Noutăţi, azi


https://sites.google.com/site/romanianatura36/home/flora-vegetatie/bujori-la-plenita-langa-dunare






Foto: Alexandru Goja (Craiova).
  










(2011) Peşteri şi avene din Cheile Dâmbovicioarei, Culoarul Rucăr-Bran
(1876) Peştera Ciur-Ponor-Topliţa de Roşia, Munţii Pădurea Craiului, cea mai mare străpungere hidrogeologică din România parcursă de om şi profilul geologic cartat cu cea mai mare extindere 
(1739) Infinită vocaţie pentru furt şi minciună despre relieful românesc
(1738) Traseul de pe Muchia Drăguşului a fost refăcut în aprilie 2016
(1737) OG 26/2000 se modifică în mai 2016
(1736) Salina turistică Turda, în Câmpia Transilvaniei
(1735) Peşteri record naţional pe Ciortea, Capu Gemenilor şi Budislavu, Munţii Făgăraşului
(1734) Salina Praid, în detaliu, Munţii Gurghiu
(1733) Legea ONG se schimbă, propuneri în 2016

(1732) Dărmăneşti - Mihoveni, de-a lungul Râului Suceava, prin Podişul Sucevei
(1731) Peşterile de la Stanul Cerbului, Munţii Pădurea Craiului
(1730) Peştera din Muntele Dara, Munţii Făgăraşului
(1729) Vârful Sermetieş, cel mai atractiv din Munţii Lăpuşului 
(1728) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, 16 aprilie 2016

(1727) Cascada Scoruşu, în apropiere de Malaia/ Mălaia, Munţii Căpăţânii
(1726) Cheile Fântâna Mare din Dobrogea; Peştera Bictir; Peşteri la Petroşani; Corabia lui Ştefan cel Mare
(1725) Munţii Ceahlău, schiţe/ hărţi detaliate cu zona stâncoasă înaltă
(1724) Laleaua pestriţă separă, la Frătăuţi, România de Ucraina
(1723) Avenul Dosul Lăcşorului, explorarea cu bivuac din anul 1975
(1722) Trasee nemarcate până pe Vârful Piatra Mare, cu pornire din Timişul de Sus şi de Jos
(1721) Peşteri de mulaj în roci vulcanice în Munţii Căliman şi Giurgeu
(1720) Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), la Burla, în Podişul Sucevei
(1719) Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974, Munţii Şureanu
(1718) Pădurea şi Cheile Baciu, Dealurile Clujului, Podişul Someşan

(1717) Descrierea marii Peşteri Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului 
(1716) Coborâre de-a lungul Sucevei, de la Gura Solcii la Dărmăneşti, prin Podişul Sucevei 
(1715) Marea Peşteră Ciur-Ponor, Munţii Pădurea Craiului, explorările
(1714) Avenul Dosul Lăcşorului, record naţional, Munţii Şureanu, etape ale explorării
(1713) În Munţii Bârgău, pe Drumul Romanilor, aproape de Pasul Tihuţa
(1712) Stâncăriile Doabrelor, prezentare generală 
(1711) Minerale descoperite în peşterile din lume
(1710) Marcaje an 2016 în Munţii Lotrului 
(1709) Marcaje an 2016 în Munţii Cozia
(1708) Stânca haiducului Darie, aproape de Putna, Munţii Obcina Mare
(1707) Montaniarzi.ro fură! 
(1706) Peşteri la Pustuţa, între Dej şi Jibou, în Podişul Someşan
(1705) Ciupercă rară - din familia Clathraceae - în Depresiunea Maramureşului
(1704) Suceava are maluri de piatră spectaculoase de la Milişăuţi la Gura Solcii, în Podişul Sucevei
(1703) Peşteri multe la Mesteacăn, între Baia Mare şi Dej, în Podişul Someşan
(1702) Minerale descoperite în peşterile din România
(1701) De-a lungul Sucevei, de la Dorneşti la Milişăuţi

https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/laleaua-pestrita-fritillaria-meleagris-la-burla-podisul-sucevei
Presură galbenă. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).
(1699) Tipuri litologice de carst în România
(1698) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, lebede în martie 2016

