Valea Cosăului, biserici de lemn, port popular, Munţii Lăpuşului
stâna cu cort * ghiulele maronii ale vulcanilor * tradiţie şi peisaj * ocultism vesel
text şi fotografii: Petru Lucian Goja (Baia Mare)
Petru Lucian Goja; foto: Ioan Pop (Baia Mare)
10-17 august 2008, cu echipa de cineasti a Ventis Global Consulting Bucuresti (Maria Stefan - producator executiv - scenarist, Dana Stancescu - regizor, Razvan Dascalescu - director imagine). Un proiect al C.J. Maramures cu finantare U.E. avand drept obiectiv prezentarea cinematografica unitara a doua regiuni vecine, Zakarpatya (Ivanofrankivsk) ucraineana in oglinda cu Maramuresul Istoric urmat apoi de o licitatie finalizata cu adjudecarea realizarii in favoarea echipei bucurestene apartinand Ventis Global Consulting.
extras din Judetul Maramures, harta turistica - Oficiul Judetean de Turism Maramures
Un buget de timp extrem de limitat, doar opt zile (10-17 august 2008) alocate Maramuresului Istoric (in care nu hazardul facuse poate sa fiu dorit drept ghid) in comparatie cu bogatia ofertei locurilor. Generoase temele sugerate pentru echipa de realizatori, precum peisagisticul specific, civilizatia lemnului si-a apei, mestesuguri ancestrale, traditii laice si religioase, arii naturale protejate, flora, fauna... pe de alta parte o enorma dificultate pentru ghid in a selecta o suita de posibile si mai ales reprezentative tinte, deopotriva aceea de-a renunta (cu greu si neresemnat) la foarte multe dintre ele, numai si numai din ratiuni temporale. Pe de alta parte o mare si nesperata sansa pentru intreaga echipa (care isi facuse o prealabila informare consultand ghidurile turistice Maramures editat in 2006 de AdLibri si La pas prin Maramures, editat in 2007 de catre C.J. Maramures - biroul de specialitate Maramures InfoTurism si al caror coautor eram), aceea a unor conditii meteo excelente (exceptand arsita si caldura excesive).
Sambata 9 august, dupa ora 21,30, prima intalnire si prezentarea echipei apoi, o rapida trecere-n revista a superbiilor maramuresene prin prezentarea unei suite fotografice si djoc-ul morosenesc putea de-acum incepe.
1 Diamante in Pasul Neteda.
2 Fasole/ pasulă pusă pe araci.
Duminica 10 august - Pe Valea Cosaului
In week end, aproape invariabil, vremea se schimba, cum altfel decat in rau. Cu toate acestea, la 7 dimineata ne intalneam langa Piata Izvoarele si vestigiile medievalei cetati baimarene strajuita de Turnul Macelarilor pentru a purcede in prima etapa a (re)descoperirii Maramuresului Istoric (o veritabila terra incognita pentru echipa de cineasti bucuresteni). Racoare umeda, neguri, samanta de aversa iminenta, tare demobilizant!
Propusesem pentru aceasta zi o tangenta nord-vestica prin Tara Chioarului, via Sisesti, Danesti, Surdesti si-apoi Cavnic, pentru a descaleca in Maramuresul Istoric traversand Pasul Neteda (foto 1) catre Budesti, pe minunata vale a Cosaului. Negurile coplesisera intreaga depresiune a Ungurasului, Dumbravitei, Bontaienilor... ucigand lacome perspectiva catre Plopis, Laschia, Copalnic Manastur si linear-impadurita Culme Preluca, intr-atata incat in Danesti de-abia puturam decela inconjuratele de intinse livezi numeroase biserici. Niciunde parca sulitele bisericilor monument UNESCO din Surdesti si Plopis, aflate relativ aproape si in dreapta soselei pe care rulam avizi de matinalul visat spectacol. De-abia puturam descoperi sus si la stanga Piatra Rosie, parasind Surdesti-ul pentru a cobora lin inspre Raul Cavnic. Niciunde Pietrele Soimilor din stanga, suind spre Arsita si-n final catre Vf. Mogosa, cel marcat cu relee si arhicunoscut datorita partiilor sale de schi.
O prima oprire la modesta casuta dinaintea Cavnicului, precedata de gradinita de zarzavat si fasolea luxuriant urcata pe rude (foto 2), inconfundabila multumita atat de contrastantei imagini generata de blidul alb al antenei parabolice suprapus saraciei lucii, imposibil de disimulat dincolo de zidurile lipite cu lut spoite-n albastru ultramarin si cu o sarpanta din carton astfaltat, straniu simbol al secolului XXI si-al universalitatii comunicarii.
