Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti

                                                                                                                                                                    cele mai recente noutăţi

VEZI MAI MULT LA


Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București (înființat la 5 noiembrie 1969), este organizație neguvernamentală, cu personalitate juridică (sentința civilă 138/20.06.1995), cod fiscal 7965734. 

Misiunea noastră este să descoperim, să explorăm și să publicăm (cu acces gratuit pentru toată lumea) rezultatele cercetărilor. Promovăm realizările noastre și realizările altor ONG-uri (gratuit). 

Oferim Topul peșterilor din România (gratuit) și Catalogul Peșterilor (gratuit).

Deținem două recorduri mondiale, zeci de recorduri naționale, multe performanțe de interes european și mondial. Am contribuit la realizarea unor sinteze de specialitate la nivel mondial. Am publicat zeci de cărți și mii de articole.

Principalul nostru proiect din ultimii ani este România natura, menit să arate descoperirile noastre dar și pe ale altor ONG-uri sau persoane. Nimeni nu oferă atâta informaţie ca noi (ştiri, articole, ghiduri, hărţi, imagini): 20.000 pagini A4 gratuit! Urmărim descoperirile geografice din România și prezentarea detaliată a reliefului din România.

Îi meționăm, întotdeauna, cu nume și prenume, pe toți cei care contribuie la descoperiri și proiecte.

De la noi fură masiv, printre alții, Facultatea de Geografie din București, Institutul de Speologie, facultatea de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca. Multe proiecte realizate cu fonduri europene au copiat informația de la noi.

vezi pagina Facebook a Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti

vezi site-ul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București

Toamna anului 1982, ședință la club (doar un colț al sălii este în imagine). În stânga, cu pulover roșu, Ică Giurgiu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgărașului. Recordmen al publicărilor speologice.). La stânga lui, Dan Hazaparu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România.). Lângă Dan, Virginia Vasile, participantă la explorările din zona celei mai reci peșteri fără gheață din România. Mai departe, cu mâna dreaptă la bărbie, Gigi Chiriloi, participant la explorarea poatei cea mai dificilă peșteră din România. În centrul imaginii, cu sacou albastru, Mircea Vlădulescu (Explorator al poatei cea mai dificilăpeșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgărașului.). În spatele lui Mircea este Cornel Belecciu, explorator al peșterilor din Cheile Sohodolului (Munții Vâlcan). La stânga lui Mircea este Ovidiu Grad (Explorator al poatei cea mai dificilă peșterădin România.). La stânga lui Ovidiu este Gabriel Silvășanu (Explorator al peșterii românești dublu record mondial. Explorator al poatei cea mai dificilă peșteră din România. Explorator al peșterilor din Munții Făgărașului.). La stânga lui Gabriel este Adrian Mihalcea, participant la explorările din zona celei mai reci peșteri fără gheață din România.

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti a donat la biblioteci din ţară şi din lume peste 1000 volume

Începând de Ziua Culturii Naționale 2021, limba română este prezentă în baza internațională de date/ articole/ cărți a speologilor

Recorduri speologie România, Clubul „Emil Racoviță” București

Ce își doresc speologii din România

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, mari peșteri și avene explorate

Hoții de la Institutul de Speologie fură de 48 de ani, cu dovezi, de la Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Romanian-American Foundation, Enel România și Ursus Breweries sprijină financiar un proiect al grupului infracțional Bădescu, Târlă de la Clubul de Speologie Exploratorii Reșița

Arheologia peșterilor și minelor din România, mult s-a făcut, destul s-a omis

Valer Trufaș, profesorul, exploratorul, 1931-1997

2050 de ani de la crearea statului dac centralizat; peşteri cu picturi rupestre şi urme de locuire dacică 

Cea mai frumoasă peşteră din România

Ce a scris Ică Vasile Giurgiu

Record speologic mondial, Buletinul Clubului „Emil Racoviță” București

Dizolvarea calcarelor de către apele naturale

Chimismul apelor naturale carstice din Munții Șureanu/ Sebeș

România în Atlasul mondial al peșterilor în roci necalcaroase, ediția 1997

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti a fost principala sursă de bibliografie pentru Catalogul sistematic al peşterilor din România

De la 1.000 la peste 11.000 de peşteri în România

Despre noi, speologii, anul 1978

Pseudocarst în România

Exploratori versus profitori la Speosport/ Speo-sport (1976 Valea de Pești, 1977 Crivaia, 1978 Băile Herculane, 1981 Costinești, 1982 Costinești)

Speosport 1978 - 1988, clasamente

Peşterile din România, anul 1980, prezentare generală

Completări la catalogul peșterilor din România, zeci de volume și articole

Cum se măsoară lungimea și denivelarea peșterilor

Semne convenţionale utilizate de speologi

Catalogul peşterilor din România, corectări, completări, precizări

Frăția hoților din speologie, sub patronajul Academiei Române

Câți hoți sunt în Comisia Patrimoniului Speologicic? Hoți din domeniul academic și universitar fură exploratorii și își bat joc de relieful României

Sunt în România mult mai multe peșteri cu gheață decât cunoaște Institutul de Speologie 

Articole, volume scrise de Ică Giurgiu

Marii descoperitori de peșteri din România, anii 1966 - 1975

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, cei mai buni exploratori din anul 1978

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, peşteri descoperite şi recorduri în perioada 1969-1981

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, volumul 1, anul 1973, 87 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 2, 126 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, volumul 3, anul 1974, 152 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 4, anul 1976, 358 pagini, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, numărul 5, anul 1977-1978, 452 pagini, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 6, anul 1979, explorări în Rodnei, Retezat, Mehedinţi, Bihor, Pădurea Craiului

