mutește, fără schimb de cuvinte -, expresia ar semnifica, până la urmă, a suferi de o anumită formă de amuțire.

a tăia frunză la câini       a pierde vremea; a nu face nimic util; a face un lucru nepotrivit, lipsit de sens

Notă: Chiar și pe vremea copilăriei mele, exista obiceiul ca vara să se curețe salcâmii pentru a nu face umbră și pentru a crește înalți, știut fiind că lemnul de salcâm era folosit de săteni în construcții. Din crengile tăiate se curăța frunza (vărfurile crengilor și lăstarii cu totul), care se amesteca cu paie și se făcea un așa-numit frunzar din care se hrăneau iarna animalele, așa ca un fel de desert, nutrețul astfel obținut fiind foarte apreciat de acestea... De aceea, se presupune că expresia a taia frunză la câini a apărut ca o exprimare a ironiei față de cei cu mai puține animale, mai săraci sau mai leneși, că măcar un câine tot aveau [105]).

a te da mai acana a te da mai la o parte, mai alături; a te mișca puțin mai spre stânga sau mai spre dreapta

                Notă: Locuțiunea verbală în cauză este una argotică, făcând uz de țigănescul hacana, care înseamnă la o parte, în lături 4).

a termina cu dealu’ 62)     a sfârși muncile câmpului

Notă: Expresie specifică satului Șerbăneștii de jos, unde pe vale înseamnă în centrul satului (pe valea Dorofeiului) iar la deal însemna la câmp, câmpul întinzându-se pe mai multe dealuri.

a termina tarbacaua       a încheia discuţia; a ajunge la un final nedorit; a rupe relațiile, a strica prietenia cu cineva

Notă: Tarbacaua se pare că este un cuvânt ce provine din limba sârbă, din tabaka, însemnând foaie sau coală de hârtie [106]). Așadar, a termina sau a încheia tarbacaua s-ar fi referit, la origini, în relația românilor cu constructorii sârbi, în special, la încheierea sau sfârșirea unei înțelegeri scrise, cu martori, pe o coală de hârtie.

a trage cu urechea         a asculta pe ascuns; a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite

                Notă: Verbul a trage are înțelesul, în această expresie, de a se forța, a-și da silința.

a trage cuiva o păruială  a se certa cu cineva rău de tot; a pedepsi pe cineva, trăgându-l de păr (de obicei, cu referire la un copil neastâmpărat); a părui

                Notă: Expresia este sinonimă, evident, cu a părui, numai că, urmând șablonul locuțiunii verbale oarecum sinonime - a trage (cuiva) o bătaie, românul șăgalnic preferă formularea a trage (cuiva) o păruială, fiind mult mai de ”fală” și de speriat.

a trage de limbă (pe cineva)          a iscodi (pe cineva); a face pe cineva să vorbescă despre lucruri pe care tu ţi-ai dori să le afli; a-l face (determina) să vorbească; a descoase

                Notă: Trasul de limbă la care face referire expresia înseamnă, de fapt, un mod stilat, ”profesionist”, de a-i scoate vorba cu cleștele din gură (cuiva), cu scopul de a afla ceea ce te interesează.

a trage în piept (pe cineva) a-l înşela, a-l păcăli; a-i trage ţeapă

Notă: Trasul în piept din această expresie face referire, aluziv, la fumul de țigară, care, o dată inhalat, acţionează asupra organismului precum un drog, inducând o senzaţie de euforie, capabilă să-i deturneze gândurile fumătorului. Numai că, în această expresie, cel înșelat trage în piept fumul euforic al vorbelor păguboase ieșite din gura unui escroc...

a trage la măsea   a bea mult, a fi beţiv; a drojdi; a pili

Notă: Expresia provine de la obiceiul românilor de a-și potoli durerile de măsele cu alcool [107]), ținând, de regulă, țuică în gură. Deci, pentru a nu se da bețiv - că țuica te dă gol prin miros -, motivul cu durerea de măsea pare unul plauzibil...

a trage la şaibă a face o muncă monotonă, de zi cu zi; a munci din greu, ca mecanic; a practica meseria de mecanic

Notă: Expresia provine din jargonul muncitoresc, unde trasul la șaibă se referea la strângerea cu cheia a șurubului sau a piuliței. Adică, ucenicul era povățuit de calfă să tragă de cheie până ce șurubul sau piulița se apropie de șaibă, semn că asamblarea filetată este suficient de strânsă.

