Cătunul Norocu, Obcinile Brodinei, lipit de graniţa de nord, are trei case locuite/ tulichină și mesteacăn pitic
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Între Valea Sucevei şi graniţa de nord a ţării sunt munţi frumoşi, puţin cunoscuţi (vezi harta de mai jos, extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinile Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987; vezi harti si la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/muntii-obcina-mare-localizare-pe-harta). La început de aprilie 2015 ne-am propus să-i parcurgem.
Ca punct de plecare am ales capătul sudic al drumului care duce pe Valea Sadăului, acelaşi cu punctul de pornire în traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/obcinile-brodinei/din-brodina-pe-varful-chepa-obcinile-brodinei . Până acolo merg autobuze de călători care vin de la Rădăuţi. Stând cu spatele spre Valea Sadăului, vom observa în stânga noastră un drum forestier care se desprinde din drumul asfaltat pe care am ajuns aici. Pe acesta ne înscriem în urcuş (foto 1). Înainte de a urca privim spre vârful dominant al zonei, Chepa, descris la linkul de mai sus (foto 2).
1
2
3
Drumul forestier pe care suim merge câteva sute de metri paralel cu Râul Suceava (foto 3). Mai sus avem privelişte spre o parte din satul Brodina, înspre est (foto 4). Vremea este destul de capricioasă în aceasta perioadă. A nins dar a fost şi soare. Urcăm până ajungem în dreptul unor mici magazii din lemn, pentru fân (foto 5). Drumul se abate spre stânga în urcuş, dar noi mergem catre dreapta, pe lângă acele magazii, pentru a cunoaşte mai bine locurile.
4
5
Suim pe un drumeag care duce într-o poiană îngrădită parţial (foto 6). În dreapta este o vale adâncă, cu direcţie nord-sud. Ne deplasăm paralel cu ea, catre nord. Depăşim poiana prin partea dreaptă faţă de sensul de mers şi urmăm o firavă potecă printre arbuşti înalţi şi destul de deşi. Ajungem în câteva minute într-o altă poiană însorită unde zăpada s-a topit (foto 7). Urcăm spre stânga, în partea cea mai de sus a poienii, unde întâlnim un drumeag pe care ne înscriem spre dreapta faţă de sensul de urcuş (foto 8). Pădurea pe care o întâlnim imediat este foarte frumoasă. Brazi înalţi şi muşchi (foto 9). O căprioară bea apă dintr-un firav izvor şi fuge la vederea omului.
6
7
8
9
10
11
Drumeagul conduce spre o alta poiană (foto 10). Depăşim poarta din bârne şi ne înscriem în urcuş paralel cu gardul din stânga noastră. Ceva mai sus întâlnim un izvor protejat (foto 11). Privim spre sud unde pe o creastă vecină este o întinsă poiană cu stână (foto 12) iar în ultimul plan zarim primele creste ale Obcinii Mari. Apoi depăşim câteva mici alunecări de teren (foto 13). Prindem în altitudine si vedem mai amplu zona; Vârful Chepa domină (foto 14).
12
13
14
15
Drumeagul urcă în mici serpentine şi intră într-o pădure destul de degajată. Trecem pe lângă câţiva copaci înalţi, cu trunchiuri viguroase (foto 15). De aici poteca urca spre stânga însă este mai greu vizibilă. Păstrăm direcţia spre nord. După câteva minute de mers prin pădure poteca devine din nou foarte bine vizibilă şi trecem pe sub gardul unei poieni unde sunt şi câteva gospodării izolate (foto 16).
16
Ne apropiem de cătunul Norocu, foarte izolat, aflat la mai puţin de 1 km de graniţă. Poteca ne conduce în vecinătatea altei gospodării, locuite. Pe lângă această gospodărie continuăm înaintarea spre nord. În imaginea 17 se vede această gospodărie, după ce am trecut de ea. Am ajuns în vecinătatea ei prin partea stângă în imagine. Drumul care se vede în dreapta în imaginea 17 este cel pe care am fi ajuns aici dacă am fi urcat mai departe şi nu ne-am fi abătut în porţiunea descrisă după imaginea 5. Suntem în cătunul Norocu. Am numărat în total 7 case dar doar 3 erau locuite.
17
18
Urcăm mai departe abătându-ne spre dreapta (foto 18). Depăşim iar o poartă din bârne şi întâlnim mai sus un alt drumeag. Ne abatem spre dreapta pe acest drumeag nu înainte de a privi spre vest (foto 19).