(1697) Peşteră în tuf vulcanic la Rona de Sus, Dealurile Maramureşului

(1696) Refugii şi marcaje din Munţii Trascău, anul 2016
(1695) Peşteri în Defileul Uliţa Pietrii, la Curtuiuşu Mare, Podişul Someşan
(1694) Frătăuţi - Dorneşti, de-a lungul Sucevei, Munţii Obcina Mare
(1693) Ioan Dobrescu, exploratorul din Câmpulung Argeş, 1923-2011 
(1692) Peştera de la Măgurici de la Răstoci (Peştera de pe Poiană), 503 metri dezvoltare, Podişul Someşan 
(1691) februarie 2016, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1690) Peştera din Ciungi (Peştera din Valea Caselor de la Mesteacăn, Peştera din Valea Seacă), 568 metri, în Podişul Someşan
(1689) 109 peşteri din Podişul Someşan, inclusiv picturile paleolitice din Peştera Cuciulat
(1689) Peştera Mirajului, în Masivul Stogşoare, Buila, Munţii Căpăţânii
(1688) Peştera Exploratorii 85, Munţii Aninei/ Anina
(1687) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, februarie 2016, au revenit lebedele
(1686) De la Gălăneşti la Frătăuţi, de-a lungul Râului Suceava, prin Podişul Sucevei
(1685) Munţii Bucegi, harta din 1937, când multe aspecte geografice nu fuseseră descoperite
(1684) Gheţari nivali temporari cu peşteri în Munţii Maramureşului
(1683) Avene la sud de Târgu Lăpuş, pe Platoul Vârtoapele, Culmea Breaza, Podişul Someşan 
(1682) Peşteri în Defileul Oltului de la Racoş/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1681) Peştera Şugo/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1680) Peştera Hoţilor de la Apaţa/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1679) Peşteri şi avene din Munţii Hăşmaş/ Peşteri din Secuime
(1678) Avenul Licaş/ Peşteri din Secuime, Munţii Hăşmaş
(1677) Peşteri la Borsec/ Peşteri din Secuime, Munţii Giurgeu
(1676) Peşteri din Cheile Vârghişului/ Peşteri din Secuime, Munţii Perşani
(1675) Lacurile Văcăreşti, din Bucureşti, februarie 2016, pod de gheaţă, apoi mătasea broaştei
(1674) Vicov - Gălăneşti, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1673) Hartă turistică cu Munţii Gilău şi Muntele Mare

(1672) Cea mai scumpă peşteră din România, dar şi cea mai furată, este în Munţii Făgăraşului, la Piscu Negru
(1671) Peştera cu trei intrări, la Nădrag, materiale arheologice de acum 5000 de ani, Munţii Poiana Ruscă
(1670) Piatra Craiului, sunt două în România
(1669) Din Pasul Rotunda pe Vârful Omu, iarna, Munţii Suhard
(1668) Cele mai lungi/ dezvoltate peşteri din România
(1667) Munţii Nemira, marcajele turistice, descrierea traseelor şi hartă, la începutul lui 2016
(1666) O armă dacică în Peştera Istorică de la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1665) Monitorul Oficial spune cât costă exact unii munţi şi unele păduri, peşteri, lacuri, izvoare din România
(1664) Peştera „Emilian Cristea”, pe Valea Cheii, Culoarul Rucăr - Bran
(1663) Gura Putnei - Vicov, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1662) Peştera Cioaca cu Brebenei, la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1661) România în Atlasul Marilor Peşteri din Lume, anul 1986
(1660) Peşteri noi în Cornetul Satului, la Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1659) Aspectul Lacului Bâlea, Munţii Făgăraşului, a fost modificat în ultimii ani
(1658) Cascadă de 100 metri pe Pârâul Coşana, Munţii Căpăţânii
(1657) Traversare peste Obcinile Brodinei, de pe Suceava pe Brodina
(1656) Lacurile Văcăreşti, Bucureşti, la viscolul şi gerurile din ianuarie 2016
(1655) Lacul Tineretului, Bucureşti, 21 ianuarie 2015, după geruri au venit şi lebedele
(1654) Peştera Drumului de la Cheia Comoriştii, Munţii Mehedinţi
(1653) Centre de informare turistică din România
(1652) Pârtii de schi la Straja, Munţii Vâlcan
(1651) Straja - Gura Putnei, în lungul Râului Suceava, Munţii Obcina Mare
(1650) Papagali în libertate, ianuarie 2016, Parcul Tineretului, Bucureşti
(1649) Piatra Mare şi Piatra Mică a Cloşanilor, Munţii Mehedinţi
(1648) Lacul Lebedelor/ Văcăreşti, Bucureşti, în ianuarie 2016
(1647) Peşteri mari din România, proiecte pentru amenajare turistică
(1646) Palma - Ciumârna, iarna, Munţii Obcina Mare