a trage mâța de coadă    a nu avea nicio ocupație; a trândăvi, a pierde vremea; a se descurca greu cu traiul zilnic; a fi strâmtorat din punct de vedere material; a fi sărac, nevoiaș; a o duce greu din cauza sărăciei

                Notă: Să tragi pisica de coadă este ceva riscant, aceasta sărind imediat să te zgârie, dar când nu ai o altă preocupare, acest risc devine, ironic vorbind, o formă primitivă de distracție a omului sărac, care nu are pe lângă casa lui alte animale decât pisica....

a trage pe dreapta            a se opri; a renunţa la o acţiune începută şi neterminată; a se duce la culcare

Notă: Expresia provine, desigur, din jargonul automobilistic, unde a trage pe dreapta înseamnă a opri automobilul pe banda din dreapta a drumului, în raport cu direcția de mers.

a trage sforile   a umbla cu intrigi; a unelti, în ascuns, cu abilitate; a ţese intrigi

                Notă: Expresia are la origine trasul sforilor de către păpușarii aflați în umbră, ascunși de ochii celor ce privesc la jocul de păpuși.

a trage ţeapă (cuiva)       a-l înşela, a-l păcăli; a-l trage în piept; a escroca

Notă: V. a da țeapă (cuiva). Dacă, pe vremuri, înșelătoria era pedepsită cu trasul în țeapă, acum escrocii, în mod derizoriu și paradoxal, te trag ei în țeapă, în mod figurativ și ironic desigur...

a trăi ca-n sânu' lui Avram a trăi fericit, a trăi ca-n rai

Notă: Expresia provine din Evanghelia lui Luca (c. XVI, v. 22 şi 23), unde se spune că săracul Lazăr a murit şi a fost dus la sânul lui Avraam, în paradis [108]).

a trăi în puf       a fi răsfăţat, a nu duce lipsă de nimic; a nu munci,a avea totul de-a gata

                Notă: Traiul în puf este simbolul - ironic vorbind - al confortului și al luxului.

a trece ca trenul prin gară  a poposi undeva în mare grabă; a face ceva în mare grabă, din mers

Notă: De regulă, trenul are, în gările pe unde trece, câte o scurtă oprire, pentru a se face schimbul de călători și bagaje. Deci comparația este una sugerată de mersul trenurilor...

a trece în lumea celor drepţi         a muri; a-şi da obştescul sfârşit

                Notă: Lumea celor drepți este așa-numita lume de dincolo de moarte, o lume ideală a oamenilor cinstiți, integri.

a trece prin şcoală ca gâsca prin apă         a nu se prinde de el învățătura; a nu învăţa nimic

Notă: Expresia este o aluzie la faptul că de penele gâştei nu se lipeşte niciodată apa, ele fiind unse cu o secreţie uleioasă pe care o generează o glandă situată deasupra cozii, secreţie pe care găsca o stimulează cu ciocul pe care, apoi, şi-l freacă prin penaj.

a tremura vargă a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig)

Notă: Varga este o nuia lungă, subțire și flexibilă. Așadar, o simplă arcuire a acesteia sau bătaie de vânt, o face să se leagăne până ce cu greu  se stabilizează. Deci tremuratul vărgii este, de fapt, o mișcare vibratorie a acesteia, expresia completă fiind, exagerându-se desigur: a tremura ca varga.

a turna gaz pe foc a întărâta, a face să izbucnească un conflict; a întreţine o stare conflictuală; a incita

Notă: Gazul la care face referire expresia este, de fapt, petrolul lampant, care este ușor inflamabil, contribuind, prin turnarea lui pe foc, la înrăutățirea unei situații grave.

a ține (dura) de joi până mai apoi a fi făcut de mântuială; a nu dura prea mult

Notă: ”Calendarul popular ne oferă unele indicii conform cărora joia era o sărbătoare săptămânală celebrată precum duminica” [109]), spunea profesorul universitar Ion Ghinoiu. Această zi însă ba a fost, ba n-a fost sărbătorită, funcție de tradiția locului. De aceea, poate, joia a devenit o referință calendaristică luată în derizoriu în mai multe expresii populare: joi după Paști, din joi în Paști, de joi până mai apoi etc. Cât despre termenul de finalizare sau de garanție preconizat și ironizat de această expresie, trebuie reținut doar că până mai apoi înseamnă tot ceva incert, ceva de genul cât de curând sau până se termină.

