Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (înființat la 5 noiembrie 1969), este organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică (sentința civilă 138/20.06.1995), cod fiscal 7965734.
Misiunea noastră este să descoperim, să explorăm și să publicăm (cu acces gratuit pentru toată lumea) rezultatele cercetărilor. Promovăm realizările noastre și realizările altor ONG-uri (gratuit).
Oferim Topul peșterilor din România (gratuit) și Catalogul Peșterilor (gratuit).
Deținem două recorduri mondiale, zeci de recorduri naționale, multe performanțe de interes european și mondial. Am contribuit la realizarea unor sinteze de specialitate la nivel mondial. Am publicat zeci de cărți și mii de articole.
Principalul nostru proiect din ultimii ani este România natura, menit să arate descoperirile noastre dar și pe ale altor ONG-uri sau persoane. Nimeni nu oferă atâta informaţie ca noi (ştiri, articole, ghiduri, hărţi, imagini): 20.000 pagini A4 gratuit! Urmărim descoperirile geografice din România și prezentarea detaliată a reliefului din România.
Îi meționăm, întotdeauna, cu nume și prenume, pe toți cei care contribuie la descoperiri și proiecte.
De la noi fură masiv, printre alții, Facultatea de Geografie din București, Institutul de Speologie, Facultatea de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca. Multe proiecte realizate cu fonduri europene au copiat informația de la noi.
vezi pagina Facebook a Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti
vezi site-ul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București
Toamna anului 1982, ședință la club (doar un colț al sălii este în imagine). În stânga, cu pulover roșu, Ică Giurgiu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgăraș. Recordmen al publicărilor speologice.). La stânga lui, Dan Hazaparu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România.). Lângă Dan, Virginia Vasile, participantă la explorările din zona celei mai reci peșteri fără gheață din România. Mai departe, cu mâna dreaptă la bărbie, Gigi Chiriloi, participant la explorarea poate celei mai dificilă peșteră din România. În centrul imaginii, cu sacou albastru, Mircea Vlădulescu (Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgăraș.). În spatele lui Mircea este Cornel Belecciu, explorator al peșterilor din Cheile Sohodolului (Munții Vâlcan). La stânga lui Mircea este Ovidiu Grad (Explorator al poate celei mai dificilă peșteră din România.). La stânga lui Ovidiu este Gabriel Silvășanu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poate celei mai dificilă peșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgăraș.). La stânga lui Gabriel este Adrian Mihalcea, participant la explorările din zona celei mai reci peșteri fără gheață din România.
Recorduri speologie România, Clubul „Emil Racoviță” București
Ce își doresc speologii din România
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, mari peșteri și avene explorate
Arheologia peșterilor și minelor din România, mult s-a făcut, destul s-a omis
Valer Trufaș, profesorul, exploratorul, 1931-1997
Cea mai frumoasă peşteră din România
Record speologic mondial, Buletinul Clubului „Emil Racoviță” București
Dizolvarea calcarelor de către apele naturale
Chimismul apelor naturale carstice din Munții Șureanu/ Sebeș
România în Atlasul mondial al peșterilor în roci necalcaroase, ediția 1997
De la 1.000 la peste 11.000 de peşteri în România
Despre noi, speologii, anul 1978
Speosport 1978 - 1988, clasamente
Peşterile din România, anul 1980, prezentare generală
Completări la catalogul peșterilor din România, zeci de volume și articole
Cum se măsoară lungimea și denivelarea peșterilor
Semne convenţionale utilizate de speologi
Catalogul peşterilor din România, corectări, completări, precizări
Frăția hoților din speologie, sub patronajul Academiei Române
Sunt în România mult mai multe peșteri cu gheață decât cunoaște Institutul de Speologie
Articole, volume scrise de Ică Giurgiu
Marii descoperitori de peșteri din România, anii 1966 - 1975
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, cei mai buni exploratori din anul 1978
Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, volumul 1, anul 1973, 87 pagini, integral
Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 2, 126 pagini, integral
