Peştera Ialomiţei, Munţii Bucegi, deţine un record speologic istoric

Acces pe marcaj cruce albastră, dinspre cabana Padina, sau pe bandă albastră, dinspre cabana Peştera.

Are 1128 metri lungime şi +62 metri denivelare (vezi harta de 43 x 54 centimetri ). Peştera este deschisă turiștilor pentru vizitare. În peşteră sunt trotuare şi scări.

Prima menţiune bibliografică este din anul 1793, într-o lucrare despre peşterile din Transilvania. Pe la 1897 este considerată drept cea mai mare cavitate subterană din Pricipatele Române. 

Primul plan de detaliu este realizat în 1953, de o echipă condusă de Mihai Şerban şi Iosif Viehman (iată-l , publicat în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti, nr. 3, din 1974).

Intrarea peşterii se află la 1530 metri altitudine absolută, la 18 metri mai sus faţă de nivelul Ialomiţei. Temperatura aerului din galeriile aflate dincolo de marea sală de la intrare este între 9-12 grade Celsius.

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

vezi şi

Peştera Ialomiţei, hartă, descriere

Ursul de peşteră, Ursus Spelaeus, în Peştera Ialomiţei

Peştera Ialomiţei, în anul 1884

un film cu interiorul peșterii 

Donează 30 de lei