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 7, 1982, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 8, 1983, integral

Buletinul Asociației pentru Cercetări Speologice din Munții Sebeș/ Șureanu, numărul 1, 1984-1985

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 9, 1985, integral

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, Buletinul 12, 1989, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 13, anul 1990, integral

Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 14 (recorduri, performanţe, descoperiri de excepţie, activitate publicistică)

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1978 - octombrie 1979

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, raport de activitate anii 1980-1981

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate 1981-1982

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate octombrie 1982 - octombrie 1983

Întâlnirea anuală a speologilor din România, Speosport 1982, la Costinești

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” București, raport de activitate toamna lui 1989 - toamna lui 1990

Raport de activitate a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, noiembrie 1990 - octombrie 1991

Despre speologia din România, cu Petre Brijan de la Speodava Ștei

România, peste 12.000 peşteri descoperite

România, speologie, valori internaţionale ale peşterilor de la noi

Modelul carstului din România; cele mai vechi peşteri din ţară

Evoluţia munţilor şi peşterilor din România; după descoperirile de la peste 2000 metri altitudine

În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România

România, peşteri situate la peste 2000 metri altitudine

Peşteri din România aflate la peste 2400 metri altitudine

Federația Română de Speologie include din ce în ce mai mulți hoți

Peșterile turistice și Institutul de Speologie folosesc munca Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București dar nu o citează

Arheologia peșterilor din România este săracă când se omit descoperirile Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București

Cave and karst systems of Romania, editura Springer, anul 2018, cu minciuni, exagerări și furturi

România prezentă în Atlasul Marilor Peşteri din Lume încă de la prima ediţie

România în Atlasul Marilor Peşteri din Lume, anul 1986

România, cele mai mari peşteri în şist

Cele mai lungi/ dezvoltate cavităţi în gresie din România, performanțele lor internaționale 

Peşteri din România, cele mai mari labirinturi

Volume de speologie apărute în România între anii 1950-1976

Specii de lilieci din România

Cea mai dificilă peşteră din România, Jgheabul lui Zalion (Munţii Rodnei)

Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, probabil cea mai dificilă din România

Leon Bârte ne-a ajutat, în aprilie 1979, să găsim continuarea în Peştera de la Jgheabul lui Zalion, din Munţii Rodnei

Peştera Zalion, mai jos de Cascada „Emilian Cristea”, cota -145 metri, descoperirea continuării, în Munţii Rodnei

Peştera de la Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, 58 de ani de la descoperirea ei

Peştera Jgheabul/ Jghiabul lui Zalion, anul 1979, Munţii Rodnei, atingerea adâncimii de 226 metri

Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, august 1980, explorarea care a urcat denivelarea la 242 metri

Peșterile de pe Piciorul Negru, deasupra Jgheabului lui Zalion, în Munții Rodnei

Grota Zânelor, Munţii Rodnei, cea mai ramificată din România, monografie

Grota Zânelor, cea mai ramificată peşteră din România, Munţii Rodnei

Noi cavităţi descoperite în Munţii Rodnei; explorări în cea mai ramificată peşteră din România

Peşteri la Streji, Munţii Rodnei, recorduri în şisturi

Peşteră sub Nedeia Rea, Munţii Rodnei, culcuş de urs

Piciorul Zânelor, Rodnei, peşteri în gresie

Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Rodnei

Peşteri pe Valea Iza, Munţii Rodnei

Peştera de la Piatra Busuiocului, Munţii Rodnei

Peştera de la Faţa Perişatului/ Bârloaei/ Crucea Iovului, Munţii Rodnei

Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, Munţii Rodnei

Peşteri la Tăurile/ Lacurile Buhăescu, Munţii Rodnei

Peştera din galeria minieră Guşet, în Munţii Rodnei

La Poienile Zagrei, prima peşteră descoperită în Munţii Ţibleş

Avenul de la Frasin, cel mai adânc şi lung în gresii din România

Peştera Liliecilor, Munţii Rarău, hartă, descriere

Peşteri în roci vulcanice, Defileul Mureşului, Munţii Căliman

Șapte peșteri în roci vulcanice la Lunca Bradului, în Munții Căliman 

Peștera de gheață de la Borsec, în Munții Giugeului, imagini inedite

Peșterile Urșilor 1, 2 și 3 de la Borsec, în Munții Giurgeului

Peștera Urșilor 2 de la Borsec, în Munții Giurgeului

Peștera Urșilor 3 de la Borsec, pe Scaunul Rotund, în Munții Giurgeului

Peștera Scaunul Rotund, la Borsec, Munții Giurgeului, cea mai lungă în tufuri calcaroase din România

România, Subcarpaţii Vrancei. Cea mai mare peşteră în sare din lume.

Peştera 6S are vegetaţie abundentă

Analiza cantitativă a cristalelor de sare din Peştera 6S de la Mânzăleşti/ Meledic, cea mai mare din lume

Analiza formaţiunilor din marea Peşteră 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei

Peştera 6S de la Meledic/ Mânzăleşti, din Subcarpaţii Vrancei, stadiul explorărilor, anul 1995

Carst pe sare la Meledic. Peştera 6S, primul record mondial al speologiei din România.

Peşteri în sare din România/ Grottes du sel de Roumanie, Spelunca, 1985

Speranțe pentru noi explorări (anul 2018) în Peștera 6S de la Meledic/ Mânzălești, Subcarpații Vrancei, deținătoare a două recorduri mondiale 

Într-o peșteră din Carpați se află o mină antitanc neexplodată... 