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 7, 1982, integral
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 8, 1983, integral
Buletinul Asociației pentru Cercetări Speologice din Munții Sebeș/ Șureanu, numărul 1, 1984-1985
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 9, 1985, integral
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 12, 1989, integral
Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 13, anul 1990, integral
Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 14 (recorduri, performanţe, descoperiri de excepţie, activitate publicistică)
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1978 - octombrie 1979
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, raport de activitate anii 1980-1981
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate 1981-1982
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1982 - octombrie 1983
Întâlnirea anuală a speologilor din România, Speosport 1982, la Costinești
Despre speologia din România, cu Petre Brijan de la Speodava Ștei
România, peste 12.000 peşteri descoperite
România, speologie, valori internaţionale ale peşterilor de la noi
Modelul carstului din România; cele mai vechi peşteri din ţară
Evoluţia munţilor şi peşterilor din România; după descoperirile de la peste 2000 metri altitudine
În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România
România, peşteri situate la peste 2000 metri altitudine
Peşteri din România aflate la peste 2400 metri altitudine
Federația Română de Speologie include din ce în ce mai mulți hoți
Cave and karst systems of Romania, editura Springer, anul 2018, cu minciuni, exagerări și furturi
România prezentă în Atlasul Marilor Peşteri din Lume încă de la prima ediţie
România în Atlasul Marilor Peşteri din Lume, anul 1986
România, cele mai mari peşteri în şist
Cele mai lungi/ dezvoltate cavităţi în gresie din România, performanțele lor internaționale
Peşteri din România, cele mai mari labirinturi
Volume de speologie apărute în România între anii 1950-1976
Cea mai dificilă peşteră din România, Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei)
Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, probabil cea mai dificilă din România
Peştera de la Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, 58 de ani de la descoperirea ei
Peştera Jgheabul/ Jghiabul lui Zalion, anul 1979, Munţii Rodnei, atingerea adâncimii de 226 metri
Peșterile de pe Piciorul Negru, deasupra Jgheabului lui Zalion, în Munții Rodnei
Grota Zânelor, Munţii Rodnei, cea mai ramificată din România, monografie
Grota Zânelor, cea mai ramificată peşteră din România, Munţii Rodnei
Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România
Peşteri la Streji, Munţii Rodnei, recorduri în şisturi
Peşteră sub Nedeia Rea, Munţii Rodnei, culcuş de urs
Piciorul Zânelor, Rodnei, peşteri în gresie
Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Rodnei
Peşteri pe Valea Iza, Munţii Rodnei
Peştera de la Piatra Busuiocului, Munţii Rodnei
Peştera de la Faţa Perişatului/ Bârloaei/ Crucea Iovului, Munţii Rodnei
Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, Munţii Rodnei
Peşteri la Tăurile/ Lacurile Buhăescu, Munţii Rodnei
Peştera din galeria minieră Guşet, în Munţii Rodnei
La Poienile Zagrei, prima peşteră descoperită în Munţii Ţibleş
Avenul de la Frasin, cel mai adânc şi lung în gresii din România
Peştera Liliecilor, Munţii Rarău, hartă, descriere
Peşteri în roci vulcanice, Defileul Mureşului, Munţii Căliman
Șapte peșteri în roci vulcanice la Lunca Bradului, în Munții Căliman
Peștera de gheață de la Borsec, în Munții Giugeului, imagini inedite
Peșterile Urșilor 1, 2 și 3 de la Borsec, în Munții Giurgeului
Peștera Urșilor 2 de la Borsec, în Munții Giurgeului
Peștera Urșilor 3 de la Borsec, pe Scaunul Rotund, în Munții Giurgeului
Peștera Scaunul Rotund, la Borsec, Munții Giurgeului, cea mai lungă în tufuri calcaroase din România
România, Subcarpaţii Vrancei. Cea mai mare peşteră în sare din lume.
Peştera 6S are vegetaţie abundentă
Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei
Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995
Carst pe sare la Meledic. Peştera 6S, primul record mondial al speologiei din România.
Peşteri în sare din România/ Grottes du sel de Roumanie, Spelunca, 1985
Într-o peșteră din Carpați se află o mină antitanc neexplodată...