Traversam orasul Cavnic suind Roata si inventariind minierestile gospodarii de odinioara intercalate celor noi, vile si cochete pensiuni, admirand in continuare molidisul intunecat intrerupt doar de culoarele partiilor de schi, unele aflate doar in curs avansat de amenajare.
Ajungem in Pasul Neteda dar... niciunde nu-i Gutaiul Mic (Trei Apostoli sau Tatele Doamnei), de-asemeni niciunde nu-i Vf. Gutai. Nu-i de vazut nici Magura Budestiului, daramite Valea Cosaului cu siragul de margele al pitorestilor asezari Budesti - Sarbi - Calinesti. Ar trebui sa vedem in dreapta Magura Mare si Mica, motul cu molidis al Pietrei Totosului, fost gheizer, apoi mai departe, catre est, Vf. Sermeties si-n dreapta lui, marcat de relee, Vf. Varatec, toate facand parte din Muntii Lapusului.
3 Casul este pus in strecura.
Picura, iar giulgiul nebulozitatii bezmetice invaluie totul. Oprim in dreptul unei pajisti buboase din pricina marghilelor, niste mari si dense musuroaie acaparate de tufele de afin si merisoare debordand de rod sau pernitele verzi de parfumat cimbrisor. Galben-portocalii flori de sunatoare invioreaza pajistea iar pe bolovanii andezitici negriciosi, lichenii verzi-azurii sunt inviorati de roz-liliachiul sporilor. Cai roibi si murgi alaturi de doar unul sur au fost lasati sa pasca liberi. Aproape se afla o mica stana de oi si capre; una din colibele traditionale a fost inlocuita de un cort iglu izoterm. Mulsul de dimineata e spre sfarsit, asa ca ratam surprinderea behaitoarelor rumegatoare incercand sa se strecoare prin strunga, nu si alesul casului din laptele dres cu cheag, scoaterea din ciubarul de brad si punerea lui in strecura urmata de atarnarea pentru scurs (foto 3), de o grinda a caseriei sau comarnicului. Baci (atipic) e un baietan din Budesti. Alaturi, in coliba cu prici acoperit cu o roasa cerga din lana, taciunii lemnelor de fag mai fumega in vatra. Pajistea de paius plouata pare presarata cu mii si mii de diamante. Descoperim in ea si ciuperci, de la Boletus satanas la Amanita rubenscens. Negurile transleaza magic descoperind putin cate putin din mai mult intuibila Magura a Budestiului.
Ne continuam coborirea catre Budesti oprind la urmatoarea stana care, cu un modest inscris mizgalit pe-o hartie informeaza autoturistii ca vinde cas si urda proaspata. O ceata de grasani ramatori care valorifica zerul de la stana grohaie pe langa coliba. In apropiere e o casa moroseneasca precedata de o poarta cioplita-n stejar masiv. A fost stramutata din sat pentru a servi drept casa de vacanta. Se integreaza impecabil in peisaj. De-ar mai fi si altele, similare! Dar nu-s. Deocamdata apar cateva turistic-personale amenajari, din fericire stilistic neagresive.
In dreapta, traversata de linia de inalta tensiune, isi contureaza linearul parcurs nordic modesta, dar pitoreasca Vale Oanta. Ramasa deliberat pe-o rana, biserica din lemn, butaforie pentru filmul realizat in iarna trecuta de un regizor sarb, pare a pluti in deriva prin neguri. Iesim din sosea urmand la dreapta drumul autoforestier care coboara in V. Oanta. La stanga raman utilajele unei consitente echipe de prospectare geologica, dovada ca sucombarea acestei activitati strategice, ca si a celei extractive si prelucratoare, constituie doar o stupida si tranzitorie sincopa conjuncturala.
