Ciulinul, rostogol, în Dobrogea, ca în filme western
1 Rostogol (la sud de Calarasi, in Dobrogea) - vezi aici - tinut de radacina, cu partea superioara a tufei catre obiectivul fotografic. imagine: Andrei Samoil, Ică Giurgiu
2 Rostogol, tinut de radacina, cu radacina catre obiectivul fotografic. imagine: Andrei Samoil, Ică Giurgiu
„Ciulinul are rude de aproape, care cresc pina pe marginea drumurilor.
Asa e rostogolul (Salsola ruthenica) (vezi imaginile 1, 2), una din plantele noastre originale. Romanul i-a prins bine insusirile, dindu-i acest nume. Atit toamna, cit mai ales primavara, cind vintul sufla mai taricel, spulberind tot ce e pai slobod pe cimpuri, nu rar asisti la un fenomen curios. Spini ca niste sfere de sirma impletita sint rostogoliti din loc in loc. Se intilnesc ca mingile in cale si, in cele din urma, se string gramada in locurile mai departate unde vintul nu-i poate lua, fie ca se incilcesc intre ei, formind capite, fie ca se anina de vreo alta buruiana, care nu poate fi smulsa din loc. Oamenii le dau adesea foc, mistituindu-se intr-o clipa, fiind uscati ca vreascul.
Rostogolul doreste vintul, caci fara suflarea lui, fara rostogolire, n-ar avea cum sa-si imprastie semintele. Cit sare din loc in loc, se scutura si pe urma lui ramin fructele cu seminte. In acest chip isi raspindeste puii. E o adevarata planta de stepa. Chiar in toiul verii pare uscata. Pe un trunchi scurt are ramuri multe, dese, care la urma formeaza ca o sfera. Frunzele albastrui par mereu cu bruma pe ele; sint inguste, ca de piele si cu spini multi pe margini. Pe cit e de spinos, pe atita cind infloreste este frumusel, caci florile strinse in ghemuri par ca de otel, sint de un albastru cenusiu de toata frumusetea. Asa cum e in toiul cresterii, asa ramine pina-l apuca omatul, numai ca se usuca. Pe unele locuri se stringe, punindu-se spre aparare pe coama gardurilor ca o streasina ghimpata, cum se pun in tinuturile de dealuri vrescuri de porumbisti.” (extras din Ion Simionescu - Flora Romaniei - editia a IV-a)
Saricica, ciorlan, rostogol (Salsola kali L.)
H = 10-60 centimetri. Planta care traieste doar un an; scurt paroasa, bogat ramificata, formind tufe globuloase. Frunze filiforme, spinoase la virf. Flori mici, alburii sau roze, dispuse cite una la baza frunzelor, insotite de 2 bracteole. Fruct globulos, inflorire iulie - august. In regiunile stepice, pe substrat nisipos sau de loess, pe linga drumuri, in pirloage si prin culturi. Europa, Asia Centrala, China de nord.
Scaiul dracului, rostogol (Eryngium campestre L.) H = 30-50 centimetri. Planta care traieste mai multi ani, cu rizom fuziform. Tulpina ramificata formind tufe globuloase. Frunze rigide, 2-3 penat sectate, cu foliole tepoase. Flori mici, grupate in capitule ovoidale, cu foliole involucrale, lanceolate, tepoase la baza. Fruct elipsoidal. Inflorire iulie - august. Cu actiune diuretica, recomandat in calculoza renala si vezicala. In stepa, prin finete, pasuni, la margini de drumuri, pe terase aluvionare, pe substrat pietros, nisipos, pe loess. In sudul si centrul Europei, vestul Asiei. (Constantin Parvu, Stoica Godeanu, Laurentiu Stroe - Calauza in lumea plantelor si animalelor - Editura Ceres, Bucuresti, 1985)
alte date interesante despre aceste specii