(1645) România-natura bilanţ financiar 2008-2015
(1644) decembrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1643) Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei, Munţii Căpăţânii
(1642) Trovanţi spectaculoşi la Todireşti, în Podişul Sucevei
(1641) Falcău - Poiana Cerbului, Munţii Obcina Mare
(1640) Peştera Muierii, hartă, imagini, Munţii Parâng
(1639) Marcajele din Munţii Ceahlău la sfârşitul anului 2015
(1638) Pădurile de la Corni, Podişul Sucevei
(1637) Peşteri la Vânturiş şi Colţii lui Barbeş, Munţii Bucegi
(1636) Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, program de vizitare
(1635) Falcău - Straja, de-a lungul furioasei şi devastatoarei Suceava, Munţii Obcina Mare
(1634) Sprijin financiar pentru România-natura, primit în noiembrie 2015
(1633) Lacul Văcăreşti, decembrie 2015, Bucureşti
(1632) Federaţia Română de Speologie şi Securitatea
(1631) Piatra Verde, Munţii Grohotiş, carst pe gips, dar nu şi peşteri
(1630) Federaţia Română de Speologie ascunde valorile naţionale şi îi fură pe exploratori
(1629) Pârtiile de schi de la Straja, Munţii Vâlcan

(1628) Din oraşul Bălan, la cabana şi Piatra Singuratică, noiembrie 2015, Munţii Hăşmaş
(1627) Peştera Jgheabul lui Zalion, Munţii Rodnei, probabil cea mai dificilă din România
(1626) Peştera/ Gheţarul Scărişoara, Munţii Bihor, program de vizită
(1625) Râul Suceava între Sadău şi Falcău, Munţii Obcina Mare
(1624) Vârful Omu din Munţii Bucegi are 2514 metri, zice Direcţia Topografică Militară
(1623) Avenul din Păltinet, Munţii Grohotiş
(1622) Ulma - Sadău, spre aval pe Suceava, Munţii Obcina Feredeului
(1621) Peşteră nouă pe Platoul Păltinet, Munţii Grohotiş
(1620) Canioanele Oşelu şi Galbena, Munţii Bihor

(1619) De la Izvoarele Sucevei la Ulma, peisaje pitoreşti în Munţii Obcina Feredeului, partea lor nordică
(1618) Gheorghe Gheorghe Mocanu la Peşterile din Păltinet, Munţii Grohotiş
(1617) Octombrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1616) Septembrie 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1615) Pe Valea Vărbilău (Munţii Grohotiş) suim la uriaşele panorame montane ale Vârfului Păltinet
(1614) Valea Berii - cabana Ciucaş - Vârful Ciucaş - cabana Babarunca, Munţii Ciucaş, la sfârşit de octombrie 2015
(1613) Dealul Uroi/ Măgura, Munţii Metaliferi, cariera dacilor pentru Sarmizegetusa Regia
(1612) Groapa Ruginoasa, parcurgere integrală, Munţii Bihor
(1611) Drumul moţilor: Vârtop - Vârful Ţapu - Băiţa, în Munţii Bihor
(1610) De-a lungul Râului Suceava, din Pasul Cârlibaba în localitatea Izvoarele Sucevei, prin Munţii Obcina Mestecănişului
(1609) Peşteri şi avene mari la Obârşia Cloşani, Munţii Mehedinţi
(1608) Peştera Româneşti, Munţii Poiana Ruscă, duminică 25 octombrie 2015, al 31-lea concert
(1607) Marcaj nou în anul 2015, de la Putna la Palma, Munţii Obcina Mare
(1606) Rusca - Vârful Giumalău, pe cel mai accesibil traseu, octombrie 2015, Munţii Giumalău
(1605) Cel mai bătrân arbore roditor din lume este la Ciohorăni, Podişul Sucevei
(1604) Cheile Sohodolului, Munţii Vâlcan, marcaj turistic în anul 2015
(1603) Cabana Cuca - Vârful Păpuşa, Munţii Iezer, marcaje noi
(1602) Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi
(1601) Brâna Caprelor din Muntele Coştila, Munţii Bucegi
(1600) Vârful Pietrosul şi traseele din zonă, Munţii Căliman. Megaliţii de la Gura Haitii.

                                                                                                                                                   Maci. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).

(1599) Puii de lebădă sălbatică mai primesc lecţii de zbor la Bucureşti
(1598) Peştera de sub cetatea Carsium de la Hârşova, pe malul Dunării, în Dobrogea
(1597) Munţii Cernei, marcaje refăcute în anul 2015
(1596) Muntele Mare, marcaje refăcute în septembrie 2015
(1595) Cetatea ţărănescă Câlnic, lângă Sibiu
(1594) Avenul de la Colţii Ţapului este cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi
(1593) Chei spectaculoase şi o peşteră în pădurea Pârcovaci, Podişul Sucevei
(1592) Cheile Sohodolului, Runcu, 80 peşteri, 4899 metri lungime, 504 metri denivelare, Munţii Vâlcan
(1591) Cheile Sohodolului, Runcu, trasee nemarcate, Munţii Vâlcan
(1590) Cheile Sohodolului, Runcu, hartă detaliată, Munţii Vâlcan
(1589) Vulcani noroioşi la Copălău, în Câmpia Moldovei
(1588) Peştera La Adam, Dobrogea; aici au trăit animale exotice de talie mare
(1587) Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău, explorări subacvatice în anul 2015
(1586) Versanţii înalţi şi stâncoşi ai Dunării, la Hârşova, cetatea Carsium, în Dobrogea
(1585) „Competiţie” pentru cea mai înaltă cascadă din România
(1584) Bulzul de la Hărţăgani, Munţii Metaliferi
(1583) Atoli şi canioane pe cel mai înalt deal din judeţul Constanţa
(1582) Lacul Văcăreşti, din Bucureşti, este, încă, o bijuterie