Meledic, Subcarpaţii Vrancei, primele peşteri în sare explorate
Peştera 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei
Peştera în sare 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei, noi explorări
Pârâul Meledic, peşteri în sare, scoici, mistreţi
Peşteri în sare, formaţiuni, compoziţie detaliată, Subcarpaţii Vrancei
Două noi peşteri în sare la Meledic, Subcarpaţii Vrancei
Peștera de la drumul Mânzălești - Lopătari, în Subcarpații Vrancei
Izvorul Sărat, cea mai lungă vale de pe muntele de sare de la Meledic, Subcarpații Vrancei
Descoperiri pe Valea Sărăţelului, Subcarpaţii Vrancei
Mânzăleşti, sare, peşteri, cristale, Subcarpaţii Vrancei
Peştera 6S de la Mânzăleşti, record mondial, imagini din zonă, Subcarpaţii Vrancei
Peştera 6S de la Mânzăleşti, , cea mai mare din lume. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera Fundata, hartă, imagini, descriere, Munţii Postăvaru, este amenajată pentru turism
Peştera Cerna-Deal, Munţii Postăvaru: un labirint de galerii străpunge masivul
Peştera Cerna Deal, din Munţii Postăvaru, 940 metri dezvoltare totală, hărţi şi carte
Trei peşteri mari din Munţii Postăvaru: Fundata, Cerna Deal, Studenţilor
Peştera Studenţilor, lângă Râşnov, Munţii Postăvaru
Peştera de Lapte, Munţii Postăvaru
Peşteri pe Valea Cheia, Munţii Postăvaru, în Cheile Râşnovului/ Râşnoavei
Avenul Gaura/ Groapa de Aur, în Munții Postăvaru
Peştera 1 de pe Valea Moieciu Rece, Munţii Leaota
Peşterile din zona Vârfului Omu - Munţii Bucegi - deţin multe recorduri naţionale
Peştera din Bucşoiu, Munţii Bucegi, cea mai rece cavitate fără gheaţă din România
Peștera 2 din Masivul Bucșoiu, în Munții Bucegi
Avenul de sub Stâncile și cabana Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor, în Munții Bucegi
Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, record speologic istoric
Peşterile Pustnicului, în aval de Peştera Ialomiţei, în Munţii Bucegi
Peşterile de la Sinaia, Munţii Bucegi
Peșterile din cariera Piatra Arsă, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, în Munții Bucegi
Deasupra Peșterii lui Bogdan, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, Munții Bucegi
Avenul de la Colţii Ţapului este cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi
Avenul de pe Tătaru, Munţii Bucegi, aşteaptă exploratori
Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea
Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi
Peşterile din Cheile Tătarului, Munţii Bucegi, au fost locuite în vechime
Peștera de la Colții lui Barbeș, Avenul din Clinul Vânturișului, din Munții Bucegi, primele hărți
Peşteri la Vânturiş şi Colţii lui Barbeş, Munţii Bucegi
Avenul din Grind, Munţii Piatra Craiului, a fost pe locul 8 în lume
Avenul din Grind/ Funduri, din Munţii Piatra Craiului, explorările din anul 1977
În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România
Aven lângă cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului
Piatra Craiului, hartă, trasee turistice, speologie
Peștera de pe Vâlcelul cu Fereastră, în Munții Piatra Craiului
Peştera Urşilor din Cheile Dâmboviţei, Culoarul Rucăr-Bran
Peştera Pleaşa, Culoarul Rucăr-Bran
Peştera Uluce, Culoarul Rucăr-Bran
Avenul Bârnoaia, Culoarul Rucăr-Bran
Peşteră la Posada, Culoarul Rucăr-Bran, sub şoseaua Rucăr - Braşov
Avenul Pereţi, Culoarul Rucăr-Bran
Peșteri în Muntele Mateiaș, cel cu carieră și mausoleu, în Culoarul Rucăr - Bran
Peştera Liliecilor din satul Peştera, Culoarul Rucăr-Bran
Carst în Munţii Făgăraş, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale
Munții Mușeteica - Râiosu - Buda, carst și peșteri de mare valoare în Munții Făgăraș
Formă de relief rară în România, unică în Munţii Făgăraş, zona Muşeteica; polia din Căldarea Scroafa
Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, Munţii Făgăraş
Microbiologie şi climatologie în peşteri celebre din Munţii Făgăraş: M3-R2 şi Piscu Negru
Peşterile de la Piscu Negru, în Munţii Făgăraş; cea mai scumpă peşteră din România
Peşteri din Munţii Făgăraş (zeci de peşteri!)
