Peştera Mare din Piatra Bodii, Grădiştea de Munte, Munţii Şureanu
244
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Lângă Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, Peștera Mare din Piatra Bodii este cea mai lungă din zonă (544 metri dezvoltare; 68,5 (-54; +14,5) metri denivelare); a fost explorată și cartată de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București în urma unor escalade și decolmatări spectaculoase. Vezi toata aria cu peșteri, însoțită de hărți și descrieri ample, la.
248 La baza marelui perete nordic al Pietrei Bodii, urma unei vechi apariții de apă ne-a determinat să cercetăm insistent locul. Căile către interior erau mult prea înguste, printre bolovani importanți, și o derocare făcută oarecum la întâmplare, cel puțin din perspectiva muncii care trebuia investită, nu era tocmai soluția indicată. Întâi am descoperit intrarea aflată cu 20 de metri mai sus de acest loc (în noiembrie 1982, vezi harta 244); am coborât pe galeriile care pleacă de acolo, am decolmatat pasaje aproape total umplute cu nisip, am întrezărit lumina zilei și am ajuns la ea venind din interiorul muntelui (derocare, decolmatare); apoi am atins cota minimă (de atunci) a cavității, partea de jos a unui sifon cu spectaculoase și ample forme de coroziune (lingurițe), unde a trebuit să găsim momentul când prezența apei nu interzicea excavarea nisipului pe care trebuia să-l aducem cu mulți metri mai sus față de respectiva cotă. Și a venit momentul mult așteptat când am trecut de cota minimă, pătrunzând pe galerii lungi, spectaculoase ca geneză și etape carstice ulterioare. Peștera a ajuns în ianuarie 1984 la 544 metri dezvoltare totală iar denivelarea ei la 68,5 (-54/ +14,5) metri. Foto: Ică Giurgiu, Eva Roman.
249 Urcare spre intrarea de cotă zero a Peșterii Mari din Piatra Bodii (descoperită în noiembrie 1982) (pe scară, Ică Giurgiu). Foto: Eliza Anghel.
252 Peștera Mare din Piatra Bodii. Am găsit un trilobit uriaș (aproximativ 70 centimetri lungime)? (au trăit acum peste 250 de milioane de ani...) Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.
Am trimis imaginea fosilei la mai multe publicații specializate în paleontologie. Numai din Polonia am primit răspuns, de la Profesorul Grzegorz Racki, revista Acta paleontologica polonica: „Nu sunt sigur de o atribuire paleontologică a specimenului fosil din imagine din cauza conservării destul de slabe. Chiar dacă o similitudine cu un trilobit gigant este remarcabilă, această prezență în roci J3-ap ar fi imposibilă.”
255 Peștera Mare din Piatra Bodii. Săritoarea de 4 metri de la cota -31,8 metri (vezi harta 244): lingurițe mari, spectaculoase prin formă și culoare. Foto: Ică Giurgiu, Alina Lințea.
257 Peștera Mare din Piatra Bodii. Mai jos de săritoarea de 4 metri de la cota -31,8 (vezi harta 244) este începutul sifonului care coboară până la cota -45,7 metri. Pe pereții și tavanul galeriei, lingurițe de dimensiuni importante.
Foto: Ică Giurgiu, Alina Linţea.
259 Peștera Mare din Piatra Bodii. Ramura dinspre intrarea de cotă negativă a cavității a sifonului care coboară până la cota -45,7 metri. Aspecte din orele de decolmatare/ extragere a nisipului: aici, în ianuarie 1984, cu Costel Roman. Foto: Ică Giurgiu.
261 Peștera Mare din Piatra Bodii. Pe ramura sudică a sifonului care coboară până la cota -45,7 metri, imediat la sud de această cotă. După toată panta cu nisip din belșug (ramura nordică a sifonului), imediat la sud de cota -45,7 urmează argilă și pământ, din abundență. Foto: Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş.
266 Peștera Mare din Piatra Bodii. Săritoarea de 4,5 metri de la sud de cota -43,2 metri (zona punctului D de pe harta 244). Pe buza ei sunt concrețiuni care arată evolutia locului și peșterii. Astfel, pe stratul de aluviuni (nisip) au crescut cel puțin două generații de stalagmite. Chiar în primul plan al pozei avem o stalagmită crescută pe o alta, acum culcată/ prăbușită, mult mai lungă decât cea aflată în picioare. Și chiar pe buza săritorii sunt stalagmite de diverse înălțimi. În imagine, Gabriel Miclăuș (ianuarie 1984). Foto: Ică Giurgiu.
268 Peștera Mare din Piatra Bodii. Aici am reușit să pătrundem cel mai departe în adâncul muntelui/ peșterii, punctul F de pe harta 244, deasupra unui lac de sifon, la cota -54 metri. Lacul este greu plonjabil, noi am găsit înălțime de aproximativ 0,5 metri între tavanul galeriei și podeaua plină din belșug cu mult nisip. Foto: Ică Giurgiu, Costel şi Eva Roman.