Meledic, Subcarpaţii Vrancei, primele peşteri în sare explorate

Peştera 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei

Peştera în sare 7S de la Meledic, Subcarpaţii Vrancei, noi explorări

Pârâul Meledic, peşteri în sare, scoici, mistreţi

Peşteri în sare, formaţiuni, compoziţie detaliată, Subcarpaţii Vrancei

Două noi peşteri în sare la Meledic, Subcarpaţii Vrancei

Peștera de la drumul Mânzălești - Lopătari, în Subcarpații Vrancei

Izvorul Sărat, cea mai lungă vale de pe muntele de sare de la Meledic, Subcarpații Vrancei

Descoperiri pe Valea Sărăţelului, Subcarpaţii Vrancei

Mânzăleşti, sare, peşteri, cristale, Subcarpaţii Vrancei

Peştera 6S de la Mânzăleşti, record mondial, imagini din zonă, Subcarpaţii Vrancei

Peştera 6S de la Mânzăleşti, , cea mai mare din lume. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).

Peştera Fundata, hartă, imagini, descriere, Munţii Postăvaru, este amenajată pentru turism

Peştera Cerna-Deal, Munţii Postăvaru: un labirint de galerii străpunge masivul

Peştera Cerna Deal, din Munţii Postăvaru, 940 metri dezvoltare totală, hărţi şi carte

Trei peşteri mari din Munţii Postăvaru: Fundata, Cerna Deal, Studenţilor

Peştera Studenţilor, lângă Râşnov, Munţii Postăvaru

Peştera de Lapte, Munţii Postăvaru

Peşteri pe Valea Cheia, Munţii Postăvaru, în Cheile Râşnovului/ Râşnoavei

Avenul Gaura/ Groapa de Aur, în Munții Postăvaru

Peştera 1 de pe Valea Moieciu Rece, Munţii Leaota

Peşterile din zona Vârfului Omu - Munţii Bucegi - deţin multe recorduri naţionale

Peştera din Muntele Obârşia, fost record național de altitudine, în Masivul Bucegi, între Babele și Omul, deasupra Văii Sugări

Peştera din Bucşoiu, Munţii Bucegi, cea mai rece cavitate fără gheaţă din România

Peștera 2 din Masivul Bucșoiu, în Munții Bucegi

Avenul de sub Stâncile și cabana Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor, în Munții Bucegi

Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, record speologic istoric

Peşterile Pustnicului, în aval de Peştera Ialomiţei, în Munţii Bucegi

Peşterile de la Sinaia, Munţii Bucegi

Peșterile din cariera Piatra Arsă, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, în Munții Bucegi

Deasupra Peșterii lui Bogdan, la Sinaia, în spatele castelului Peleș, Munții Bucegi 

Avenul de la Colţii Ţapului este cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi

Avenul de pe Tătaru, Munţii Bucegi, aşteaptă exploratori 

Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea

Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi

Peşterile din Cheile Tătarului, Munţii Bucegi, au fost locuite în vechime

Peștera de la Colții lui Barbeș, Avenul din Clinul Vânturișului, din Munții Bucegi, primele hărți

Peşteri la Vânturiş şi Colţii lui Barbeş, Munţii Bucegi

Avenul din Grind, Munţii Piatra Craiului, a fost pe locul 8 în lume

Avenul din Grind/ Funduri, din Munţii Piatra Craiului, explorările din anul 1977

În Piatra Craiului, a 67-a peşteră la peste 2000 de metri altitudine din România

Aven lângă cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului

Piatra Craiului, hartă, trasee turistice, speologie

Peștera de pe Vâlcelul cu Fereastră, în Munții Piatra Craiului

Peştera Dâmbovicioara, Culoarul Rucăr-Bran; adevărul despre explorarea unei foarte mediatizate cavităţi

Peştera Urşilor din Cheile Dâmboviţei, Culoarul Rucăr-Bran

Peştera Pleaşa, Culoarul Rucăr-Bran

Peştera Uluce, Culoarul Rucăr-Bran

Avenul Bârnoaia, Culoarul Rucăr-Bran

Peşteră la Posada, Culoarul Rucăr-Bran, sub şoseaua Rucăr - Braşov

Avenul Pereţi, Culoarul Rucăr-Bran

Peșteri în Muntele Mateiaș, cel cu carieră și mausoleu, în Culoarul Rucăr - Bran

Peştera Liliecilor din satul Peştera, Culoarul Rucăr-Bran

Carst în Munţii Făgăraşului, 74 de peşteri (şi una periculoasă), zeci de recorduri naţionale

Munții Mușeteica - Râiosu - Buda, carst și peșteri de mare valoare în Munții Făgărașului

La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă în Peştera M3-R2, Munţii Făgăraşului

Formă de relief rară în România, unică în Munţii Făgăraşului, zona Muşeteica; polia din Căldarea Scroafa

Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, Munţii Făgăraşului

Microbiologie şi climatologie în peşteri celebre din Munţii Făgăraşului: M3-R2 şi Piscu Negru

Peşterile de la Piscu Negru, în Munţii Făgăraşului; cea mai scumpă peşteră din România

Peşteri din Munţii Făgăraşului (zeci de peşteri!)