Muşeteica, cea mai adâncă/ denivelată peşteră din Munţii Făgăraş
Peştera 1 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraş, prin apă, un pic mai departe, septembrie 2014
Vânt aspru în Peştera 3 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraş
Cascada mare de pe Pârâul Piscu Negru, în Munții Făgăraș
Peștera mică din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgăraș
Peștera Izvorului din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgăraș
Carstul din arealul Prislop - Coți, Peștera Caprelor negre (sub Chica Pietrelor), în Munții Făgăraș
Peşterile de pe Vârfurile Lespezi şi Călţun, Munţii Făgăraş
Peşterile de pe Muntele Ciortea, în Munţii Făgăraş, recordurile lor naţionale
Iulie 1980, două peşteri descoperite pe Ciortea, în Munţii Făgăraş
Peşteri record naţional pe Ciortea, Capu Gemenilor şi Budislavu
Piscu Negru, peşteri mari, cascade
Peştera Urşilor de sub Muşeteica, Munţii Făgăraş
Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, Munţii Făgăraş
Carstul şi peşterile din perimetrul Prislop - Coţi, în Munţii Făgăraş
Carst şi peşteri în zona Prislop - Coţi, Munţii Făgăraş
Peştera din Fereastra Mare a Sâmbetei, Munţii Făgăraş
15 peşteri pe Muntele Negoiu, în Munţii Făgăraş
Trei peşteri pe Custura Sărăţii, în Munţii Făgăraş, pe creasta principală
Peştera 1 din Căldarea Sărăţii, Munţii Făgăraş
Peştera din Căldarea estică a Sărăţii, Munţii Făgăraş
Peşteri multe, inedite, în Căldarea glaciară de la sud-est de Vârful Şerbota
Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu, record naţional
Peştera de pe Pârâul Negoiu, în Munţii Făgăraș
Pe Vârful Lespezi din Munții Făgăraș, peșteri cu gheață, recorduri speologice naționale
5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii Făgăraş
Peşterile 1, 2, 3 din Valea Laita/ Laiţa, Munţii Făgăraş
Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele, Munţii Făgăraş
Peştera din Muntele Paltinu, sus lângă drumul transfăgărăşan, în Munţii Făgăraş
Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraş
Unele cadre didactice de la Facultatea de Geografie din București mint și fură, uite dovezile
Mincinoșii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București
Peștera din Colţii Budurului/ Ţâfna Albinei, în Munţii Ghiţu
Peşteri din Târnovu, Munţii Căpăţânii
Peşteri în Cheile Recii/ Cheia, Munţii Căpăţânii
Peşteri de la mare altitudine din Munţii Parâng (inclusiv descrierea zonei/ Muntelui Coasta lui Rus)
Peșteri la altitudine în Munții Parâng, lângă Vârful Parângul Mare și în Căldarea/ Valea Găuri
Peşterile dacilor, Munţii Şureanu, 220 pagini, 268 imagini şi hărţi
Peşteri la Grădiştea de Munte, cu urme de locuire dacică, Munţii Şureanu
Avenul de la Capul Pietrii, lângă Sarmizegetusa Regia, Munţii Şureanu
Peștera Mică din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu
Peștera cu stalactite sferice perforate din Piatra Bodii, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu
Peştera Mare din Piatra Bodii, la Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu
Trilobit uriaş în România?, Munţii Şureanu
Presupusul trilobit din Peştera Mare din Piatra Bodii, din Munţii Şureanu, a fost investigat