(1581) Avenul cu zăpadă din Valea superioară Doamnele, Munţii Făgăraşului
(1580) Munţii Nemira, marcaje în anul 2015
(1579) Râpa Roşie, anul 2015, prezentare amănunţită, Podişul Secaşelor
(1578) Grota Zânelor, cea mai ramificată peşteră din România, Munţii Rodnei
(1577) Multe marcaje turistice în Podişul Târnavelor; impunătoarea biserică fortificată Biertan
(1576) Buila, Munţii Căpăţânii, marcaje noi în anul 2015
(1575) Lacurile glaciare de la cea mai mare altitudine din România
(1574) Izvorul Pârâului Aluniş - Pasul Cârlibaba, Munţii Obcina Mestecănişului
(1573) Munţii Parâng, stare marcaje an 2015 pe versantul nordic
(1572) Peşterile din Valea lui Ion, Munţii Sureanu
(1571) Izvoarele Sucevei - Izvorul Pârâului Aluniş, Munţii Obcina Mestecănişului
(1570) Ursoaicele nasc în Peştera R1, la 2265 metri altitudine, Munţii Făgăraşului
(1569) În iulie 2015, traseul Breaza - fosta cabană Urlea (pe Valea Brezcioara), Munţii Făgăraşului, este iar impracticabil
(1568) Pereţi spectaculoşi şi marcaje iresponsabile la Pârcovaci, lângă Hârlău, Podişul Sucevei
(1567) La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă în Peştera M3-R2, Munţii Făgăraşului
(1566) De la Izvoarele Râului Suceava până la graniţa cu Ucraina, prin Obcina Mestecănişului
(1565) Peştera Tecuri, Munţii Şureanu, aşteaptă exploratori
(1564) Şoim şorecar comun, Podişul Sucevei
(1563) Vechimea craniului de om din Peştera Cioclovina Uscată, Munţii Şureanu
(1562) Nicu Gligan, un explorator polivalent
(1561) Munţii Rodnei, creasta, de la vest la est: Pasul Rotunda - Ineu - Pietrosul - Borşa
(1560) Custura Sărăţii, locuri şi lacuri minunate, peşteri, cascade, Munţii Făgăraşului
(1559) Marcaje refăcute în iulie 2015 în Munţii Trascău
(1558) Din Slănic Prahova pe Vârful Trifoiu, Munţii Grohotiş
(1557) Muşeteica, cea mai adâncă peşteră din Munţii Făgăraşului
(1556) Trovanţi pe Culmea Breaza, în Podişul Someşan
(1555) Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Masivul Rodnei

(1554) Ripiceni, pe malul Prutului, lac de baraj, păsări, stânci
(1553) Peşteri în conglomerat pe malul drept al Oltului, la Tălmaciu

(1552) Peştera de la Malul Rosu, în Cheile Munceilor, Munţii Şureanu, o spectaculoasă galerie cu apă
(1551) Lacul Văcăreşti, Bucureşti, luna iunie 2015, cuibărit, avifaună, vegetaţie
(1550) Biserica fortificată Sachiz, Podişul Târnavelor
(1549) Lacurile Lala - Vârful Ineu - Pasul Rotunda, Munţii Rodnei
(1548) Peşterile din Muntele Muncelul Râios, Munţii Rodnei

(1547) Canion cu cascade la Păgubeni, Munţii Berzunţi
(1546) Marcaje în Cheile Cibului, Măzii şi Glodului, Munţii Metaliferi
(1545) Avenul cu scară, Munţii Rodnei
(1544) Căpitanul Ionescu a trecut de două ori pe sub graniţă, printr-o peşteră
(1543) Cascada Cailor, Munţii Rodnei, anul 2015
(1542) Tulichina, Daphne mezereum, cu miros de liliac
(1541) Mai 2015, sprijin financiar primit pentru România-natura
(1540) Moneasa - Platoul carstic Tinoasa - cabana Izoi - Avenul Izoi, Munţii Codru Moma
(1539) Tăul lui Alac, la Zagra, Munţii Ţibleş
(1538) Lacul Văcăreşti, luna mai 2015, Bucureşti
(1537) Cetatea ţărănească Rupea, Podişul Târnavelor
(1536) Peşteri la Tăurile/ Lacurile Buhăescu, Munţii Rodnei
(1535) Trovanţi la Târgu Lăpuş, Podişul Someşan
(1534) Peştera de la Furcituri, sub Vârful Muncelu, Munţii Rodnei
(1533) Cetatea ţărănească Viscri, Podişul Târnavelor
(1522) Peştera/ Gheţarul Zgurăşti, Munţii Bihor, 5424 metri dezvoltare, denivelare 74,8 metri