a ţine în frâu     a stăpâni pe cineva; a avea controlul asupra cuiva; a ţine din scurt pe cineva

                Notă: Expresia face, evident, referire la terminologia hipică.

a ţine la respect pe cineva a-l ţine la distanţă; a disciplina; a nu-i permite cuiva să se poarte prea familiar

Notă: Când te respecți (adică ții la respectul tău), atunci dorești, cu atât mai mult, să fii respectat (adică să-i ții pe cei din jur distanți, supuși aceluiași respect); cam acesta pare să fie mesajul generic al acestei expresii.

a ţine şi cu dinţii  a nu ceda uşor în faţa unei anumite deposedări; a-și apăra sub toate formele propriile bunuri sau interese; a nu ceda cu niciun preț; a nu renunţa la ceva sub niciun motiv

                Notă: Aluzia se face, figurativ vorbind, la comportamentul animalelor carnivore, care-și apără prada vânată.

a ţipa ca din gură de şarpe a striga/urla/ţipa foarte tare, a striga din toţi bojocii; a fi disperat; a striga din răsputeri

Notă: Comparația invocată în această expresie face referire, pe de o parte, la faptul că mușcătura de șarpe este una deosebit de dureroasă și, pe de altă parte, la spaima asociată acestei mușcături, care, atunci când șarpele este veninos, poate fi fatală.

a uita de la mână pân' la gură       a fi uituc, a uita foarte repede; a nu reține nimic din ceea ce i se spune

Notă: Și această expresie are o ușoară notă ironică, exagerând un lucru făcut, în mod normal, ca un automatism: mâncatul. Că ce poate fi mai de râs decât să iei dumicatul de mâncare în mână și să îți uiți să-l mai duci la gură!

a umbla brambura          a umbla fără rost, aiurea; a hoinări

                Notă: Dacă brambura înseamnă fără rost, în dezordine sau la întâmplare 4), atunci sensul acestei expresii este clar și de la sine explicabil.

a umbla cu capu-n nori  a fi visător, aiurit sau neatent; a fi rupt de realitatea înconjurătoare; a fi distrat, neatent

                Notă: Expresia pare să fie un antonim al unei alte expresii cunoscute: a trăi cu picioarele pe pământ.

a umbla (cu cineva) ca cu buba coaptă       a menaja (cu grijă) pe cineva, care este foarte sensibil sau irascibil

                Notă: Buba coaptă este, în fapt, un abces, o acumulare dureroasă de puroi; de aici, putem înțelege sensul figurativ și ușor ironic al expresiei.

a umbla cu cioara vopsită  a minţi, a păcăli; a se preface; a induce în eroare; a încerca să înșeli

Notă: Expresia provine din ideea frauduloasă de a vopsi o pasăre fără valoare, cum e cioara, pentru a o vinde, mai apoi, drept o pasăre mai valoroasă [110]).

a umbla cu fofârlica       a umbla cu şmecherii; a încerca să înşele pe cineva; a urzi intrigi pentru a avea anumite avantaje

Notă: Expresia provine, cred eu, de la verbul a se fofili, o variantă lexicală a lui a se fofila, din care a derivat diminutivul fofilica, devenit, mai apoi, în necunoștință de cauză, făfârlica. Iar de la verbul a se fofili sau a se fofila s-a împrumutat, desigur, înțelesul de ”a ajunge la o situație bună prin șiretlicuri” 4).

a umbla cu jalba în proţap a protesta, a reclama; a cere cu insistenţă ceva

Notă: Expresia provine de la faptul că, pe vremuri, oamenii, disperaţi în nemulţumirea lor, se adunau "în audienţă" la uşa domnitorului şi, fiind mare îmbulzeală acolo, ei îşi înaintau reclamaţia / jalba pe deasupra capetelor mulţimii, folosind, în acest scop, o prăjină cu vârful bifurcat, numită proţap, jalba atârnându-se în bifurcaţia acestuia [111]).

a umbla cu nasul pe sus a fi încrezut, îngâmfat; a fi plin de sine; a nu mai putea de fudulie

                Notă: Nasul pe sus este un gest vicios al omului de rând și o calitate asumată a teatralilor.

a umbla cu poșta a împrăștia zvonuri, a umbla cu vorba de colo până colo; a fi răspândac