Muşeteica, cea mai adâncă/ denivelată peşteră din Munţii Făgăraşului

Peştera 1 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraşului, prin apă, un pic mai departe, septembrie 2014

Vânt aspru în Peştera 3 de la Piscu Negru, Munţii Făgăraşului

Cascada mare de pe Pârâul Piscu Negru, în Munții Făgărașului

Peștera din Valea Coților, în calcare cristaline, 408,5 metri lungime, cu ceramică din perioada feudală, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Peștera mică din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Peștera Izvorului din Valea Coților, spre sud față de Șaua Apa Cumpănită, în Munții Făgărașului

Carstul din arealul Prislop - Coți, Peștera Caprelor negre (sub Chica Pietrelor), în Munții Făgărașului 

Peşterile de pe Vârfurile Lespezi şi Călţun, Munţii Făgăraşului

Peşterile de pe Muntele Ciortea, în Munţii Făgăraşului, recordurile lor naţionale

Iulie 1980, două peşteri descoperite pe Ciortea, în Munţii Făgăraşului

Peşteri record naţional pe Ciortea, Capu Gemenilor şi Budislavu

Peştera de la Lacul Budislavu

Piscu Negru, peşteri mari, cascade

Călțun și Lespezi, vecine în Munții Făgărașului, două vârfuri de peste 2500 metri din cele 13 ale României

Peştera Urşilor de sub Muşeteica, Munţii Făgăraşului

Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, Munţii Făgăraşului

Carstul şi peşterile din perimetrul Prislop - Coţi, în Munţii Făgăraşului

Carst şi peşteri în zona Prislop - Coţi, Munţii Făgăraşului

Lacul Budislavu, extrem de pitoresc, la 2040 metri altitudine, imediat sub creastă în Munții Făgărașului și prima peșteră de la peste 2000 metri altitudine din masiv

Peştera din Fereastra Mare a Sâmbetei, Munţii Făgăraşului

15 peşteri pe Muntele Negoiu, în Munţii Făgăraşului

Trei peşteri pe Custura Sărăţii, în Munţii Făgăraşului, pe creasta principală

Peştera 1 din Căldarea Sărăţii, Munţii Făgăraşului

Peştera din Căldarea estică a Sărăţii, Munţii Făgăraşului

Peşteri multe, inedite, în Căldarea glaciară de la sud-est de Vârful Şerbota

Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu, record naţional

Peştera de pe Pârâul Negoiu, în Munţii Făgărașului

Pe Vârful Lespezi din Munții Făgărașului, peșteri cu gheață, recorduri speologice naționale

5 peşteri pe Vârful Călţun, una cu gheaţă, în Munţii Făgăraşului 

Peşterile 1, 2, 3 din Valea Laita/ Laiţa, Munţii Făgăraşului

Peştera cu gheaţă din circul superior al Văii Doamnele, Munţii Făgăraşului

Peştera din Muntele Paltinu, sus lângă drumul transfăgărăşan, în Munţii Făgăraşului

Peştera de la Lacul Capra, în Munţii Făgăraşului

Unele cadre didactice de la Facultatea de Geografie din București mint și fură, uite dovezile

Măsluirea informațiilor despre peșteri din Munții Făgărașului la Facultatea de Geografie din București, Institutul de Speologie și Facultatea de Biologie și Geologie din Cluj-Napoca

Mincinoșii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București

Peștera din Colţii Budurului/ Ţâfna Albinei, în Munţii Ghiţu

Peşteri din Târnovu, Munţii Căpăţânii

Peşteri în Cheile Recii/ Cheia, Munţii Căpăţânii

Peşterile de la mare altitudine din Munţii Parâng (inclusiv descrierea zonei/ Muntelui Coasta lui Rus)

Peșteri la altitudine în Munții Parâng, lângă Vârful Parângul Mare și în Căldarea/ Valea Găuri

Asociația împreună pentru tine fură Munții Parâng, folosind însemnele Uniunii Europene și Guvernului României

Peşterile dacilor, Munţii Şureanu, 220 pagini, 268 imagini şi hărţi

Peşteri la Grădiştea de Munte, cu urme de locuire dacică, Munţii Şureanu 

Peştera 1 din Culmea Vârtoapelor, la Grădiştea de Munte, cu important depozit arheologic dacic, în Munţii Şureanu

Peştera V2 din Dosul Vârtoapelor, cu o inedită formă de carstificare, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera V3 din Dosul Vârtoapelor, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu, cu dovezi ample despre etapele carstificării

Avenul de la Capul Pietrii, lângă Sarmizegetusa Regia, Munţii Şureanu

Avenul 2 de pe Vârtoape/ Avenul de la vest de Capul Pietrei, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera Mică din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera cu trei intrări din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera cu stalactite sferice perforate din Piatra Bodii, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peștera din Piatra Bodii, pe Platoul Vârtoape, locuit de daci, la Grădiștea de Munte, în Munții Șureanu

Peştera Mare din Piatra Bodii, la Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu

Trilobit uriaş în România?, Munţii Şureanu

Presupusul trilobit din Peştera Mare din Piatra Bodii, din Munţii Şureanu, a fost investigat

Peştera 1-3 de la Izvoare, pe una dintre cele mai cunoscute suprafețe locuite de daci, în Munții Șureanu

Peştera 2 de la Izvoare, pe una dintre cele mai cunoscute suprafețe locuite de daci, în Munții Șureanu

Avenul de la Dosul Lăcşorului, din Munţii Şureanu, fost record naţional, cele mai detaliate hărţi

Avenul Dosul Lăcşorului, Munţii Şureanu, record naţional

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974, Munţii Şureanu

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din perioada 1973-1983, Munţii Şureanu

Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, din Munţii Şureanu, o provocare pentru exploratori

Avene în perimetrul Ohaba, Fundătura Hobenilor, Fundătura Ponorului, în Munții Șureanu