(1521) Cheile Babei, la sud de Târgu Lăpuş, în Podişul Someşan
(1520) Cheile Babei, peşteri, Podişul Someşan
(1519) Cetăţi ţărăneşti din Transilvania
(1518) Biserici fortificate ale saşilor din Ardeal
(1517) Puii de raţă sălbatică ies din ou pe durata a 3 săptămâni, Lac Tineretului, Bucureşti, 13 mai 2015
(1516) Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu
(1515) Munţii Nemira, creasta, stare marcaje şi refugii în mai 2015
(1514) O şopârlă fără picioare: şarpele de sticlă, Anguis fragilis în Munţii Şureanu
(1513) Exact pe urmele Vitoriei Lipan, eroina din Baltagul: Borca - Crucea Talienilor, Munţii Stânişoara
(1512) Munţii Retezat, culmile înalte, 3 mai 2015
(1511) Martie şi aprilie 2015, sprijin pentru România-natura
(1510) Arborele pagodelor, Ginkgo biloba, la Iaşi
(1509) Peştera Limanu, Dobrogea, cu lungi ziduri în galerii, cea mai completă descriere
(1508) Peştera Limanu, Dobrogea, istorie antică, toponimie
(1507) Peşteri din România, cele mai mari labirinturi
(1506) Specii de lilieci în România
(1505) Peştera Hagieni, din Dobrogea
(1504) Pescărelul albastru (Alcedo athis) şi Prigoria (albinărel, prigoare) (Merops apiaster)
(1503) Cetatea dacică Moşna, Podişul Bârladului
(1502) Pădure, pajişti şi flori protejate la Mârzeşti, lângă Iaşi
(1501) Raţa sălbatică cu 24 de pui
(1500) Laleaua pestriţă, Fritillaria meleagris, Podişul Sucevei

                                                                                                                                                               Piatra Craiului, versantul estic. Foto: Ică Giurgiu.

(1499) Peşteri din zona Valea Vinului - Baia lui Schneider, Munţii Rodnei
(1498) Ruşcuţa de primăvară, Adonis vernalis
(1497) Boboci de raţă sălbatică, Lacul Titan, Bucureşti, 15 aprilie 2015
(1496) Veveriţe, Parcul Herăstrău, Bucureşti, 13 aprilie 2015
(1495) Cascadele şi Canionul Ţăsnei, Munţii Mehedinţi

(1494) Avenul Izdocinâi/ Izdocinîi, cavitatea cea mai lungă şi adâncă din Munţii Maramureşului
(1493) Cheile Crişului Băiţa, Porţile Bihorului, Munţii Bihor, peşteri
(1492) Parcul Tineretului, Bucureşti, pomi înfloriţi, lebădă
(1491) Cu pluta pe Mureş, 133 kilometri, de la Reghin la Aiud, în Câmpia Transilvaniei
(1490) Poiana narciselor de la Vad, Culoarul depresionar Făgăraş - Sibiu - Sebeş
(1489) Cătunul de munte Norocu, lipit de graniţa de nord, în Obcinile Brodinei, are trei case locuite
(1488) Vâscul creşte şi pe brad, în Podişul Sucevei
(1487) Explorare cu scafandru prin Lacul Roşu, Munţii Hăşmaş
(1486) Canioane şi cascade în Munţii Latoriţei, Făgăraşului, Mehedinţi
(1485) Veveriţe, ţestoase, Parcul Tineretului, Bucureşti, 31 martie 2015
(1484) Munţii Gurghiu, Ţinutul sării, marcaje turistice
(1483) Dealuri terasate din Podişul Sucevei, între Horodnicu de Sus şi Vicovu de Jos
(1482) România este prezentă în Catalogul Marilor Peşteri din Lume încă de la prima ediţie
(1481) Creasta Frumoasă, Munţii Retezat, lângă cabana Genţiana
(1480) Mount Whitney, 4420 metri, al doilea vârf ca înălţime din SUA
(1479) Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea
(1478) Peşteri în sare din România/ Grottes du sel de Roumanie, Spelunca, Franţa, 1985
(1477) Mănăstirea Putna - mănăstirea Suceviţa, peste Dealul Secării, Munţii Obcina Mare
(1476) Cascade şi peşteri spectaculoase la Şipot, Munţii Şureanu

