România, peste 12.000 peşteri descoperite

întregul capitol SPEOLOGIE

continuare de la


Aportul spectaculos al cunoaşterii patrimoniului românesc de cavităţi de către grupurile de speologie se vede în primul rând la creşterea numărului de peşteri cunoscute.


Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Acest text actualizează materialul publicat în anul 1989 în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București, nr. 12.

Să vedem, sintetic, cum au evoluat descoperirile:

1. În anul 1965 - de când încep să activeze tot mai mulți speologi amatori - erau cunoscute 984 de peșteri. În realitate numărul lor era ceva mai mic deoarece multe dintre ele erau doar semnalate, nu și parcurse măcar cât de cât. Iar alte cavități din lista de mai sus fuseseră explorate pe distanțe simbolice, situate în imediata apropiere a intrărilor.

2. În 1975, deci după zece ani, se cunoșteau 1600 de peșteri și mai fiecare grup de speologi amatori avea în evidență rezerve importante de zone prospectate sumar sau care urmau să fie explorate.

3. Mai trec zece ani și, în 1985, numărul peșterilor înregistrate trece de 10.000. Prognoza făcută, la nivelul anului 1976, de Marcian Bleahu, explorator, publicist și cunoscător în vogă al carstului românesc, anume că inventarul național se va plafona undeva în jurul cifrei de 2.500 cavități era acum complet bulversată. Grupurile de speologi amatori au extins lista inventarului cu nenumărate zone, descoperind peșteri în indiferent tipul de rocă; și această dorință și putere de explorare avea să ducă, printre altele, ca în 1989 România să devină țara cu cea mai mare diversitate de peșteri din lume referindu-ne la tipul de rocă în care erau cantonate noile descoperiri. Mai mult, peșterile românești au început să ocupe multe și diverse poziții fruntașe în clasamentele pentru lungimi și denivelări întocmite la nivelul Comisiei pentru Mari Peșteri din cadrul Uniunii Internaționale de Speologie.

4. În prezent am trecut de 12.000 de peșteri cunoscute (1.219 % mai multe decât in 1965) și se pare că limita superioară a cavităților existente pe teritoriul României încă nu a fost atinsă.

Cum nu doar numărul total de peșteri din România spune lucruri interesante despre explorările grupurilor de speologi amatori, să ne referim în continuare la numărul de peșteri cu dezvoltare totală (lungime) sau denivelare importante cunoscute.

1965 - erau 14 peșteri de peste 2 kilometri dezvoltare 100 %

1975 - erau 30 peșteri de peste 2 kilometri dezvoltare 214 %

1988 - erau 65 peșteri de peste 2 kilometri dezvoltare 464 %

2006 - sunt 76 peșteri de peste 2 kilometri dezvoltare 542 %

1965 - erau 6 peșteri de peste 100 metri denivelare 100 %

1975 - erau 23 peșteri de peste 100 metri denivelare 383 %

1988 - erau 68 peșteri de peste 100 metri denivelare 1133 %

2006 - sunt 86 peșteri de peste 100 metri denivelare 1433 %

Mai adăugăm:

peșteri de 0,5-2 kilometri dezvoltare

49 în anul 1977

161 în anul 1988

198 în anul 2006

peșteri de 50-100 metri denivelare

75 în anul 1977

211 în anul 1988

268 în anul 2006.

Descoperirile mereu altele făcute în cavitățile deosebite ca dimensiuni (cele peste 2 kilometri dezvoltare sau peste 100 metri denivelare) au dus la înregistrarea a noi kilometri de galerii la dezvoltarea totală și la denivelarea totală. Dacă vă veți uita cu atenție la creșterile procentuale de mai jos veți descoperi că ele sunt mai mari decât cele referitoare la creșterea numărului de cavități!

1965 - peșterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 52,6 km - 100 %

1975 - peșterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 148,3 km - 281 %

1988 - peșterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 389,5 km - 740 %

2006 - peșterile de peste 2 km dezvoltare cumulau 456 km - 866 %

1965 - peșterile de peste 100 m denivelare cumulau 0,9 km - 100 %

1975 - peșterile de peste 100 m denivelare cumulau 3,5 km - 365 %

1988 - peșterile de peste 100 m denivelare cumulau 11,2 km - 1146 %

2006 - peșterile de peste 100 m denivelare cumulau 14,4 km - 1600 %

Mai adaugăm:

peșteri de 0,5-2 kilometri dezvoltare

45,6 kilometri în anul 1977

155,1 kilometri în anul 1988

186 kilometri în anul 2006

peșteri de 50-100 metri denivelare

5 kilometri în anul 1977

14 kilometri în anul 1988

17,2 kilometri în anul 2006.

Vă doresc (și îmi doresc) și mai multe peșteri descoperite, și mai multi kilometri cartați și, neapărat, cât mai multe articole publicate despre descoperirile pe care le facem.

Bibliografie


Marcian Bleahu - Cuceritorii întunericului - Editura Sport-Turism, București, 1976

Marcian Bleahu, Ioan Povară - Catalogul peșterilor din România - Consiliul Național de Educație Fizică și Sport, București, 1976

Cristian Goran - Catalogul sistematic al peșterilor din România - Consiliul Național de Educație Fizică și Sport, București, 1981

Traian Orghidan, Valeriu Pușcariu, Marcian Bleahu, Vasile Decu, Teodor Rusu, A. Bunescu - Harta regiunilor carstice din România - Lucrările Institutului de Speologie „Emil Racoviță”, tom IV, 1965, Editura Academiei, București

*** - colecția Buletinului Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București

*** - colecția Buletinului speologic informativ - Federația Română de Turism Alpinism, Comisia Centrală de Speologie Sportivă

*** - colecția revistei Speotelex