Laleaua pestriţă, Fritillaria meleagris, Podişul Sucevei

Vasile Bouaru (Rădăuţi)


 Laleaua pestriţă este frumoasă şi delicată. Se întâlneşte destul de rar la noi în ţară. Sunt doar câteva locuri unde mai creşte deoarece are nevoie de anumite condiţii pentru a se înmulţi. Preferă locurile mlăştinoase şi perioada de înflorire este aprilie-mai. Însă perioada este destul de scurtă, până la 10 zile şi depinde mult şi de evoluţia vremii. Arealul acestei frumoase flori s-a restrâns drastic în ultimii ani mai ales datorită activităţii omului.

În multe dintre locurile indicate de localnici nu am mai găsit laleaua pestriţă aşa că am continuat căutările prin zone mai îndepărtate, mai puţin umblate. Am pornit în ultima decadă a lunii aprilie printre dealurile aflate la nord de oraşul Rădăuţi, aproape de graniţa cu Ucraina (harta la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/ciute-si-bulbuci-la-granita-cu-ucraina-podisul-sucevei ). Vremea foarte închisă a fost total nefavorabilă ieşirilor în natură dar a apărut şi soarele. Am mers de-a lungul unui mic pârâu. La un moment dat, într-o zonă mlăştinoasă (foto 1) am zărit delicata plantă (foto 2).

                                                            1

2

În preajmă erau plante specifice perioadei (foto 3-5). 

                                                                            3

                                                                           4

5

                                                                     6

Însă laleaua pestriţă dădea ton acestei mici mlaştini. În Bucovina i se mai spune Căldăruşă. Nu este prea înaltă, are doar 15-20 cm. Floarea este frumoasă, având culoare roşiatică spre brun. Deoarece stă aplecată, am ridicat cu mare grijă „clopotul” unei lalele, să îi vedem interiorul (foto 6). Alături, flori galbene de Ciuboţica cucului (foto 7).  Găsim alte splendide exemplare (foto 8). Floarea ca atare stă aplecată mult spre pământ (foto 9). E o plăcere să vezi multe asemenea flori, împreună (foto 10). 

7

                                                                          8

9

10

Privită de aproape, floarea are multe pete dispuse simetric (foto 11); din această cauză în unele locuri i se mai spune bibilica. Arată superb luminată de soare (foto 12) şi contrastează frumos cu verdele ierburilor (foto 13).

                                                            11

                                                                      12

13

                               14

Unele flori au culoare închisă, spre violet (foto 14) şi reprezintă loc ideal pentru odihna insectelor (foto 15).  Floarea nu are miros parfumat (foto 16). Frunzele lalelei pestriţe sunt mai înguste ca ale lalelei obişnuite (foto 17). 

15

                          16

17

18

În depărtare, spre vest, observăm prin ceaţă că în munţi este încă zăpadă (foto 18).