Peşteri de mulaj în roci vulcanice, Munţii Căliman

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

 

În Galerii, nr. 13, 1991, buletin editat de Comisia Centrală de Speologie din cadrul Federației Române de Turism, Salvamont, Speologie, domnul Moreh Karoly de la Clubul de Speologie Ursus Spelaeus Târgu Mureș a publicat un foarte interesant și bine ilustrat grafic articol, de 19 pagini: Cavități din Defileul Mureșului între Toplița și Deda (Munții Căliman).



Defileul Mureşului dintre Topliţa şi Deda. F
oto: Ică Giurgiu.
























În Defileul Mureşului asistăm, datorită particularităţilor climatice, la inversiunea etajelor de vegetaţie. F
oto: Ică Giurgiu.







În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.

                                                                                                 În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.


Salamandră. F
oto: Ică Giurgiu.

                                                                                                 În Defileul Mureşului, Munţii Căliman, stratificaţii vulcanice. F
oto: Ică Giurgiu.


Sunt prezentate peșteri cu particularități deosebite, foarte interesante ca geneză, de dimensiuni modeste, cantonate în formațiuni vulcanogen - sedimentare. Unele au la origine procese de alterare, altele au formare mai puțin obișnuită, fiind mulaje ale unor trunchiuri de arbori prinși în roca vulcanică. Aceste cavități se află în apropierea localităților Răstolița, Androneasa și Lunca Bradului.

Desprindem din articolul menționat: „În urma eroziunii de suprafață, concomitent cu fețele retezate ale formațiunilor vulcanogen - sedimentare, au intrat sub impactul factorilor externi și trunchiuri de arbori cantonate în aceste depozite. Ca rezultat al acțiunilor exercitate de către factorii naturali asupra acestor trunchiuri de arbori (putrefacție, acțiunea de coroziune și coraziune a ploii respectiv a vântului etc.) s-au format cavități care sunt de fapt mulajul trunchiurilor în roca vulcanică. Peșterile de mulaj sunt prezente la o altitudine absolută de 700-800 metri și la o altitudine relativă de 40-80 metri. În această zonă sunt cunoscute 16 peșteri de mulaj (vezi imaginea 1), cu dezvoltări care variază între 5-23 metri (lungimi măsurate până la limita penetrabilității omului).“

 



1 Peşteră de mulaj la Androneasa. Foto: Ică Giurgiu, Ana Cândea.


 

Despre peșterile de alterare ni se explică: „Faptul că rocile piroclastice (aglomeratele vulcanice) și rocile epiclastice (gresii și nisipuri andezitice) care intră în componența rocilor vulcanogen - sedimentare formează o stratificație distinctă ritmică și că alternează între ele - rezultat al activității vulcanice intermitente - a avut un rol hotăr.âtor în formarea acestor cavități. Stratul de gresie sau nisip andezitic intercalat între două strate de aglomerate vulcanice, expus acțiunilor factorilor naturali ca ploaia, vântul, procesul de litofracție fizică, gelifracția etc. s-a alterat lăsând un gol în urmă, o cavitate.“ 7 peșteri de acest fel au fost descoperite, cu dezvoltări între 8-32 metri.

În fine, o altă peșteră, Căsoaia lui Ladaș din Androneasa, are geneza mixtă, 30 metri de galerii fiind de mulaj iar restul de 48 metri de alterare. (vezi imaginea 2)












2   Căsoaia lui Ladaş din Androneasa: sus, galerii de mulaj; jos, galerie de alterare. F
oto: Ică Giurgiu, Anna Lohin.

 

Descoperirile speologilor din Târgu Mureș adaugă o notă de deosebit interes nu numai masivului ci și întregii palete de descoperiri realizate de cluburile de profil; ele ar putea fi valorificate și într-un circuit cu valențe geologice și speologice dacă autoritatea locală ar avea timp să sesizeze raportul extrem de favorabil dintre investiție și venit.


vezi articolul integral



















Căsoaia lui Ladaş din Androneasa: intrarea principală. F
oto: Ică Giurgiu.