Avenul de la Dosul Lăcşorului, din Munţii Şureanu, fost record naţional, cele mai detaliate hărţi
Avenul Dosul Lăcşorului, Munţii Şureanu, record naţional
Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974, Munţii Şureanu
Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din perioada 1973-1983, Munţii Şureanu
Avene în perimetrul Ohaba, Fundătura Hobenilor, Fundătura Ponorului, în Munții Șureanu
Avene în Lunca Hobenilor, deasupra satului Ohaba, în Munții Șureanu
Avenul Balcan, în Lunca Hobenilor, Munții Șureanu
Avenul Ponorici (joncționat cu Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă) a ajuns la minus 188 metri denivelare, în Munții Șureanu
Patru zile de izolare medicală în marea Peșteră Ponorici - Cioclovina cu Apă, din Munții Șureanu
Comoara din Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, Munţii Şureanu
Peșteri sub cetatea dacică de la Piatra Roșie, în Munții Șureanu
Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului
Peştera Răchiţeaua, Munţii Şureanu, 219 m denivelare, adâncă şi dură
Peştera din Valea Clenjii, Munţii Şureanu, 82 pagini A4, 136 imagini şi hărţi
Peştera din Valea Clenjii, Munţii Şureanu, explorări în 2011
Peştera Tecuri, Munţii Şureanu, aşteaptă exploratori
Avenul de la rampa 2B, în Munții Șureanu
Avene în perimetrul carstic Comarnice - Tecuri, în Munții Șureanu
Peșteri și avene în perimetrul Tecuri - Șomârdale, din Munții Șureanu
Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu
Peștera Pălăriei, profil termic pentru un an de zile, în Munţii Șureanu
Peștera Pălăriei, din Munții Șureanu, în marele perete de la Șipot, harta făcută în anul 1992
Canionul cu cascade mari de la Şipot, în Munţii Şureanu
Peştera 600 metri cubi de la Şipot, în Munţii Şureanu, capătul unei mari reţele subterane
Peştera lui Cezar Manea, de la Şipot, în Munţii Şureanu, are formaţiuni excentrice
Peștera Capetelor de la Șipot, în Munții Șureanu
Peștera Cuculeu, din Munții Șureanu, într-o zonă insuficient explorată
Gaura Frânţoanei şi peşterile din apropiere, Munţii Şureanu; 56 pagini A4, 62 imagini şi hărţi
Peştera Gaura Frânţoanei, Munţii Şureanu, o enigmă hidrologică
Peştera Şura Mare şi cheile, Munţii Şureanu
Peştera Şura Mare, Munţii Şureanu, ţânţari mari, activi în luna decembrie
Peştera lui Cocolbea, din Munţii Şureanu, are mare potenţial explorativ
Peşterile din Valea lui Ion, Munţii Şureanu
Peșterile din Valea lui Ion, Peștera Plăișorului, Peștera de la cascadă, în Munţii Șureanu
Peștera de la Varnițe/ Varniță, 466 metri lungime, la Federi, în Munții Șureanu
Peştera din Valea Cheii, Munţii Şureanu
Cheile Munceilor, Cheile Jgheabului, peșteri și cascade, în Munții Șureanu, prima publicare
Cheile Munceilor, peşteri mari; Cheile Jgheabului, cascade; Munţii Şureanu
Peștera Fosilă de pe Valea Munceilor, în Munții Șureanu
Peştera de la Malul Rosu, în Cheile Munceilor, Munţii Şureanu, o spectaculoasă galerie cu apă
Peștera de la Malul Roșu de pe Valea Munceilor, prima publicare, în Munții Șureanu
Peștera din Perete, cu urme de locuire umană, pe Valea Munceilor, în Munții Șureanu, prima publicare
Ciudații de la Proteus Hunedoara și Peștera din Perete din Munții Șureanu
Peşteri noi în Cheile Munceilor şi Cheile Jgheabului; urme bogate de locuire umană
