Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Trei zile in Muntii Maramuresului, de 8 martie 2015:
Nu am ajuns pe Pop Ivan. Am urcat din Repedea (vezi harta la https://sites.google.com/site/romanianatura10/home/carpatii-rasariteni/maramuresului), cu o masina inchiriata, pana unde s-a putut, de la Pichetul graniceresc Smereceni - V. Repedea - tabara la Capu Grosilor si apoi atacarea, din Saua Paltinu, a Culmii Pop Ivan mai inspre Vf. Tomnatecul cred, evitand cornisa impresionanta si inspaimantatoare care se revarsa din sa pana pe varf. Am plecat tarziu din tabara de la stana, am ajus cu greu pe sa pentru ca eram pe rachete de zapada. Desi sunt mare amator de schi de tura, colegii nu sunt, asa ca pana la urma mi-am luat si eu rachete, din spirit de solidaritate. Data viitoare o sa imi ia schiuri orice ar fi pentru ca a fost frustrant la vale sa cobor cu incetinitorul si frana de mana trasa... In fine, nu am vazut ca Pop Ivan e mai incolo, noi am crezut ca este de fapt varful ce l-am identificat pe harta ca fiind Vf. Rapa (1873 m) si care ni s-a relevat dupa ce am ajuns in saua cu pricina. Moment in care am vazut Pop Ivan mai incolo la circa inca doua ceasuri de mers si probabil inca pe atatea de intors... Nu am dorit sa umblam noaptea ca huhurezii asa ca am decis ca pentru noi varful pe care ne aflam este Pop Ivanul din inimile noastre. Desi pe celalalt vedeam niste ucrainieni galagiosi ce ii auzeam boscorodind in linistea aia. Cred ca ar fi fost interesanta intalnirea. Ne-am multumit cu atat si ne-am intors.
Am dormit in corturi, a fost ok, desi noaptea au fost -10. Stana era de nelocuit pentru ca bagasera vara animale inauntru, probabil ca au avut motivele lor, era ca in grajd. Ne-am bucurat in schimb ca am putut face foc si am folosit primusul mai putin desi ne-am afumat copios.
Zona este excelenta pt schi de tura, ne-am propus o tabara mai spre primavara in care sa-mi invat coechipierii cum sa le foloseasca.
Ne-am imprietenit cu politistii de frontiera si cu cainele lor de exceptie, am aflat istorii cu contrabandisti si ucrainieni, detalii din viata lor suficient de grea si turele nocturne indiferent de vreme si anotimp pe fasie. Aveau binocluri care vad noaptea ca ziua si cu care ne-am jucat si noi sa vedem spuza de stele, culmea Pop Ivanului scanteind la lumina lor si conturul misterios al padurii de brad.
A fost o tura minunata, am avut parte de vreme excelenta intr-un loc minunat cu o trupa faina, prieteni de o viata, colegi de ture de iarna deosebiti. Filmarea a fost facuta de colegul din Baia Mare, Tibi Toth, care se pricepe si are sculele de pe lume. Ne-am lasat in grija lui.
Gheorghe Mureșan (Baia Mare)