Pădurea Nireş, castelul Kornis, lângă Dej, în Câmpia Transilvaniei

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Nireş este un mic sat (in judeţul Cluj) situat la 10 km de centrul oraşului Dej, spre sud-est. Din gara CFR Dej călători ne deplasăm 1 km înspre Cluj, până la intersecţia cu drumul 161D; de acolo ne abatem, spre stânga, pe acest drum. Mai avem de parcurs 8 km până în satul Nireş. În limba germană Nireş înseamnă Satul cu mesteceni (vezi harta regiunii).  

Am ajuns destul de dimineaţa în acest sat, la inceput de ianuarie 2015. Ger pătrunzător şi nimeni pe uliţe. Nu intrăm prea mult în sat ci ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers până aici, pe una din primele straduţe laterale pe care le întâlnim la intrarea în sat (foto 1). Vreme destul de mohorâtă. Ne deplasăm spre dealul din dreapta din ultimul plan din imaginea 1. Direcţia pe care o vom urma este spre vest, catre satul aflat în partea cealaltă a dealului, Mănăstirea.

1

                                                                             2

3

Traversăm o punte peste un pârâu îngheţat (foto 2) şi depăşim ultimile case din sat, în urcuş uşor, spre dreapta faţă de sensul de mers. Ne înscriem apoi tot în urcuş pe o pantă lină, pe partea golaşa a dealului amintit (foto 3).     Înainte de a intra în pădure privim spre valea unde se află satul Nireş şi catre dealurile din jur (foto 4). Intrăm apoi în pădurea de foioase urmând un drumeag abia vizibil prin zăpada care nu este prea mare. Primele raze de soare încep să lumineze pădurea (foto 5). 

                     4

5

Drumeagul pe care îl urmăm trece pe lângă un stâlp de înaltă tensiune şi merge aproximativ paralel cu liziera sud-estică a pădurii. Ajungem la un drum mai bine conturat pe care ne abatem la dreapta faţă de sensul de mers până aici, pentru doar câteva sute de metri, până în locul unde acesta începe să coboare spre nord (foto 6). De acolo îl vom părăsi şi vom urma creasta dealului, spre vest. Copacii sunt puternic acoperiţi cu licheni verzi (foto 7). 

                                                                                  6

7

Am observat prin pădure destul de multe căprioare, prea rapide pentru a le putea imortaliza cu aparatul foto. Întâlnim mai multe drumuri acoperite de zăpadă dar vizibile. Deşi sunt câteva intersecţii care ne pot deruta vom urma doar drumurile care se abat, aşa cum am mai spus, spre vest. Întâlnim destul de repede şi un drum circulat mai intens care pare ca are direcţia bună (foto 8) şi ne conduce spre ieşirea din pădure (foto 9). 

                                                                                   8

9

Ieşim din pădure, care nu este foarte întinsă, are ceva mai mult de 2 km lungime, pe un deal golaş în vecinătatea unui releu de telecomunicaţii. De acolo privim spre valea pe care am ajuns în satul Nireş (foto 10). Urmăm drumeagul pe care l-am întâlnit încă din pădure, spre satul Mănăstirea, care se observă în vale. Undeva mai jos suntem întâmpinaţi de câţiva câini de la o stână, mai mult curioşi decât agresivi (foto 11). Drumeagul traversează apoi, în coborâre, o porţiune care în perioadele ploioase are mult noroi (foto 12).

                             10

                                                                                    11

12

Ajungem imediat la primele case din satul Mănăstirea şi ne îndreptăm spre castelul Kornis pe care îl zărim încă de la coborârea spre sat. Intrăm lateral în incinta fostului castel (foto 13). A rămas reprezentativ un turn (foto 14). Castelul a fost construit pe la sfârşitul secolului XVI. Deasupra intrării în una dintre clădiri se mai vede un blazon pe care se mai poate descifra numele Kornis. Se spune că acest castel avea o bibliotecă impresionantă.

                                                       13

14

                                                                               18

20

După ce dăm un tur acestor ruine ne deplasăm spre intrarea în castel care se află  sub turnul rămas în picioare. Deasupra intrării este blazonul familiei Kornis (foto 18) iar în dreapta se află o inscripţie unde se poate citi numele Kornis. În stânga vedem o inscripţie în limba latină (foto 20). Când ne îndepartăm de intrarea în castel întâlnim doi inorogi intacţi (foto 21, 22).

                                                                   21

22

Părăsim aceste locuri şi ne deplasăm sprea oraşul Dej. Avem de parcurs 3 km. De pe drum privim spre satul Mănăstirea şi spre amonte, catre Valea Someşul Mic (foto 23). Traversăm podul peste acest râu. De pe pod privim spre aval (foto 24). 

                                                    23

24

25

De la câteva sute de metri de acest pod privim spre Dealurile Dejului, aflate la sud de oraş (foto 25). Încă puţin şi ajungem la intrarea în Dej, la aceeaşi intersecţie de unde am pornit dimineaţă. 

                                                              Donează 30 de lei