4 Taul turbarie Groapa lui Cotoz.
5 Budesti Josani (de jos).
In vale, tot la stanga, ramane o cabanuta, parte dintr-o posibila pensiune, la dreapta si sus pe versantul inierbat si abrupt se iveste citadela andezitica Pietriceaua. Continuam la stanga spre Poiana Merchiului, lasand in urma taluzuri aride formate din exemplare roci piroclastice, niste veritabile ghiulele maronii intunecate zvarlite violent spre cer in urma cu milenii de catre cei mai tineri vulcani carpatici romanesti. De acum ar trebui sa putem panorama spre Giulesti, Berbesti, Vadu Izei si lantul continuu al Zakarpatyei ucrainiene, respectiv mai spre NE, catre Poloninca, Muntele lui Serban, Pop Ivan, Paltinu, Farcau si Mihailec din Parcul Muntii Maramuresului dar... nu puteam vedea nici macar monumentalii fagi aflati la doar cateva zeci de metri in jurul nostru si-atunci continuam catre turbaria Groapa lui Cotoz (foto 4), un fief al orhideelor si bumbacaritei incepand cu luna mai. O masiva alunecare de teren produsa pe directia SV-NE dinspre Magura Mica (Muntii Lapusului) a blocat de multa vreme, partial, cursul unui modest parau obligat sa adaste in causul neregulat inconjurat de faget intercalat cu paltini, mesteceni si molizi. A rezultat un diverticulat si discontinuu luciu de apa, pe alocuri in curs de eutrofizare, acaparat de muschi de turbarie (Sphagnum), lintita, carnivorele plante Drosera rotundifolia (preponderent pe malul V-NV devenit datorita acestui fapt singeriu-ruginiu) si otratel de apa (Urticularia vulgaris) etc. Coboram spre tau, dand repede de bureti usturoi alb-carnosi, specii diferite de Amanita sp., necomestibile sau otravitoare dar fotogenice, galbiori, bureti porcesti, pe alocuri aliniati precum niste cuminti strajeri la poalele tufelor de afin.
6 Budesti Josani (de jos).
7 Budesti Susani (de sus).
Revenim apoi la soseaua asfaltata coborand in Budesti, la biserica monument istoric UNESCO din Josani (foto 5, 6). Din pacate, restaurarea frescelor interioare, inceputa in urma cu mai bine de un an, nu s-a incheiat, fapt care impiedica vizitarea edificiului, implicit vederea camesii din zale a vestitului haiduc Pintea Viteazu. Ne limitam prin urmare la exterioare, bucurosi sa constatam ca o multime de tursti spanioli, francezi, belgieni, nemti si romani sunt interesati de acest splendid obiectiv ca si de crucile din lemn si piatra ale tintirimului din jur.
8 Budesti Susani (de sus).
9 Ardeiasi.
Aruncam o ultima ocheada spre varful turlei dominat de simbolurile soarelui si lunei alaturi de cocosul Buneivestiri dupa care o luam spre cealalta bijuterie ecumenica a Budestiului, biserica de lemn din Susani (foto 7, 8) de unde putem panorama spre caldeira vulcanica Gruiul Lupului si Corha dar si mai departe, spre Chicera, respectiv in amontele Vaii Cosaului, numit acolo Raul Mare. Treptat negurile se disipeaza iar soarele tot mai fierbinte scalda generos frumoasele gospodarii autentice, expresie a mestesugului lemnului. Corcodusii, prunii, merii debordeaza de bogatul rod iar pe ulita se plimba pascand sau zburdand un manz semigreu izabel (cu coama si coada blonde) alaturi de mama sa. In gradinitele restranse, palcuri de flori portocalii se inalta zvelte peste gardurile de lemn, uneori ingenios impletite in trei din alun. In plan secund sunt sirurile de fasole cu pastai si boabe din acelea groase si grase ce se topesc in gura ca untul, folosite la prepararea zacuscai alaturi de hribe si ghebe. De prispe atarna ghirlande de pastai galbene puse la uscat alaturi de manunchiuri de usturoi, salbe ruginii de arpagic sau ceapa. Uneori tot acolo zac pentru aerisire si solarizare asternuturile tesute din in si canepa, hainele groase din lana, pentru toamna si iarna.
Intram in curtea bisericii dand peste acelasi sir de late lespezi din gresii constituind o alungita masa pe care se-ntind ofrandele aduse de sateni la Mosii de primavara (Mosii de Rusalii). La capatul ei, un mic pavilion ritualic acoperit cu dranita patinata de vremi. Sansa face sa dam peste familia crasnicului Roman Petru si Ileana care ne vor permite sa vizitam interiorul bisericii, admirand minunatele fresce pictate pe lemn, praporii, stergurile brodate si ornamentate cu teme biblice sau florale. Si aici dam peste un grup de turisti europeni, ghid in limba italiana fiindu-le o localnica care si-a insusit graiul peninsular trudind o vreme prin Italia. Impresionant si autentic 100%. Globalizarea si satul universal par a se fi nascut taman aici, in Budesti.