Peștera Gaura Oanei, 1262 metri dezvoltare, prima hartă, în Munții Șureanu
Peştera Gaura Oanei, din Munţii Şureanu, 1262 metri dezvoltare; două râuri curg unul pe sub altul
Peștera Ruletei și Peștera Craniului, pe Văile Muncelului și Jgheabului, în Munții Șureanu
Peștera Țepoasă, hartă, descriere, pe Valea Jgheabului, în Munții Șureanu
Peștera Țepoasă, din Cheile Jgheabului, Munții Șureanu, harta din 1989
Peştera din galeria 1 de prospecţiune din Dealul Fruntea Mare, Munţii Şureanu
Avenul din Galeria 4 Fruntea Mare, Munţii Şureanu
Peştera turistică Bolii, toată, imagini, Munţii Şureanu
Singura gară cu peşteră din România, în Munţii Şureanu
Peștera din Perete, aproape de localitatea Bănița, 420 metri lungime, în Munții Șureanu
Avenul Bâtan, Munţii Şureanu, are 101 metri adâncime
Avenul Bâtan, -101 metri adâncime, din Munții Șureanu, prima hartă
Peşteră în gnais în Munţii Şureanu, lângă Șugag
Peșteri și avene pe versantul drept al Streiului, în Munții Șureanu, zona Lola - Șipot
Pe Piatra Iorgovanului, lapiezuri record, Munţii Retezat
Cheile Sohodolului, Runcu, 80 peşteri, 4899 metri lungime, 504 metri denivelare, Munţii Vâlcan
Cheile Sohodolului, Runcu, hartă detaliată, Munţii Vâlcan
Patru peşteri noi în Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan
Uite cum arată o zi de explorări speologice în Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan
Explorari speologice în Bazinul Sohodol, amonte de Runcu, Munţii Vâlcan
Peştera de la Gura Văii Rele, Munţii Vâlcan
Cheile Gropului, din Munții Vâlcan, peste 62 peșteri descoperite
Peșteri pe Valea Gropului din Munții Vâlcan
Peștera de la Cascada Sărăturii, în Munții Vâlcan
Avene şi peşteri în sud-estul Munţilor Vâlcan
Peşteri pe Valea Grija, Munţii Vâlcan
Muntele Pleşa din Vâlcan are zeci de peşteri şi avene
Muntele Pleşa din Vâlcan, apariţii de apă şi peşteri
Peşteri în Muntele Piva, Munţii Vâlcan
Peştera din Pârâul Pietrele Albe, Munţii Vâlcan
Peștera din Pârâul Pietrele Albe, în Munții Vâlcan, golire sifon în septembrie 2017
Peştera Gârla Vacii, Munţii Vâlcan, hartă, descriere, 1,5 kilometri lungime
Multe peşteri pe Valea Gropului, în Munţii Vâlcan
Defileul Gropului cu Apă, Munţii Vâlcan
Cavităţi verticale în sud-estul Munţilor Vâlcan
Valea Gropu, Munţii Vâlcan, secrete speologice
Peşteri în Cheile Vidra/ Vidrei, pe Valea Sohodolului de Runcu
Multe peşteri şi avene pe Şuşiţa Verde, Munţii Vâlcan
Avene în Dâlma Cucutelor, pe Şuşiţa Seacă, Munţii Vâlcan
Avenul Bidăroaia din Dâlma Cucutelor, Munţii Vâlcan, continuarea explorării
Avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei, în Munţii Vâlcan
Peşteri pe Văile Sohodol şi Baleia, la Paroşeni, în Munţii Vâlcan
Peștera din Steiul lui Răuț/ Peștera de lângă Peștera de la Râpa Vânătă
Peștera Fușteica, la Izvarna, în Munții Vâlcan, 580 metri lungime
13 peșteri pe Valea Sohodolului/ Cheii din Isvarna, Munții Vâlcan
Peșterile din Steiul Cozii, aproape de satul Sohodol, Munții Vâlcan
Peștera din Dealul Rușchiului, în satul Sohodol, Munții Vâlcan
4 peșteri în Piatra Mare Pocruia, în satul Pocruia, Munții Vâlcan
Avene adânci în Cornetul Mare, deasupra satului Sohodol, Munții Vâlcan
