La 2435 metri altitudine, record naţional de viaţă subterană permanentă în Peştera M3-R2, Munţii Făgăraș / Făgăraşului

Autorul articolului, descoperitorul noii specii, în tabăra de sub Vârful Mușeteica. Foto, Mircea Vlădulescu. 

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 


Peşterile, carstul şi speologia din Munţii Făgăraşului sunt sinonime şi contemporane cu explorările Clubului „Emil Racoviţă” Bucureşti. Despre ele puteţi afla (pe larg) la şi la. 

Prezentăm aici doar câteva informaţii despre o cavitate foarte importantă din masiv (imagini 8-11), situată pe creasta Muntelui Muşeteica, loc cu întinse şi neîntrerupte porţiuni cu calcare şi forme specifice dezvoltate pe calcare (imagini 1-2, 4-7), la 2435 metri altitudine absolută, cu doar 7 metri mai jos de piscul muntelui.

Superbul Munte Muşeteica (2448/ 2442 metri) oferă panoramă remarcabilă asupra aproape întregului lanţ al Munţilor Făgăraşului. Pe Muşeteica impresionează la fiecare pas varietatea reliefului dezvoltat pe calcare dolomitice cristaline, aspectele glaciare şi postglaciare (vezi în detaliu geomorfologia zonei la). Proiectul de explorare speologică a Munţilor Făgăraşului, derulat de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, a adus recorduri naţionale şi descoperiri de interes internaţional.  

1   Muntele Muşeteica, a cărui importanţă pentru carstul românesc a fost demonstrată de Clubul de Speologie„Emil Racoviţă” Bucureşti, vezi. Foto: Ică Giurgiu.

2   De pe Vârful Muşeteica privim, aproape de la acelaşi nivel, Culmea Viştea - Modoveanu. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel. 

4   Muşeteica, vedere de pe Muntele Picuiata. Foto: Ică Giurgiu. 

5   Muşeteica, vedere din Valea Muşeteica. Foto: Ică Giurgiu.

6   Muşeteica, vedere dinspre nord, de pe lunga şi înalta creastă desprinsă din culmea principală a Munţilor Făgăraşului. Foto: Ică Giurgiu.

7   Muşeteica, loc de tabără, chiar sub vârf (cu Ioan Sârbu și Marina Bogdan). Ce plăcere, când deschizi şi închizi cortul să vezi Vârful Moldoveanu! Foto: Ică Giurgiu. 

Am intuit prezenţa Peşterii M3-R2; cum?; evoluţia carstului are legi aproape universale. Încă nu sunt epuizate toate posibilităţile de a mai descoperi în apropierea ei şi altă/ alte peşteri. Şi am pătruns în interiorul muntelui prin decolmatare şi derocare (vezi datele explorărilor şi participanţii la). Are 86 metri dezvoltare şi 20,3 metri denivelare. La fundul ei, la o temperatură a apei de 2,5 grade Celsius şi a aerului de 3 grade Celsius, locuieşte (tot timpul anului!) o vieţuitoare în întregime depigmentată (următoarea descoperire similară se află mai jos cu 1000 de metri!). Această cavitate ar putea fi un obiectiv ştiinţific deosebit, într-un parc turistic de interes mondial. Nu lăsaţi resturi şi semne, nu produceţi distrugeri.

8   Peştera M3-R2, galeria principală, înaltă şi largă. Foto: Ică Giurgiu, Robert Gergely.

9   Peştera M3-R2, scurgere parietală înaltă de 7 metri. Foto: Ică Giurgiu, Ştefan Epure.

10   Peştera M3-R2, gamă diversă de formaţiuni. Foto: Ică Giurgiu, Robert Gergely. 

11   Peştera M3-R2, partea amonte a galeriei principale. Foto: Ică Giurgiu, Ştefan Epure, Adrian Jujescu. 




Proiecte în care s-au consumat nejustificat fonduri europene difuzează informaţii nereale despre aceste locuri. În plus, se inventează relief!