Iesim in soarele violent admirand cruci stravechi de piatra sau lemn. Un stravechi mormant inierbat e inviorat de bacele caramizii ale florilor de ardeias (foto 9) sau papalau (Physalis alkegi). Clopotarul si amabila-i sotie (foto 10-12) ne invita acasa la ei, la nici 100 m est de biserica (Budesti Susani, nr. 545), imbiindu-ne cu horinca de prune de 52 grade, dulceag infioranta (din care ne pun si pentru drum o fele) apoi ne desfata aratandu-ne impresionanta lor zestre de camesi tesute si cusute in casa din fuior de canepa si in, migalos ornamentate cu broderie sau ajurate alb pe alb, alteori in pastelate culori. Urmeaza fustele bogat plisate, pieptarele din lana, cioarecii si sumanele aspre, de turcana, strasnic indesate-n piua si spalate-n valtori. Frumoase sunt si cergile groase si mitoase, peretarele decorate cu motive florale si geometrice, pernele dolofane umplute cu pene, asezate una peste alta, pana-n tavanul din grinzi de stejar podit cu scandura de brad afumata-n decenii.
10 Ileana Roman, din Budesti Susani.
11 Ileana Roman, din Budesti Susani.
12 Ileana Roman, din Budesti Susani.
Timpul, bata-l vina, ne impiedica s-o luam cum ne-am fi dorit in sus pe Raul Mare, dincolo de Piatra Pintiut unde se extrag pretioasele andezite funerare, spre Manastirea Rosia aciuata la poalele vestice ale Sermetiesului sau in sus pe langa Sava, catre Jireapan, locatia stravechilor mine, a steampului, taului tehnologic, bisericutei, cimitirului, azi inghitit de molidis, al fostilor coloni germani adusi aici inainte de 1700 (precum in apropiatele localitati vestite pentru specificul si traditia miniera Cavnic, Baiut, Baita ori Nistru, de peste deal).
Vom reveni in buricul satului pentru a continua catre Sarbi, cerand permisiunea de-a intra in vechi si traditionale gospodarii, avand bucuria de-a surprinde o gazda scotandu-si camesile si poalele la aerisit pe prispa (foto 14), poposind in gospodaria vestitului palarier Barlea Ioan (nr. 138) care (foto 15, 16), amabil, ne va face o demonstratie a mestesugului si talentului sau sub atentele priviri ale nepotilor sai imbracati in straie populare. Sub mainile dibaciului mester clopul morosenesc se va contura incredibil de repede, multumita artei mesterului ajutat de fidela-i masina de cusut marca Singer. Fiul acestuia, cu bacalaureatul luat in vara aceasta, va urma din toamna, dupa un an de acomodare, studii universitare de management in Germania, mizand pe rigoarea scolii nemtesti, bazandu-se pe experienta acumulata in cele cinci vacante din verile anterioare petrecute acolo. In final ar vrea sa incropeasca o afacere proprie in tara, numai daca lucrurile vor capata o turnura favorabila, altfel...
13 Casa veche din Budesti.
14 Pe prispa.
15 Cloparul Barlea Ion si nepotii.
16 Cloparul Barlea Ion.
17 Coconi din Sarbi, Valea Cosaului.
18 Pieptare facute de Victoria Duma, din Sarbi.
De aici vom cobori nitel pe Cosau pentru a ne opri la Opris Ghoerghe, poreclit a lui Lorint, cel care foloseste forta apei Cosaului afluita printr-un vechi scoc din scandura pentru a antrena alternativ batoza veche de-o suta de ani, fabricata in Budapesta, piua din subsol, valtoarea si moara de porumb. Bucuros de oaspeti si fudulindu-se fata de semenii din Sarbi, ne face (pragmatic, contra cost) o ampla demonstratie dupa care ne arata sumanele, cioarecii si cergile abia scoase din apa si puse in batatura la uscat.
Vestita croitoreasa Duma Victoria din Sarbi nr. 13, adica la iesirea catre Calinesti, nu e acasa, fiind plecata cu treburi la Ocna Sugatag, profitam insa de prezenta sotului ei care ne va arata doua pieptare din pielicica de miel frumos decorate cu broderie si ciucuri de lana viu colorata (foto 18).