Notă: Pe vremuri, poșta era singura instituție publică ce răspândea (indirect) știrile, ea aducând în localități și la destinatar corespondența de tot felul, înclusiv ziarele și revistele. De aici, prin analogie, a rezultat nota ironică a expresiei.

a umbla după potcoave de cai morţi a-şi pierde timpul fără folos; a-şi căuta norocul, a căuta câştiguri irealizabile

Notă: Obiceiul de a li se lua potcoavele cailor morți este specific, se pare, tuturor popoarelor, atâta timp cât, în vremurile foarte vechi, fierul era o raritate iar potcoava era o valoare, ce merita a fi recuperată. Pe de altă parte, a găsi o potcoavă pierdută de cai, în timpul mersului, era un adevărat noroc, de unde și asocierea simbolisticii actuale: potcoavă = noroc. Sensul ironic al expresiei face referire, așadar, la cineva care, din lipsă de ocupație, dă impresia că ar căuta potcoave de cai morți, că doar-doar o da și peste el vreun noroc.

a urla ca din gură de şarpe a urla foarte tare, de durere şi de spaimă

                Notă: V. a țipa ca din gură de șarpe.

a vedea ce-i poate mintea  a vedea cum se descurcă în situații limită; a-i testa abilitățile intelectuale

                Notă: Expresia face referire, fără dubii, la testarea potențialului intelectual al cuiva, fără ca acesta să știe.

a vedea stele verzi          a primi o lovitură puternică, în special, peste față sau la cap; a fi amețit de pe urma unei lovituri

                Notă: Loviturile puternice la cap conduc la apariţia unor puncte luminoase efemere, în câmpul vizual, puncte denumite, în popor, stele verzi.

a veni gârla mare a se umfla un pârâu și a inunda drumuri, grădini și case

                Notă: La Șerbănești, gârla este Dorofeiul, afluenții acestuia numindu-se, generic vorbind, viroage.

a veni la ţanc    a veni la momentul potrivit; a i se potrivi (ceva) la fix

                Notă: Țancul este o măsură neconvențională destinată unui anume scop. Venitul la țanc este, așadar, o potriveală întocmai cu această măsură.

a veni nebun după cineva  a-i fi tare dor de cineva și a vrea să-l vadă unde e și ce face

                Notă: Expresia este o adaptare a unei alte cunoscute locuțiuni verbale: a fi nebun după cineva.

a vinde castraveți la grădinari      a încerca imposibilul; a încerca să minți pe cineva a toate cunoscător; a da explicații cuiva într-o problemă despre care acesta este mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească

                Notă: Este ilogic, desigur, să-ncerci să vinzi ceva unuia care chiar el îl produce.

a vinde gogoşi a spune minciuni gogonate; a minți fără rușinare

Notă: Gogoașa, ca întrebuințare metaforică, are semnificația de minciună. Asemănarea vine de la forma lipsită de conținut, gogoașa fiind ceva umflat şi gol pe dinăuntru 64), ca și minciuna...

a vorbi aceeaşi limbă     avea un limbaj comun, a se înțelege; a se potrivi

                Notă: Aceeași limbă, ca potriveală de comunicare, implică situarea partenerilor pe aceeași lungime de undă.

a vorbi gura fără el         a vorbi necontrolat, a nu gândi mai înainte de a spune ceva; a-l lua gura pe dinainte

                Notă: Gura, ca ”instrument” al vorbirii, necesită întotdeauna un control din partea celui ce vorbește, altfel ea poate multe nevrute...

a vorbi în dodii a vorbi întruna şi fără înţeles; a aiuri

Notă: Dodia este sinonimă cu trăznaia, aiureala sau trăncăneala. Existența prepoziției în ne face însă să credem că expresia este născocită prin analogie cu a vorbi în parabole, precum decisese Iisus, la un moment dat, când ucenicii lui se arătau nedumeriți.

a vorbi în doi peri a vorbi laconic, fără chef şi fără înţeles; a vorbi scurt, neclar și pe un ton ridicat; a vorbi intenționat confuz, cu două înțelesuri

Notă: Etimologia expresiei este legată de înțelesul inițial al locuțiunii adjectivale în doi peri, care se referea la culoarea părului anumitor animale, însemnând, de regulă, sur, adică un amestec de două culori ale părului - în acest caz, alb cu negru [112]).