Peștera Mare de la Șoroniște, din Munții Mehedinți, explorări importante în octombrie 1977
Peştera Mare de la Şoronişte, Munţii Mehedinţi
Peştera Aven din Foeroaga Îngustă, 71 metri denivelare, în Munţii Mehedinţi
Explorări în peșterile și avenele de la Obârșia Cloșani, în Munţii Mehedinţi
Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani, Munţii Mehedinţi
Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală, în Munţii Mehedinţi
Ponorul din Crovul lui Darap, la Obârșia Cloșani, în Munții Mehedinți
Avenul drumului de la Godeanu, la Obârșia Cloșani, în Munții Mehedinți
Peştera-aven 2 din Sohodoalele Mici, Munţii Mehedinţi
Viaţă în Peştera-aven din Sohodoalele Mici, Munţii Mehedinţi
Peşteri noi în Cornetul Satului, la Cloşani, Munţii Mehedinţi
Peșteri și avene noi în Piatra Mare a Cloșanilor și pe Valea Lupșa, în Munții Mehedinți
O armă dacică în Peştera Istorică de la Cloşani, Munţii Mehedinţi
Peştera de la Podul natural Ponoarele, Podişul Mehedinţi
Peştera de la Podul natural Ponoarele, Podişul Mehedinţi, noi descoperiri
Lacul Zăton şi câmpul de lapiezuri de la Ponoarele, Podişul Mehedinţi
Peştera Gramei/ Grama, Podişul Mehedinţi
Peștera Gramei/ Grama, noi galerii cartate, în Podișul Mehedinți
Peștera Liliecilor din Munţii Metaliferi
Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău, hărţi, imagini
Peștera cu apă din Dealul Boţanilor, în Munţii Trascău
Gheţarul de la Vârtop, Munţii Bihor
Gheţarul Vârtop, Munţii Bihor, amprente umane de acum 62000 ani
Peștera 1J3 din mina 117 Jofi/ Valea Bădanei, în Munții Pădurea Craiului, 431 metri lungime
Peștera de la Vălău din Valea Albioara, 259,5 metri lungime, în Munții Pădurea Craiului
Peșteri multe în mina Jofi de la compresor, în Munții Pădurea Craiului
Peșteri pe Valea Albioara, în Munții Pădurea Craiului
Descoperiri în Peștera Ciur-Ponor, din Munții Pădurea Craiului
Peștera Gruiețului, din Valea Șteazelor, Munții Pădurea Craiului, are reprezentări parietale?
Peştera Ungurului, Munţii Pădurea Craiului, hartă, descriere, deschisă pentru turişti
Marea Peşteră Ciur-Ponor, explorările, Munţii Pădurea Craiului
Peștera Ciur Ponor, cea mai mare străpungere hidrogeologică parcursă de om în România, explorările
Descrierea marii Peşteri Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului
Peşteri explorate între Bazinul Topa Râu şi Valea Vida, Munţii Pădurea Craiului
Avene la sud de Peștera lui Potriva, în Pusta Călățele, Platoul Zglamănu, Munții Pădurea Craiului
Peştera Cociului, în Munţii Pădurea Craiului
Picturi în Peştera Cuciulat, Podişul Someşan
Peştera cu picturi de la Cuciulat, hartă, imagini, Podişul Someşan
Peștera de la Cuciulat, din Podișul Someșan, momentul descoperirii picturilor rupestre
Peştera cu picturi de la Cuciulat, explorare, picturi rupestre, Podişul Someşan
Peştera cu picturi de la Cuciulat, „petele de culoare”, Podişul Someşan
Peştera cu picturi de la Cuciulat, pasiune şi neoameni, Podişul Someşan
Peştera cu picturi Cuciulat, Podişul Somesan, imagini inedite
Peştera de la cetatea Ciceului, record naţional, Podişul Someşan
Cascadă de 45 metri în Avenul Taberei
Cea mai mare cascadă subterană din România
Peştera Lii, Podişul Someşan, prima hartă
Peştera Mohelca, Munţii Igniş, este un altar?