19 Seara, pe Valea Cosaului.
Timpul alearga insatiabil si iata-ne deja in pragul serii, motiv pentru care coboram spre Calinesti dupa care o cotim la stanga catre Ocna Sugatag unde vom vizita Baile Vechi si lacurile cu diferite grade de salinitate rezultate prin surparea boltilor fostelor ocne de sare. Nebuloasele ne tachineaza-n continuare, refuzand sa ne dezvaluie Creasta Cocosului si Vf. Gutai. Un grup de rate salbatice sageteaza vazduhul venind dinspre rezervatia Padurea Craiasca pentru a innopta la adapostul stufarisului celui mai mare lac, cel mai putin salin, situat in preajma fostului put de extractie de sub Baile Vechi. Turisti unsi din cap pana-n picioare cu namol negricios profita de ultimele raze ale soarelui, unii inoata cu greu datorita flotabilitatii apei conferita de densitatea rezultata din salinitate, altii se aduna pe la corturi, ferindu-se de ciupiturile tantarilor atatind mici focuri de tabara. Apreciem gradina de vara de pe locatia fostului put cu masina de extractie dar mai ales pensiunea restaurant a Bailor Vechi, expresie a lemnului folosit cu inspiratie si bun gust si nu in ultimul rand al jardinierelor debordand de flori dupa care continuam spre Breb.
De cate ori am admirat oare aici fascinantul puzzle al geometriilor si cromaticii ingustelor tarlale, clenciurile, jirezile si claile, apoi, in plonjeu, afunda enclava rurala a Breb-ului cu peretii neregulatei palnii ritmati de succesivele terasari cu fanate, culturi de ovaz, grau de primavara, cartofi, fasole, porumb, impresionanta biserica greco-catolica cu gemene turle si-apoi, deasupra ei, spre vest, arinisul strajuind nevazutul Tau al Morarenilor iar in spate Creasta Cocosului, spre nord-vest prelunga Culmea Pietrei iar deasupra ei pajistea in care se intinde pe 12 ha rezervatia Iezerul Mare si-n fine, deasupra Vadului Izei, Piatra Tisei de linga Agris? Peisajul e atat de incantator si reprezentativ acestui colt de Maramures incat niciodata nu ma satur sa-l savurez, indiferent de anotimp, incepand de iarna, atunci cand totul pare o incremenita gravura, pana primavara, la infloritul miilor si miilor de papadii, pana toamna cand auriul prunilor si mestecenilor se pasteleaza divin cu sangeriul ciresilor si perilor salbatici, galbenul in degradeuri al fageturilor, verdele tonic si mat al arinilor si galbenul pistruiat cu negru al paltinilor, totul proiectat pe azuriul infinit al cerului.
20 Conexiuni.
21 Geometrii pastelate spre Breb.
Rupem reveria coborand spre Budesti, adastand cu privirile asupra clenciurilor incarcate cu otava, clailor aliniate de fan, prispelor si portilor de lemn bogat ornamentate dupa care suim spre Pasul Neteda dand din nou peste imbecilii autoturisti care pun la incercare o stupizenie bine infipta-n legendele locului, credinta infantila ca intr-un anume loc al inseuarii soselei masinile manate de nestiute forte oculte ale locului pot sa suie fara motor la deal (desi topografii, cu ajutorul teodolitului clasic sau digital au demonstrat ca, de fapt, drumul nu suie acolo ci coboara o diferenta de nivel de aproximativ 4 m, iata ca mitul si dorinta grotesca de senzational bat inca placida realitate).
S-a inserat iar dinspre NV cohortele de neguri traverseaza nevazuta Vale a Marei invaluind Creasta Cocosului. Soarele amurgind le confera mai intai gheenice, apoi paradisiac diafane irizatii zmeurii si-n final de imperiala purpura. La un moment dat din acea imensa oala clocotinda de neguri se ivesc sfarcurile proeminent-aride ale Tatelor Doamnei (Trei Apostoli sau Gutaiul Mic). Trecuti de Pasul Neteda si cautand inutil din priviri celalalt fost gheizer ce domina spre NE Cavnicul, adica Piatra Malnasului semanand izbitor Pietrei Sfinte de la Mecca, vom da peste ultima stergura visinie de neguri bordand liziera superioara, de la Gutaiul Mic spre Gutaiul Doamnei.
Bezna noptii invalui treptat de-acum incolo Depresiunea Cavnicului si-apoi crampeiul de Tara Chioarului tangential retraversat de noi, punand capat celei dintai zile a bogatului nostru, in imagini si intamplari, periplu maramuresan.