Avene în Lunca Hobenilor, deasupra satului Ohaba, în Munții Șureanu

Avenul Balcan, în Lunca Hobenilor, Munții Șureanu

Avenul Ponorici (joncționat cu Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă) a ajuns la minus 188 metri denivelare, în Munții Șureanu

Ponorici - Cioclovina cu Apă, din Munții Șureanu, 7916 metri lungime, 174 metri (-158/ +16) denivelare, o peșteră pentru generații de exploratori

Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, Munţii Şureanu

Un hoț „nesupravegheat” a publicat despre Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă (7916 metri lungime) în Travaux de L'Institut de Spéologie „Émile Racovitza”

„Probitate” informațională/ frăția hoților în unele volume speologice; acum, despre Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă din Munții Șureanu

Ajutor acordat Clubului de Speologie Proteus Hunedoara pentru continuarea explorărilor în Munții Șureanu 

Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă, Munții Șureanu, aspecte din timpul explorărilor care au ridicat-o pe poziția a treia din România la lungimi

Prima joncționare a Peșterilor Ponorici și Cioclovina cu Apă (Munții Șureanu) înainte de începerea cartărilor

Patru zile de izolare medicală în marea Peșteră Ponorici - Cioclovina cu Apă, din Munții Șureanu

Peștera Ponorici Cioclovina cu Apă, studii de aer, apă, sol, germeni pentru utilizare terapeutică, în Munții Șureanu

Marea Peşteră de la Ponorici şi alte peşteri mari din apropiere, Munţii Şureanu, în anul 1884 şi în prezent

Comoara din Peştera Ponorici - Cioclovina cu Apă, Munţii Şureanu

Avenul de după Troian, în Munții Șureanu, -67 metri denivelare, lângă marea construcție defensivă a dacilor

Peștera din Valea Stânii, peste 1,6 kilometri lungime, în Munții Șureanu, explorarea din septembrie 1984

Peșteri sub cetatea dacică de la Piatra Roșie, în Munții Șureanu

Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului

Peştera Răchiţeaua, Munţii Şureanu, 219 m denivelare, adâncă şi dură

Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, din Munții Șureanu, 219 metri denivelare, file din istoricul explorărilor 

Peştera din Valea Clenjii, Munţii Şureanu, 82 pagini A4, 136 imagini şi hărţi

Peştera din Valea Clenjii, Munţii Şureanu, explorări în 2011

Peştera Tecuri, Munţii Şureanu, aşteaptă exploratori

Peștera Tecuri - Peștera Gaura Boului, din Munții Șureanu, enigme hidrologice, speranțe pentru alte explorări

Avenul forestierilor de la Tecuri, Avenul Liviu, Peștera Gaura Boului, Avenul Ticera Ursului, Peștera Teiul Lung în Munții Șureanu

Avenul de la rampa 2B, în Munții Șureanu

Avene în perimetrul carstic Comarnice - Tecuri, în Munții Șureanu

Avenul din Tecanul Rotund, Avenul din Tecanul Căprioarei/ Avenul Zdrăngăneaua, Avenele 1 și 2 din Comarnice, în Munții Șureanu

Peșteri și avene în perimetrul Tecuri - Șomârdale, din Munții Șureanu

Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu

Peștera Pălăriei, profil termic pentru un an de zile, în Munţii Șureanu

Peștera Pălăriei, din Munții Șureanu, în marele perete de la Șipot, harta făcută în anul 1992

Canionul cu cascade mari de la Şipot, în Munţii Şureanu

Peştera 600 metri cubi de la Şipot, în Munţii Şureanu, capătul unei mari reţele subterane

Peștera Cascadei/ de la Cascadă, Peștera Căzăturii, Peștera lui Cezar Manea, hărți, în Munții Șureanu, la Șipot

Peştera lui Cezar Manea, de la Şipot, în Munţii Şureanu, are formaţiuni excentrice

Peștera Capetelor de la Șipot, în Munții Șureanu

Peștera Cuculeu, din Munții Șureanu, într-o zonă insuficient explorată

Gaura Frânţoanei şi peşterile din apropiere, Munţii Şureanu; 56 pagini A4, 62 imagini şi hărţi

Peştera Gaura Frânţoanei, Munţii Şureanu, o enigmă hidrologică

Peştera Şura Mare şi cheile, Munţii Şureanu

În Gaura de pe malul drept al Ohabei, din Munţii Şureanu, am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică

Peştera Şura Mare, Munţii Şureanu, ţânţari mari, activi în luna decembrie

Peştera lui Cocolbea, din Munţii Şureanu, are mare potenţial explorativ

Peşterile din Valea lui Ion, Munţii Şureanu

Peșterile din Valea lui Ion, Peștera Plăișorului, Peștera de la cascadă, în Munţii Șureanu

Peștera de la Varnițe/ Varniță, 466 metri lungime, la Federi, în Munții Șureanu

Peştera din Valea Cheii, Munţii Şureanu

Cheile Munceilor, Cheile Jgheabului, peșteri și cascade, în Munții Șureanu, prima publicare

Un loc cu peșteri mari (urme de locuire în vechime) și chei spectaculoase, Peștera Țepoasă - Cheile Jgheabului - Peștera Gaura Oanei - Cheile Munceilor - Peștera din Perete - Peștera de la Malul Roșu (și încă multe alte cavități interesante), în Munții Șureanu

Peștera de la Malul Roșu, 1003 metri lungime, 54 metri denivelare, hartă de 105 x 70 centimetri, în Munții Șureanu

Cheile Munceilor, peşteri mari; Cheile Jgheabului, cascade; Munţii Şureanu

Peștera Fosilă de pe Valea Munceilor, în Munții Șureanu

Peştera de la Malul Rosu, în Cheile Munceilor, Munţii Şureanu, o spectaculoasă galerie cu apă