(1475) Satul Coza - Turnurile Cozei - Şaua Geamănă (1496 m) - refugiul Hăuleşti - canton Alunu, Munţii Vrancei
(1474) Vârful Râpa, lângă Pop Ivan, în martie 2015, Munţii Maramureşului
(1473) Cetatea Hărman şi mlaştina, Depresiunea Braşovului
(1472) Peşteri în Munţii Giumalău, la Valea Putnei, Piatra Albastră
(1471) Balta Mică a Brăilei, trasee turistice pe apă şi uscat
(1470) Lacul Văcăreşti, Bucureşti, lebede, raţe, lişite, 10 martie 2015
(1469) Munţii Făgăraşului, integral şi detalii, vedere din avion
(1468) Emil Racoviţă, exploratorul
(1467) Pasul Pângăraţi - Vârful Licaş, iarna, Munţii Hăşmaş
(1466) Munţii Leaota, toată creasta, parcurgere de iarnă
(1465) Malnaş - Piatra Egrici - Vârful Bodoc - Bodoc, Munţii Bodoc
(1464) Parcul Herăstrău, Bucureşti, veveriţe, 4 martie 2015
(1463) Parcul Bordei, Bucureşti, o singură lebădă, 4 martie 2015
(1462) Traversare prin spectaculosul Desert Negev din Israel
(1461) Lebede la Piatra Neamţ, Munţii Tarcău, Lacul Reconstrucţia
(1460) Lacul Roşu, Munţii Hăşmaş, vara şi iarna
(1459) Lebăda de pe Lacul Tineretului, Bucureşti, era tot singură
(1458) Creasta Oslea, pe schiuri de tură, Munţii Vâlcan
(1457) Cabana şi Vârful Omu, Munţii Bucegi, din secolul al XIX-lea până în prezent
(1456) Turda - Muntele Mare (apoi Salina Turda şi Cheile Turzii), în octombrie 2014, Munţii Muntele Mare şi Trascău
(1455) Lemnia - canton Apa Roşie - Vf. Şandru - sub Vf. Nemira Mică - Vf. Nemira Mare, octombrie 2014, Munţii Nemira
(1454) Marcaj Cheile Turzii (Munţii Trascău) - Băişoara (Muntele Mare)
(1453) Munţii Bistriţei, peşteri la Corbu şi Tulgheş
(1452) Vârful Chepa, Obcinile Brodinei, Carpaţii Răsăriteni, sub graniţa de nord
(1451) Peştera Cerna-Deal, Munţii Postăvaru: un labirint de galerii străpunge masivul
(1450) Valea Cosăului, biserici de lemn, port popular, Munţii Lăpuşului
(1149) Cascada, Izbucul şi Grota Bigăr, Munţii Almăjului
(1448) Din Defileul Dunării în Cheile Nerei, Munţii Almăjului şi Locvei
(1447) Pădurea Nireş, castelul Kornis, lângă Dej, în Câmpia Transilvaniei

(1446) Cetatea Prejmer şi mlaştinile, Depresiunea Braşov
(1445) Sinaia - Piciorul Pietrei Arse - cabana Babele - Omu - Hornuri - cabana Mălăieşti, Munţii Bucegi, februarie 2015 (alegeţi opţiunea slideshow)
(1444) O singură lebădă pe lac
(1443) Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale L.) este toxică pentru om şi laptele vitelor
(1442) Ianuarie 2015, donaţie din Germania pentru România-natura
(1441) Alexandra hoaţa, bloguldecalatorii
(1440) Cine are curaj să continue site-ul România-natura?
(1439) Pasul Bratocea - cabana Ciucaş, iarna, pe viscol, Munţii Ciucaş
(1438) Salvia de câmp, Salvia pratensis L.