a vorbi în plus  a vorbi ce nu trebuie şi când nu trebuie; a fi bădăran

                Notă: Expresia este o exprimare laconică pentru a vorbi mai mult decât trebuie și ce nu trebuie.

a vorbi la pereţi a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat; a vorbi fără să i se acorde vreo atenție; a nu fi băgat în seamă

Notă: Originea expresie pleacă, se pare, de la observația omului simplu că, vorbindu-se într-o cameră goală, pereții reflectă vocea celui care vorbește, producându-se un ecou, ca și când pereții ar vorbi și ei...

a vorbi să te afli-n treabă   a vorbi fără rost; a vorbi fără să fii ascultat de cineva; a fi băgător de seamă

                Notă: Expresia ironizează, de fapt, vorbăria fără rost din postura de băgător de seamă.

a vorbi vrute și nevrute  a pălăvrăgi, a vorbi mult și despre ce nu trebuie; a flecări

Notă: Vrutele sunt, în această expresie, ceea ce trebuie spus, iar nevrutele – ceea ce nu trebuie spus.

a zice zău         a jura că spui adevărul

Notă: Să nu uităm că, în folclorul românesc, când spui zău, înseamnă că ai depus un jurământ suprem, știut fiind că interjecția zău provinde din latinescul deus 4), care înseamnă Dumnezeu; adică te juri pe Dumnezeu...

a-i ajunge cuţitul la os    a nu mai putea suporta ceva; a răbufni; a ajunge durerea şi suferinţa la culme

                Notă: Expresia își are originile, se pare, în limba turcă [113]).

a-i astupa gura cuiva      a-l lăsa fără replică, spunându-i ceva foarte tăios; a-i tăia cuiva vorba, a nu-l lăsa să vorbească

                Notă: Expresia are, desigur, un sens figurat dar care sugerează, aidoma, originea ei.

a-i băga pe gât (ceva)     a-l obliga să facă ceva ce nu-i place; a-l îndoctrina cu forța

                Notă: Îndopatul dinaintea vânzării curcanului - la modul figurativ, desigur - este ideea de esență a acestei expresii.

a-i băga-n cap  a-i insufla (cuiva) o idee până la însuşirea ei; a-l învăța ceva rău sau greșit

                Notă: Băgatul în cap (sau la cap) fiind similar, aici, cu a lua aminte, a-și însuși o anumită idee impusă sau indusă.

a-i băşi mintea a compune, crea sau emite (de obicei) prostii sau idei neconforme, ciudăţenii

Notă: Expresia este una vulgară și ironică, derivând, probabil, dintr-o altă expresie similară – a gândi cu curul. Că numai atunci, probabil, poate să bășească mintea!

a-i cădea galoanele        a-i scădea importanţa (valoarea); a se înjosi (făcând un anume lucru)

Notă: Este vorba, aici, despre galoanele care indică gradul anumitor ofițeri,aluzia făcându-se la faptul că, pe vremuri, aceștia aveau la dispoziție o ordonanță, adică un soldat aflat în serviciul personal al acestuia.

a-i cânta în strună (cuiva)  a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac; a linguși pe cineva

Notă: Potrivit criticului literar Nicolae Manolescu, această expresie eset ”concret-sugestivă” și ar avea, de fapt, un triplu sens: ”a fi în ton cu cineva, a ține pasul cu el și a-l urma îndeaproape” [114]).

a-i crăpa buza  a avea mare nevoie (de ceva); a duce mare lipsă de ceva

Notă: Buzele crăpate sunt un indiciu, de regulă, al unei lipse de ceva: o lipsă de apă, o lipsă de vitamina B… Parcă și condițiile meteo - vântul, în special – conduc la crăpatul buzei, deci lipsa unui mediu favorabil – tot o lipsă… Du unde, originea expresiei în cauză, ca o terapie de urgență!

a-i creşte inima de bucurie a simţi o mare bucurie; a-l unge la suflet

Notă: Bucuria este percepută, după cum se știe, ca venind din inimă, ea provocând anumiți fiori ce-ți răscolesc în mod plăcut sufletul, fiori care chiar dau senzația că-ți crește inima în piept...

a-i da de furcă (cuiva)    a rezolva ceva cu mai multă răbdare şi cu mai multă muncă; a face (pe cineva) să-și bată capul cu chestiuni greu de rezolvat