19
20
Traversăm o foarte mică porţiune de pădure şi ajungem în altă poiană, cu câteva case izolate (foto 20). Trecem pe lângă o casă părăsită şi urmăm poteca spre dreapta faţă de sensul de urcuş până aici (foto 21). Găsim câteva brânduşe de primăvară (foto 22). Următoarea gospodărie nu era locuită. Poteca urmeză curba de nivel. Suntem la altitudinea maximă a traseului, pe la 1050 m. Vremea este schimbătoare. Vântul a început să bată tare şi ninge pentru scurt timp. Trecem pe lângă o stână părăsită şi privim spre înapoi (foto 23). Apoi poteca se abate spre sud (foto 24).
21
22
23
24
Depăşim un gard, ajungem la o intersecţie. Ne abatem pe poteca din stânga din imaginea 25. Intrăm în pădure iar poteca devine mai largă având din nou aspectul unui drumeag. Imediat ajungem la o intersecţie. Drumeagul coboară spre stânga, catre Pârâul Ciumârnar. Noi vom urma poteca de creastă din dreapta din imaginea 26.
25
26
27
Poteca coboară şi undeva mai jos întâlnim un drumeag care conduce într-o sută de metri lângă gardul unei gospodării locuite (foto 27). De aici urmăm direcţia spre est dată de acest gard. Mergem paralel cu Valea Sucevei, spre satul Falcău. În faţa noastră se vede alt vârf frumos peste care vom trece (foto 28). Depăşim câteva case izolate unde se văd proviziile de lemne pentru iarnă (foto 29). De aici avem minunată perspectivă spre Valea Brodinei (foto 30). Ne înscriem apoi în urcuş uşor (foto 31) şi întâlnim ienupăr (foto 32).
28
29
30
31
32
33
Ne apropiem de un vârf; în dreapta noastră faţă de sensul de mers, spre sud, se vad creasta de debut a Obcinii Mari (numită aici Şandru) precum şi Valea Ascunsu (foto 33); in depărtare, spre sud-vest, se zăreşte Vârful Păuşa din Obcina Feredeului. În urcuş privim şi spre înapoi (foto 34). Crestele din dreapta imaginii 34 duc spre Ucraina. În faţa noastră se vede o cruce care marchează vârful pe care îl vom traversa (foto 35).
34
35
De acolo de pe vârf privim spre Valea Sucevei unde se văd primele case din satul Falcău precum şi Valea Acuncelu şi Vârful Măgura Vacii (1158 m) (foto 36). Despre traseul de debut de la capătul nordic al Obcinii Mari precum şi o altă vedere spre Vârful Măgura Vacii avem informaţii aici. Privim spre est: se vede Valea Sucevei până la ieşirea râului din munţi. În faţa noastră se observa ultimul pisc de pe traseu, Cârmaciu (846 m) iar ceva mai la stânga dar în plan mai îndepartat, Poiana Cerbului (foto 37). Coborâm urmând poteca spre Vârful Cârmaciu. Mai jos depăşim o mică porţiune de pădure apoi vom merge pe liziera ei. Găsim tulichina înflorită (foto 38). Poteca este vizibilă, se strecoară printre copaci (foto 39). Găsim flori (foto 40) şi interesantul mesteacan pitic (foto 41).
36
37
39
40
41
Poteca coboară destul de mult până într-o şa. Pe un copac găsim o ciuperca pe care iarna nu a putut să o dea jos (foto 42).
42
43
Din şa începem urcuşul spre ultimul vârf de pe traseu (foto 43). Nu urcăm prea mult şi ajungem în vecinatatea vârfului unde găsim stânci dispuse haotic (foto 44). Vârful este pe stânca din imaginea 45. Stând cu faţa spre peretele pe care se află vârful, faţa de sensul de parcurgere al traseului, dacă vom cobori spre dreapta, aproape de poalele acestui deal, se află o stânca mai mare pe care există un traseu de căţărare pitonat, descris la https://sites.google.com/site/romanianatura43/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/falcau-obcina-mare-catarare-pe-stanci. Faţă de sensul de parcurgere al traseului, poteca pe care am ajuns lângă Vârful Cârmaciu ocoleşte vârful prin stânga lui şi coboară spre satul Falcău. Am preferat să ocolim vârful prin dreapta lui trecând pe lânga alte stânci (foto 46) şi apoi să coborâm prin pădurea destul de deasă tot spre sat. O caracteristică a pădurii este că aproape toţi copacii sunt în mănunchiuri (foto 47).
44
45
46
47
48
Satul este foarte aproape şi se aude zgomotul specific activităţilor umane. În câteva minute ajungem într-o poiană de unde avem perspectivă asupra Falcăului (foto 48). Găsim o cochilie de melc (foto 49). Sunt semne că a venit primăvara (foto 50).
49
50
51
Imediat mai jos găsim un drumeag pe care îl vom urma în coborâre spre primele case din sat (foto 51). Ajungem la drumul 209G, în centrul satului, nu departe de fosta gară C.F.R.