Peștera de la Malul Roșu de pe Valea Munceilor, prima publicare, în Munții Șureanu

Peștera de sub cele trei marmite, Peștera Coridorului, Peștera de la Parter, pe Valea Munceilor, în Munții Șureanu

Peștera din Perete, cu urme de locuire umană, pe Valea Munceilor, în Munții Șureanu, prima publicare

Peștera din Perete/ Părete, Munții Șureanu, cu ceramică veche, vetre de foc și unelte de lemn, este ignorată și ea de arheologi

Ciudații de la Proteus Hunedoara și Peștera din Perete din Munții Șureanu

Peşteri noi în Cheile Munceilor şi Cheile Jgheabului; urme bogate de locuire umană

Peștera Gaura Oanei, 1220 metri lungime, din Munții Șureanu, o hartă formidabilă, o explorare aproape completă

Peștera Gaura Oanei, 1262 metri dezvoltare, prima hartă, în Munții Șureanu

Peştera Gaura Oanei, din Munţii Şureanu, 1262 metri dezvoltare; două râuri curg unul pe sub altul

Peștera Ruletei și Peștera Craniului, pe Văile Muncelului și Jgheabului, în Munții Șureanu

Peștera Țepoasă, hartă, descriere, pe Valea Jgheabului, în Munții Șureanu

Peștera Țepoasă, din Cheile Jgheabului, Munții Șureanu, harta din 1989

Peştera din galeria 1 de prospecţiune din Dealul Fruntea Mare, Munţii Şureanu

Avenul din Galeria 4 Fruntea Mare, Munţii Şureanu

Peştera turistică Bolii, toată, imagini, Munţii Şureanu

Singura gară cu peşteră din România, în Munţii Şureanu

Peștera din Perete, aproape de localitatea Bănița, 420 metri lungime, în Munții Șureanu

Avenul Bâtan, Munţii Şureanu, are 101 metri adâncime

Avenul Bâtan, -101 metri adâncime, din Munții Șureanu, prima hartă

Peşteră în gnais în Munţii Şureanu, lângă Șugag

Peșteri și avene pe versantul drept al Streiului, în Munții Șureanu, zona Lola - Șipot

Pe Piatra Iorgovanului, lapiezuri record, Munţii Retezat

Cheile Sohodolului, Runcu, 80 peşteri, 4899 metri lungime, 504 metri denivelare, Munţii Vâlcan

Cheile Sohodolului, Runcu, hartă detaliată, Munţii Vâlcan

Patru peşteri noi în Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan

Uite cum arată o zi de explorări speologice în Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan

Explorari speologice în Bazinul Sohodol, amonte de Runcu, Munţii Vâlcan

Munţii Vâlcan, a 1001-a peşteră descoperită de Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti, în Muntele Pleşcioara

Peştera de la Gura Văii Rele, Munţii Vâlcan

Cheile Gropului, din Munții Vâlcan, peste 62 peșteri descoperite

Peșteri pe Valea Gropului din Munții Vâlcan

Avene în Masivul Vâlcan, pe Muntele Pleșa: Clocoticul din Cârca Părețeilor (149 m); Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (99 m); Clocoticiul din Cracul Scurt (97 m)

Peștera de la Cascada Sărăturii, în Munții Vâlcan

Avene şi peşteri în sud-estul Munţilor Vâlcan

Peşteri pe Valea Grija, Munţii Vâlcan

Muntele Pleşa din Vâlcan are zeci de peşteri şi avene

Muntele Pleşa din Vâlcan, apariţii de apă şi peşteri

Peşteri în Muntele Piva, Munţii Vâlcan

Clocoticiul din Pravăț de la stâna lui Țanvu; Peștera din Pravăț; Clocoticiul cu intrare în pantă din Pravăț; Clocoticiul dintre lapiezuri din Pravăț; Ştufuroiul din Fața Pivei - în Muntele Piva din Masivul Vâlcan

Ștufuroiul din Troianul Vitelor; Peștera din vale din Troianul Vitelor - în Muntele Piva din Masivul Vâlcan

Peștera din Pârâul Pietrele Albe (cu un schelet de ursoaică Ursus spelaeus) și Avenul din Scocu, în Muntele Piva din Masivul Vâlcan

Peştera din Pârâul Pietrele Albe, Munţii Vâlcan

Peștera din Pârâul Pietrele Albe, în Munții Vâlcan, golire sifon în septembrie 2017

Peştera Gârla Vacii, Munţii Vâlcan, hartă, descriere, 1,5 kilometri lungime

Multe peşteri pe Valea Gropului, în Munţii Vâlcan

Defileul Gropului cu Apă, Munţii Vâlcan

Clocoticul din Cracul Scurt, 93 metri verticală absolută/ a 3-a din țară, 97 metri denivelare, în Munții Vâlcan 

Cavităţi verticale în sud-estul Munţilor Vâlcan

Valea Gropu, Munţii Vâlcan, secrete speologice

Peşteri în Cheile Vidra/ Vidrei, pe Valea Sohodolului de Runcu

Multe peşteri şi avene pe Şuşiţa Verde, Munţii Vâlcan

Avene în Dâlma Cucutelor, pe Şuşiţa Seacă, Munţii Vâlcan

Avenul Bidăroaia din Dâlma Cucutelor, Munţii Vâlcan, continuarea explorării

Avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei, în Munţii Vâlcan

Peşteri pe Văile Sohodol şi Baleia, la Paroşeni, în Munţii Vâlcan

Peșteri și avene descoperite în anii 1979-1980 în bazinele Sohodol și Bistrița și în Steiul Roșu, în Munţii Vâlcan