(1437) Solca - Suceviţa, Munţii Obcina Mare
(1436) Să râdem cu Agerpres
(1435) Cetatea Cuzdrioara, Dealurile Ciceului, Podişul Someşan
(1434) Strugurii ursului, Arctostaphyllos uva-ursi (L.) Spreng.
(1433) Confluenţa Râurilor Moldova şi Siret, Podişul Sucevei
(1432) Pârşul, Glis glis
(1431) Cal de piatră, natural, în Munţii Stânişoara
(1430) Vârful Fratoşteanu, Munţii Latoriţei, la sfârşit de martie
(1429) Valea Gropu, Munţii Vâlcan, secrete speologice
(1428) Cavităţi verticale în sud-est, Munţii Vâlcan
(1427) Defileul Gropului cu Apă, Munţii Vâlcan
(1426) Ce munţi admira de acasă Dracula?
(1425) Munţii Latoriţei, creasta, iarna
(1424) Munţii Rodnei, creasta, iarna, panoramă de dimensiune mare din Pasul Tihuţa, între Munţii Bârgău şi Căliman
(1423) Munţii Suhard, creasta, iarna, panoramă
(1422) Munţii Suhard, creasta, iarna
(1421) Sprijiniţi România natura în anul 2015

(1420) Sprijin pentru România natura în anul 2014
(1419) Sprijin pentru România natura în decembrie 2014
(1418) Lacul Tineretului, Bucureşti, 26 decembrie 2014, cu patru zile înainte de îngheţul bocnă
(1417) Piatra Neamţ, frumuseţile peisajului, Munţii Stânişoara şi Ceahlău
(1416) Bucureşti, Lacul Tineretului, ianuarie 2015, avifaună înghesuită
(1415) Analiza cantitativă a cristalelor de sare din Peştera 6S de la Mânzăleşti/ Meledic, Subcarpaţii Vrancei, cea mai mare din lume
(1414) Prima Consfătuire Naţională a Speologilor Amatori din România, mai 1973, Bucureşti
(1413) Peştera Şura Mare, Munţii Şureanu, tânţari mari, activi în luna decembrie
(1412) Groşii Ţibleşului - refugiul Arcer - Vârful Ţibleş, Munţii Ţibleş
(1411) Munţii Făgăraşului, vedere de pe şoseaua Piteşti - Râmnicu Vâlcea

(1410) Din Putna pe Vârful Scorbura, Munţii Obcina Mare
(1409) Peşteri în Defileul Lăpuşului, Masivul Preluca
(1408) Masivul Buila, iarna, Munţii Căpăţânii
(1407) Peştera Gaura Frânţoanei, Munţii Şureanu, o enigmă hidrologică
(1406) Traversarea Culmii Pietricica, Subcarpaţii Tazlăului, de la Oneşti la Răcăciuni
(1405) Munţii Parâng, tot masivul, iarna
(1404) Peştera Mare din Piatra Bodii, la Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu
(1403) Peşteră la Beclean, Podişul Someşan
(1402) Pe Valea Cernei, către Nedeia, cel mai înalt vârf din Munţii Căpăţânii
(1401) Munţii Cozia, cabana, decembrie 2014
(1400) Muntii Rarău, Câmpulung Moldovenesc - Cheile Moara Dracului - Slătioara


Există acces - prin televiziune, presă, carte şi Internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistică a teritoriului României: pentru că aducerea în prim plan a datelor la zi - cu hărţi şi imagini - necesită multă minuţiozitate.   Nu omitem ce este important în spaţiul geografic românesc, oferim ilustraţie bogată, multă în premieră absolută, în premieră detaliat explicată şi facem trimiteri la bibliografie.   Oferim ample spaţii de publicare celor care nu-şi pot permite cheltuielile impuse de editarea şi difuzarea unor lucrări despre regiunile „neinteresante” geografic, turistic, istoric.   Vă oferim articole şi ghiduri, enciclopedia geografică a României: cu informaţii în premieră, care coincid cu ceea ce găsiţi pe teren. Aveţi la dispoziţie singura reprezentare fotografică explicată a ţării. Teritoriul românesc montan şi peisagistic este atât de puţin cunoscut încât aproape oricare dintre prezentările noastre este premieră informaţională, fotografică, geografică.   Descoperiţi diversitatea şi însemnătatea reliefului românesc!
 
  Munţii Făgăraşului. Foto: Ică Giurgiu (Bucureşti).