Peşteri de mulaj în roci vulcanice, Munţii Căliman

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

 

În Galerii, nr. 13, 1991, buletin editat de Comisia Centrala de Speologie din cadrul Federatiei Romane de Turism, Salvamont, Speologie, domnul Moreh Karoly de la Clubul de Speologie Ursus Spelaeus Targu Mures a publicat un foarte interesant si bine ilustrat grafic articol, de 19 pagini: Cavitati din Defileul Muresului intre Toplita si Deda (Muntii Caliman).



Defileul Mureşului dintre Topliţa şi Deda. F
oto: Ică Giurgiu.
























În Defileul Mureşului asistăm, datorită particularităţilor climatice, la inversiunea etajelor de vegetaţie. F
oto: Ică Giurgiu.







În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.

                                                                                                          În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.


Salamandră. F
oto: Ică Giurgiu.

                                                                                                         În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.


Sunt prezentate pesteri cu particularitati deosebite, foarte interesante ca geneza, de dimensiuni modeste, cantonate in formatiuni vulcanogen - sedimentare. Unele au la origine procese de alterare, altele au formare mai putin obisnuita, fiind mulaje ale unor trunchiuri de arbori prinsi in roca vulcanica. Aceste cavitati se afla in apropierea localitatilor Rastolita, Androneasa si Lunca Bradului.

Desprindem din articolul mentionat: „In urma eroziunii de suprafata, concomitent cu fetele retezate ale formatiunilor vulcanogen - sedimentare, au intrat sub impactul factorilor externi si trunchiuri de arbori cantonate in aceste depozite. Ca rezultat al actiunilor exercitate de catre factorii naturali asupra acestor trunchiuri de arbori (putrefactie, actiunea de coroziune si coraziune a ploii respectiv a vantului etc.) s-au format cavitati care sunt de fapt mulajul trunchiurilor in roca vulcanica. Pesterile de mulaj sunt prezente la o altitudine absoluta de 700-800 metri si la o altitudine relativa de 40-80 metri. In aceasta zona sint cunoscute 16 pesteri de mulaj (vezi imaginea 1), cu dezvoltari care variaza intre 5-23 metri (lungimi masurate pina la limita penetrabilitatii omului).“

 



1 Peşteră de mulaj la Androneasa. Foto: Ică Giurgiu, Ana Cândea.


 

Despre pesterile de alterare ni se explica: „Faptul ca rocile piroclastice (aglomeratele vulcanice) si rocile epiclastice (gresii si nisipuri andezitice) care intra in componenta rocilor vulcanogen - sedimentare formeaza o stratificatie distincta ritmica si ca alterneaza intre ele - rezultat al activitatii vulcanice intermitente - a avut un rol hotaritor in formarea acestor cavitati. Stratul de gresie sau nisip andezitic intercalat intre doua straturi de aglomerate vulcanice, expus actiunilor factorilor naturali ca ploaia, vantul, procesul de litofractie fizica, gelifractia etc. s-a alterat lasind un gol in urma, o cavitate.“ 7 pesteri de acest fel au fost descoperite, cu dezvoltari intre 8-32 metri.

In fine, o alta pestera, Casoaia lui Ladas din Androneasa, are geneza mixta, 30 metri de galerii fiind de mulaj iar restul de 48 metri de alterare. (vezi imaginea 2)












2   Căsoaia lui Ladaş din Androneasa: sus, galerii de mulaj; jos, galerie de alterare. F
oto: Ică Giurgiu, Anna Lohin.

 

Descoperirile speologilor din Targu Mures adauga o nota de deosebit interes nu numai masivului ci si intregii palete de descoperiri realizate de cluburile de profil; ele ar putea fi valorificate si intr-un circuit cu valente geologice si speologice daca autoritatea locala ar avea timp sa sesizeze raportul extrem de favorabil dintre investitie si venit.


vezi articolul integral



















Căsoaia lui Ladaş din Androneasa: intrarea principală. F
oto: Ică Giurgiu.