Peștera de la Râpa Vânătă (Peștera de la Steiul lui Răuț, Peștera de la Ogașul Gârcului, Peștera Isvărnarilor), datele din carnetul de cartare

Peștera Mare de la Șoroniște, din Munții Mehedinți, explorări importante în octombrie 1977

Peştera Mare de la Şoronişte, Munţii Mehedinţi

Peştera Aven din Foeroaga Îngustă, 71 metri denivelare, în Munţii Mehedinţi

Explorări în peșterile și avenele de la Obârșia Cloșani, în Munţii Mehedinţi

Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani, Munţii Mehedinţi

Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, 556 metri lungime totală, în Munţii Mehedinţi

Ponorul din Crovul lui Darap, la Obârșia Cloșani, în Munții Mehedinți

Avenul drumului de la Godeanu, la Obârșia Cloșani, în Munții Mehedinți

Peştera-aven 2 din Sohodoalele Mici, Munţii Mehedinţi

Viaţă în Peştera-aven din Sohodoalele Mici, Munţii Mehedinţi

Peşteri noi în Cornetul Satului, la Cloşani, Munţii Mehedinţi

Peșteri și avene noi în Piatra Mare a Cloșanilor și pe Valea Lupșa, în Munții Mehedinți

O armă dacică în Peştera Istorică de la Cloşani, Munţii Mehedinţi

Peştera de la Podul natural Ponoarele, Podişul Mehedinţi

Peştera de la Podul natural Ponoarele, Podişul Mehedinţi, noi descoperiri

Lacul Zăton şi câmpul de lapiezuri de la Ponoarele, Podişul Mehedinţi

Peştera Gramei/ Grama, Podişul Mehedinţi

Peștera Gramei/ Grama, noi galerii cartate, în Podișul Mehedinți

Peștera Liliecilor din Munţii Metaliferi

Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău, hărţi, imagini

Peștera cu apă din Dealul Boţanilor, în Munţii Trascău

Gheţarul de la Vârtop, Munţii Bihor

Gheţarul Vârtop, Munţii Bihor, amprente umane de acum 62000 ani

Descoperitorii picturilor parietale din Peștera Coliboaia, Munții Bihor, nu au voie să intre în peșteră

 

Descoperirea Peșterii 1J2 din Munții Pădurea Craiului, 7067 metri lungime - cea mai lungă și denivelată din România fără intrare naturală

Peștera 1J3 din mina 117 Jofi/ Valea Bădanei, în Munții Pădurea Craiului, 431 metri lungime

Peștera V2 din Munții Pădurea Craiului, 1371,7 metri lungime și 60,5 metri denivelare are posibilități de continuare

Peștera de la Vălău din Valea Albioara, 259,5 metri lungime, în Munții Pădurea Craiului

Peșteri multe în mina Jofi de la compresor, în Munții Pădurea Craiului 

Peșteri pe Valea Albioara, în Munții Pădurea Craiului

Descoperiri în Peștera Ciur-Ponor, din Munții Pădurea Craiului

Peștera Gruiețului, din Valea Șteazelor, Munții Pădurea Craiului, are reprezentări parietale?

Peştera Ungurului, Munţii Pădurea Craiului, hartă, descriere, deschisă pentru turişti

Marea Peşteră Ciur-Ponor, explorările, Munţii Pădurea Craiului

Peștera Ciur Ponor, cea mai mare străpungere hidrogeologică parcursă de om în România, explorările

Descrierea marii Peşteri Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului

Peşteri explorate între Bazinul Topa Râu şi Valea Vida, Munţii Pădurea Craiului

 Peştera Chirichii, Avenul din Frântura Surdului, Avenul din Ciungi, Poşiştăul Balaurului/ Avenul din Dealul Toplicioara, Peştera de pe Pârâu, Peştera cu apă din Valea Urzicarul Mic, Peştera Biserica Hută, Avenul din Ciungaia Ghiacului, Peştera din păşunea de la Hârtoape, în Munții Pădurea Craiului, rapoarte de explorare

Peștera Handrii, Peștera Chirichii (17L, -5D), Avenul din Ciungi (17L, -8D), Avenul Jiloasa (773L, -38D), Poșiștăul Balaurului (16L, -13), Avenul din Frântura Surdului (35L, -22D), la Vârciorog/ Surducel, în Munții Pădurea Craiului

Avene la sud de Peștera lui Potriva, în Pusta Călățele, Platoul Zglamănu, Munții Pădurea Craiului

Avenul Hârtoapele Tăutului, pe Valea Auașului, la Călățele, -42,4 metri denivelare, 124 metri lungime, în Munții Pădurea Craiului

Peștera Preguz, 758 metri lungime și Avenul de sub pepiniera rară, -54,5 metri denivelare, la Răcaș, în Munții Pădurea Craiului

Peştera Cociului, în Munţii Pădurea Craiului

Picturi în Peştera Cuciulat, Podişul Someşan

Peştera cu picturi de la Cuciulat, hartă, imagini, Podişul Someşan

Peștera de la Cuciulat, din Podișul Someșan, momentul descoperirii picturilor rupestre

Peştera cu picturi de la Cuciulat, explorare, picturi rupestre, Podişul Someşan

Peştera cu picturi de la Cuciulat, „petele de culoare”, Podişul Someşan

Peştera cu picturi de la Cuciulat, pasiune şi neoameni, Podişul Someşan

Peştera cu picturi Cuciulat, Podişul Somesan, imagini inedite

Peștera Cuciulat, calul, căluțul, bibliografie completă pentru Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României, Editura enciclopedică, București, 1994

Peştera de la cetatea Ciceului, record naţional, Podişul Someşan

Cascadă de 45 metri în Avenul Taberei

Cea mai mare cascadă subterană din România

Peştera Lii, Podişul Someşan, prima hartă

Peştera Mohelca, Munţii Igniş, este un altar?

