Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea
text, fotografii: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Prospectarea unor areale din partea nordică a masivului, doar de către autorul acestor rânduri sau de echipe conduse de el, a permis Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București identificarea și explorarea a 11 cavități - formate în conglomerat sau calcar - care totalizează 1019,5 metri dezvoltare și au 163,7 metri denivelare cumulată. Aceste peșteri sunt situate între 1725-2408 metri altitudine. Cercetările de teren au fost realizate în anii 1979-2000. Fiecare dintre peșterile descoperite ne-a arătat cât de puțin sunt încă studiați munții noștri cei mai străbătuți.
Venind dinspre Vârful Omu către Muntele Scara (vezi harta 1, extras din planul masivului publicat la) trecem mai întâi pe deasupra Văii Mălăiești (imaginea 2), aflată la vest de Muntele Bucșoiu (în care se află peștera cu cascadele situate la cea mai mare altitudine în România).
1
2 Valea Mălăiești, între Muntele Bucșoiu (dreapta) și Padina Crucii (stânga). Foto: Ică Giurgiu.
3 Arcada din Muntele Scara/ Gaura, chiar lângă poteca marcata. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
Trecem pe lângă arcada din Muntele Scara (imaginea 3; descoperă unde este situată la) și, în loc să ne lăsăm pe poteca printre Turnurile Țigănești (imaginea 4) mergem să ne delectăm întâi cu spectaculoasele forme pe calcar și conglomerat de la nord-vest de Vf. Scara (imagini 5-7).
4 Turnurile Țigănești, dezvoltate pe conglomerate. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
5 Forme pe calcare și conglomerate în nord-vestul Vârfului Scara. Foto: Ică Giurgiu.
6 Turn și lapiezuri pe calcar în nord-vestul Vârfului Scara. Foto: Ică Giurgiu, Raluca Mocanu, Marius Peculea.
7 Lapiezuri pe calcar în nord-vestul Vârfului Scara. Foto: Ică Giurgiu, Dan Pleşa.
8 Văile glaciare din nordul Bucegilor. Foto: Ică Giurgiu.
Apoi vom pierde din altitudine urmând marcajul care se lasă în Valea glaciară Ciubotea (imagini 8-10).
9 Valea Ciubotea, partea ei amonte. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu (imagine din Poiana Zănoaga, sub cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului).
10 Coborând de pe Muntele Scara pe versantul vestic al Văii Ciubotea.
Chiar la baza peretelui care închide Valea Ciubotea în amonte sunt două peșteri (imagini 11-15).
11 Valea Ciubotea, peretele la baza căruia sunt cele două peșteri. Foto: Ică Giurgiu.
12 Peștera 1 din Valea Ciubotea. Foto: Ică Giurgiu, Raluca Mocanu.
Peștera 1 din Valea Ciubotea. Vezu imagine la.
13 Peștera 1 din Valea Ciubotea.
14 Peștera 2 din Valea Ciubotea.
15 Valea Ciubotea; în fundalul ei, peretele la baza căruia sunt deschiderile celor două peșteri. Foto: Ică Giurgiu, Marius Peculea.
Peşterile 1 şi 2 din Ciubotea
De la Vf. Scara, pe traseul turistic care coboară în Valea Ciubotea, mergem spre Poarta Bran (cartier al localității Bran). Când ajungem în căldarea superioară a Ciubotei, traseul face o curbă de 90 grade spre stânga, continuând să piardă ușor din altitudine. Din acest punct ne orientăm către dreapta, la pereții de la obârșia văii. O deschidere spațioasă, înaltă de 10 m (imagini 11, 12, 13, 15) ne atrage atenția; este intrarea în Peștera 1 din Ciubotea, situată la 2100 metri altitudine.
În drum spre acest portal mai trecem pe lângă o deschidere de cavitate (3 metri înălțime, 1,5 metri lățime) (imagini 14, 15), aflată tot la 2100 metri altitudine, în același perete cu Peștera 1 din Ciubotea, puțin mai la stânga geografic: Peștera 2 din Ciubotea.
Peșteri descoperite de Ică Giurgiu, în septembrie 2000, într-o tură la care au luat parte Raluca Mocanu și Marius Peculea.
Peștera 1 are 43 metri dezvoltare și +13 metri denivelare. Lățimea podelei ajunge până la 8 metri, tavanul urcă până la 14 metri. Pe talpa galeriei, în pantă mare, este mult material rezultat din dezagregarea rocii.
Peștera 2 din Ciubotea are 14 metri lungime și +6 metri denivelare. Ambele cavități sunt dezvoltate în conglomerat.
Bibliografie
Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret