Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Surprizele Dobrogei
Teritoriile adiacente granitei terestre (dobrogene) dintre Romania si Bulgaria au de foarte multe ori peisaj alpin variat, imposibil de banuit din hartile pe care uzual le avem la indemana. Crearea marilor suprafete agricole, lucrarile facute pentru constructia si modernizarea drumurilor, amenajarea altor zone pentru activitati industriale sau ca suprafete de locuit ne-au indepartat, incet-incet, de forma initiala a peisajului.
Pe vai largi, cu versanti calcarosi (de multe ori abrupti sau surplombati, cu stancarii interesante) gasim nu in putine locuri vestigii din piatra ale vechilor locuiri: blocuri fasonate, unele cu scrieri de demult; urme in pesteri „neexplorate”, dar folosite de cei care au populat aceste taramuri.
O retea densa de drumuri (asfaltate, betonate, pietruite sau de pamant) ne apropie rapid de panorame inca salbatice, de multe ori imediat vecine perimetrului civilizat sau in curs de civilizare. Intalnim multe pasari, cu aspect de obicei neobisnuit noua, unele spectaculos colorate dar si fauna densa (fazani, iepuri, popandai, harciogi, vulpi etc.), cum nu mai poti gasi prin alte locuri. Zone aride si perimetre umede sunt deopotriva de admirat.
harta zonei
Pe ruta Calarasi - Ostrov - Ion Corvin - Adamclisi - Sipotele - Cerchezu - Negru Voda (vezi extras de harta din Romania, atlas turistic si rutier, Editura Fast Print Bucuresti, actualizat de noi cu date din teren), la iesirea din localitatea Olteni spre Cerchezu, de la borna care arata 7 km pana la Viroaga, la dreapta fata de drum, pararela cu el, este o vale larga (nu prea apare pe harti, inclusiv in cadastrul Apelor din Republica Populara Romana, volumul 1, partea 2, 1964) pe care ne putem indrepta catre stancariile de la Canaraua/ Peretele Curvii, aflate in versantul ei stang geografic, acolo unde se afla o pestera cu sarcofage (vezi aici). Canara, in limbajul localnicilor, inseamna vale, versant, deal, muchie; iar talvegurile si vaile se numesc de obicei, pe aici, ceair (substantivul ceair a devenit in unele locuri toponim, adica Ceair).
Din Olteni inspre amontele vaii, adica spre sud fata de localitate (vezi imaginile 2-3) apar versanti calcarosi, pe sute de metri lungime, cu intrari de grote, unele dintre acestea folosite dintotdeauna ca adapost temporar de catre localnici sau pastori. Nu am avut inca timp sa studiem amanuntit acesti versanti.
2
3
Povestea descoperirilor
Cercetarile noastre din aceasta parte a Dobrogei au fost generate de o explorare facuta pe 8 mai 1993, de colegul meu de club, Gabriel Silvasanu, in centrul satului Cerchezu. Aflase el ca aici ar exista o pestera si, impreuna cu Iulian si Dana Echim, s-au dus sa vada despre ce este vorba.
Cavitatea, denumita Pestera de la Cerchezu sau Pestera de la Cismea, se afla in centrul satului, aproape de postul de Politie, de una de sursele de apa ale localnicilor si de locuinta familiei Florica Buciu, chiar sub picioarele colegului nostru imbracat in rosu (vezi imaginea 4, Andrei Samoil). Ea se dezvolta in stratele de calcar asezate orizontal.
4
Intrarea este de obicei bine astupata cu pietre si pamant, de catre localnici, pentru ca altfel pestera este folosita ca sala de mese de catre rapitoarele care vin la pasarile domestice. Cartarea pesterii (Gabriel Silvasanu, Iulian Echim, Dana Echim) a indicat 100 metri dezvoltare si 2,7 (+1,5; -1,2) metri denivelare (vezi harta 5).
5
În martie 2004, impreuna cu Andrei Samoil, Cristina Lazar si Radu Pitigoi, am ajuns la Cerchezu, ca sa vedem aceasta cavitate. In timp ce lucram la decolmatarea intrarii, discutam cu localnicii si, printre obisnuitele exagerari care se spun in asemenea momente si locuri („intrarea era o data atat de inalta ca intorceam aici caruta cu cai”; „pestera duce in Bulgaria”"; etc.), am desprins - de la bastinasii Florica Buciu si Dumitru Draghici - doua in-formatii carora le-am acordat prioritate, lasand din cauza lor, personal, pentru alta data vizitarea Pesterii de la Cerchezu. Povesteau cei doi, cu retinerea oamenilor care nu fabuleaza, de o pestera aflata nu foarte departe de aici, in perimetrul localitatii Olteni, la Canaraua Curvii, unde „hotii ascundeau fetele furate”, pestera care are scobituri ca niste „bai”. Asocierea celor doua informatii (o pestera noua si „bai”, termen pe care cei doi localnici nu reuseau sa-l mai detalieze) m-a facut sa ii rog sa ne conduca pana acolo, ceea ce au acceptat si eu nu am regretat schimbarea de plan.
Cand am ajuns la Pestera de Olteni (Pestera de la Canaraua Curvii) (vezi aici), ghizii nostri si colegii mei au vizitat-o, dar - situatie nu chiar surprinzatoare pentru mine - nu au sesizat extraordinarul pe care eu l-am vazut imediat.
Despre colegii mei de tura nu eram foarte surprins ca nu vad ceea ce eu remarcasem deosebit, pentru ca si eu patisem cu foarte multi ani in urma ceva asemanator: eram intr-o pestera nou descoperita (Pestera din Perete, Muntii Sureanu), unde, atras de bucuria explorarii, nu apreciam pentru moment decat frumusetea si dimensiunile cavitatii. Aveam sa revin aici peste cativa ani, si, uluit, remarcam lucruri pe care nu le vazusem la precedenta parcurgere, adica ceramica foarte veche, acoperita de un strat gros de calcit, dar si vechi vetre de foc si unelte de lemn...
Mirat eram insa ca localnicii care ne condusesera aici, oameni obisnuiti cu tot felul de munci, activitati creative si unelte, nu sesizau ca „baile” pe care mi le aratau sunt de fapt… sarcofage carora li se luase capacul.
Si, pentru ca surprinderea mea sa nu se opreasca aici, din unele informatii gasite in arhiva clubului nostru am constatat ca si colegul Gabriel Silvasanu a intrat in aceasta cavitate, dar nici el nu a observat ca este vorba despre sarcofage.
Page updated
Google Sites
Report abuse