Peştera cu sarcofage, Dobrogea

Peştera/ Complexul rupestru de la Dumbrăveni/ Olteni, Dobrogea

Peșteră pe Dealul Balena/ Ienicerilor, lângă localitatea Baia, Dobrogea, județul Tulcea

Peștera Limanu, din Dobrogea, noi descoperiri și cea mai amplă descriere a rețelei subterane

Peştera Limanu, Dobrogea, cu lungi ziduri în galerii, cea mai completă descriere

Peştera de la Cerchezu, Dobrogea

Peştera La Adam, Dobrogea; aici au trăit animale exotice de talie mare

Adam, Liliecilor, peşteri celebre pe Valea Visterna, Dobrogea

Peștera La Adam, din Dobrogea, noi descoperiri

Valea Visterna are atoli superbi, Dobrogea

Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei, hartă, descriere, 656 metri lungime, în Dobrogea

Peştera Liliecilor, Dobrogea, sub atoli

Pericol la intrarea în Peştera Liliecilor, Dobrogea

Peşteri din Valea Visterna şi Cheile Dobrogei, descoperiri arheologice, Dobrogea

Peşterile din Canaraua Fetei, Dobrogea

Peşteri în Valea Urluia, Dobrogea

Peşteri la sud de oraşul Călăraşi, Dobrogea

Cheile Dobrogei, Dobrogea

Hârşova, faleze de calcar, cetate, peşteri, Dobrogea

Peştera de sub cetatea Carsium de la Hârşova, pe malul Dunării, în Dobrogea

Căpitanul Ionescu a trecut de două ori pe sub graniţă, Dobrogea

La Camena, în Dobrogea Centrală, Grota Haiducilor, pe o creastă ca Pricopanul din Munții Măcin

Cum facem hărţi pentru peşteri şi suprafaţă

Semne convenţionale pentru peșteri, speologie, carst

Corzile pentru alpinism şi speologie

Catarg pentru explorări, construire

Speologie - manual pentru începători

Tehnici de explorare utile în speologie

Coborâtorul, în alpinism și speologie, teorie și practică

Comunicaţii pe unde metrice între exterior şi peşteri

Prima Consfătuire Naţională a Speologilor Amatori din România, mai 1973, Bucureşti

Cele mai mari peșteri din lume și din România, anul 1974

Anul 1977, cele mai lungi şi denivelate peşteri din România

Cele mai lungi și adânci peșteri din România în anul 1978

Cele mai lungi și adânci peșteri din România, anul 1980

Speologie, ştiri din România, anul 1977

Speologie, ştiri din lume, anul 1977

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate septembrie 1976 - octombrie 1977

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, activitate care a generat volume cu sute de pagini, imagini, hărți

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 10 ani de activitate

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, 20 ani de activitate

Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, descoperiri, cartări, recorduri în perioada 1978-1983

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate noiembrie 1991 - noiembrie 1992

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, raport de activitate noiembrie 1992 - octombrie 1993

Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București în 1993-1994

Cronica publicaţiilor speologice, numărul 1, anul 1982

Cronica publicaţiilor speologice, numărul 2, anul 1983

Cronica publicaţiilor speologice, numărul 3, anul 1985

Cronica publicaţiilor speologice, numărul 4, anul 1989

Refacerea după efort în speologie

Acordarea primului ajutor medical pe munte, în peșteri

Studiul complex al corzilor pentru speologie și alpinism

Speologie, știri din România, anul 1979

Dicţionar cu termeni de munte, alpinism, speologie, geologie, carstologie; 2648 cuvinte în română, franceză, engleză, germană, americană (engleză americană), italiană, spaniolă, maghiară. Formatul permite să adăugaţi oricâte cuvinte care vă interesează sau formulări pe care noi nu le-am întâlnit încă.

Bazele tehnicii de explorare modernă a peșterilor din România

Regulament de clasificare sportivă a speologilor

Caleidoscop speologic, anul 1973

Bivuacuri în peșterile din România, până în anul 1976

Avenul Berger, prima cotă -1000 metri din lume

Jean Bernard, cea mai adâncă peşteră din lume

Cea mai adâncă peşteră din lume cu o singură intrare

Date false sau incomplete de la Institutul de Speologie, anul 2018

Penibil și hoție la Clubul de Speologie Proteus Hunedoara

10.000 (de peșteri din România), volumul 1, recenzie

Marcian Bleahu, convingător pe plan personal, mediocru în activitatea comunitară

Speolog amator versus profesionist în România, pe scurt

Expoziție la sediul hoților care fură de la cluburile de speologie

Mincinoși din România și administratori nerealiști la Speologie.org

Speologie.org încă nu citește bine și dezinformează

Alți bani pentru hoții din speologie, ca să facă legi!

La Clubul de Speologie Exploratorii Reșița nu era murdărie ca la Târlă

Hoții de la Asociația Speologică Exploratorii Reșița și de la facultăți din București și Cluj-Napoca distrug zestrea naturală a României. Ei spun că colaborează cu parlamentari?!

 Peştera Bătrânului, Munţii Pădurea Craiului. Foto: Dorin Stanciu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București).