Avenul de sub Stâncile și cabana Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor, în Munții Bucegi
1 Babele de lângă cabana omonimă, sunt cele mai cunoscute din Bucegi. Forme asemănătoare, dar mai mici ca înălțime se pot întâlni pe: versantul stâng geografic al Văii Sugări, la vest de traseul turistic 35, Babele - Omu; în zona Vf. cu Dor - Colții lui Barbeș; pe Muntele Cocora (vezi). Foto: Ică Giurgiu, Dan Pleșa.
3 Imediat deasupra Cimitirului Elefan]ilor (rupere de pantă fără vegetație, traseul 33 de la), de o parte și alta a potecii se află, cum cobori, Peștera de pe Piciorul Babelor (pe dreapta) și Avenul de sub Babele (pe stânga). Foto: Ică Giurgiu.
6, 7 Așa se intra iarna în Avenul de sub Babele înainte ca „amenajările” pentru pârtia de „schi” să strice locurile. În fundal se vede unul dintre stâlpii tronsonului de telecabină Babele - Peștera. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
8 Avenul de sub Babele. Ajunși la baza puțului de la intrare și a zonelor cu gheață ne puteam lipsi de sprijinul oferit de scara speologică.
9, 10 Avenul de sub Babele ne permite să cotrobăim în interiorul muntelui format din conglomerate, unde ne surprind diversitatea și culoarea elementelor componente (formă, rocă, dimensiuni). Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
9, 10 Avenul de sub Babele ne permite să cotrobăim în interiorul muntelui format din conglomerate, unde ne surprind diversitatea și culoarea elementelor componente (formă, rocă, dimensiuni). Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
11 Avenul de sub Babele. Denivelările de câțiva metri ne fac speranțele să crească atunci când dincolo de ele, pentru câteva secunde, nu se zăresc clar podeaua sau pereții. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
12, 13 Avenul de sub Babele. Pereții galeriilor (ai marii rupturi de tracțiune gravitațională pe care este format avenul) sunt solizi. Pășim pe alocuri precauți pe podeaua formată din bolovani, simțind/ bănuind că printre ei se poate ajunge și mai jos. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
12, 13 Avenul de sub Babele. Pereții galeriilor (ai marii rupturi de tracțiune gravitațională pe care este format avenul) sunt solizi. Pășim pe alocuri precauți pe podeaua formată din bolovani, simțind/ bănuind că printre ei se poate ajunge și mai jos. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
14 Avenul de sub Babele. Ne bucurăm nespus când e nevoie să fixăm iar scara de 10 metri și să coborâm pe ea în profunzime. Foto: Ică Giurgiu, Șerban Moldoveanu, Adrian Purza.
15 Avenul de sub Babele. Primul care coboară pe scară o ține întinsă, verticală, pentru ca următorul să nu bâjbâie după trepte și să coboare mai repede/ confortabil. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
16 Avenul de sub Babele. Sunt notate dimensiunile și caracteristicile labirintul de săli și galerii. Foto: Ică Giurgiu și, de la dreapta, Gabriel Miclăuș și Șerban Moldoveanu.
17 Avenul de sub Babele, mare oglindă de fricțiune spre cota minimă, uriașă suprafață lustruită rezultată în urma frecării unor blocuri între ele. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Purza.
18 Avenul de sub Babele. La atât de puțin față de imaginile 1-3 se reduseseră dimensiunile intrării în noiembrie 1985. Foto: Ică Giurgiu.
Peștera de pe Piciorul Babelor
Intrarea (imaginile 19, 20) se află la 2030 metri altitudine. Galeria care se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect (imaginea 21). Ea se ramifică însă repede (hărțile 24, 25) într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității.
În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul (imaginea 21) pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie (imagini 22, 23).
Avenul de sub Babele și Peștera de pe Piciorul Babelor sunt cavități formate ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului Cimitirul Elefanților (imaginea 3) din apropierea lor. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate sud-est nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă spre sud, în mod evident, în ciuda vegetației (jnepeni și alte plante) fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri. Nu este exclus ca aici să se mai descopere cavități.
Bibliografie
Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret
Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavități pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, București, Federația de Turism-Alpinism, Comisia Centrală de Speologie
19 Peștera de pe Piciorul Babelor are intrarea în această dolină aflată un pic mai sus față de poteca turistică Babele - Peștera (traseu 33). Venind dinspre amonte, pare că nu este acolo vreo intrare de peșteră. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu.
20 Peștera de pe Piciorul Babelor. Dacă privim dolina din imaginea 19 dinspre aval, intrarea peșterii se vede clar. Indiferent de anotimp, un aer rece și umed se simte imediat. Foto: Ică Giurgiu și, în imagine, de la stânga, Ștefan Vârlan, Manus Vișan.
21 Peștera de pe Piciorul Babelor debutează cu o săritoare, printre bolovani uriași de conglomerat, unde avem nevoie de scăriță. Foto: Ică Giurgiu, Manus Vișan.
22 Peștera de pe Piciorul Babelor. În zona punctului C (vezi hărțile 24, 25) este una dintre comunicările între etaje. Foto: Ică Giurgiu și, de la stânga, Manus Vișan și Ștefan Vârlan.
23 Peștera de pe Piciorul Babelor. În zona punctului C (vezi hărțile 24, 25) este una dintre comunicările între etaje și apar câteva mici stalactite. Foto: Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan.
26 Atlasul celor mai mari peșteri din lume în roci necalcaroase (vezi) are (la fel ca și celelalte sinteze speologice realizate la nivel mondial de Uniunea Internațională de Speologie - prin Comisia pentru Mari Peșteri, vezi) un capitol România, scris de Ică Giurgiu (vezi). Munții Bucegi apar și ei menționați, dar cel mai important este că sunt enumerate și citate în clar explorările realizate de cluburile de speologie din România (spre deosebire de capitolul Uite cine fură de la Cluburile de speologie, de la). Iar dacă ne referim la diversitatea de roci în care au fost explorate peșteri într-o țară anume, România ocupă primul loc în lume (vezi) în sinteza realizată în 1989, cu ocazia Congresului Internațional de Speologie de la Budapesta.