Peştera cu sarcofage, Dobrogea
Peştera/ Complexul rupestru de la Dumbrăveni/ Olteni, Dobrogea
Peșteră pe Dealul Balena/ Ienicerilor, lângă localitatea Baia, Dobrogea, județul Tulcea
Peștera Limanu, din Dobrogea, noi descoperiri și cea mai amplă descriere a rețelei subterane
Peştera Limanu, Dobrogea, cu lungi ziduri în galerii, cea mai completă descriere
Peştera de la Cerchezu, Dobrogea
Peştera La Adam, Dobrogea; aici au trăit animale exotice de talie mare
Adam, Liliecilor, peşteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea
Peștera La Adam, din Dobrogea, noi descoperiri
Valea Visterna / Vistorna are atoli superbi, Dobrogea
Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei, hartă, descriere, 656 metri lungime, în Dobrogea
Peştera Liliecilor, Dobrogea, sub atoli
Pericol la intrarea în Peştera Liliecilor, Dobrogea
Peşteri din Valea Visterna şi Cheile Dobrogei, descoperiri arheologice, Dobrogea
Peşterile din Canaraua Fetei, Dobrogea
Peşteri în Valea Urluia, Dobrogea
Peşteri la sud de oraşul Călăraşi, Dobrogea
Hârşova, faleze de calcar, cetate, peşteri, Dobrogea
Peştera de sub cetatea Carsium de la Hârşova, pe malul Dunării, în Dobrogea
Căpitanul Ionescu a trecut de două ori pe sub graniţă, Dobrogea
La Camena, în Dobrogea Centrală, Grota Haiducilor, pe o creastă ca Pricopanul din Munții Măcin
Cum facem hărţi pentru peşteri şi suprafaţă
Semne convenţionale pentru peșteri, speologie, carst
Corzile pentru alpinism şi speologie
Catarg pentru explorări, construire
Speologie - manual pentru începători
Tehnici de explorare utile în speologie
Coborâtorul, în alpinism și speologie, teorie și practică
Comunicaţii pe unde metrice între exterior şi peşteri
Prima Consfătuire Naţională a Speologilor Amatori din România, mai 1973, Bucureşti
Cele mai mari peșteri din lume și din România, anul 1974
Anul 1977, cele mai lungi şi denivelate peşteri din România
Cele mai lungi și adânci peșteri din România în anul 1978
Cele mai lungi și adânci peșteri din România, anul 1980
Speologie, ştiri din România, anul 1977
Speologie, ştiri din lume, anul 1977
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate septembrie 1976 - octombrie 1977
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 10 ani de activitate
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 20 ani de activitate
Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, descoperiri, cartări, recorduri în perioada 1978-1983
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate noiembrie 1991 - noiembrie 1992
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate noiembrie 1992 - octombrie 1993
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București în 1993-1994
Cronica publicaţiilor speologice, numărul 1, anul 1982
Cronica publicaţiilor speologice, numărul 2, anul 1983
Cronica publicaţiilor speologice, numărul 3, anul 1985
Cronica publicaţiilor speologice, numărul 4, anul 1989
Refacerea după efort în speologie
Acordarea primului ajutor medical pe munte, în peșteri
Studiul complex al corzilor pentru speologie și alpinism
Speologie, știri din România, anul 1979
Bazele tehnicii de explorare modernă a peșterilor din România
Regulament de clasificare sportivă a speologilor
Caleidoscop speologic, anul 1973
Bivuacuri în peșterile din România, până în anul 1976
Avenul Berger, prima cotă -1000 metri din lume
Jean Bernard, cea mai adâncă peşteră din lume
Cea mai adâncă peşteră din lume cu o singură intrare
Date false sau incomplete de la Institutul de Speologie, anul 2018
Penibil și hoție la Clubul de Speologie Proteus Hunedoara
10.000 (de peșteri din România), volumul 1, recenzie
Marcian Bleahu, convingător pe plan personal, mediocru în activitatea comunitară
Speolog amator versus profesionist în România, pe scurt
Expoziție la sediul hoților care fură de la cluburile de speologie
Mincinoși din România și administratori nerealiști la Speologie.org
Speologie.org încă nu citește bine și dezinformează
Alți bani pentru hoții din speologie, ca să facă legi!
La Clubul de Speologie Exploratorii Reșița nu era murdărie ca la Târlă
Peştera Bătrânului, Munţii Pădurea Craiului. Foto: Dorin Stanciu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București).
Page updated
Google Sites
Report abuse