Râul Suceava, parcurgere şi descriere integrală
1 extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Suceava este judeţ din nordul României, al doilea ca suprafaţă după Timiş, înzestrat de natură cu munţi, podişuri, dealuri, peisaje deosebite (de exemplu: Masivul Giumalău, Masivul Rarău, Munţii Ţibău, Munţii Suhard, o parte din Munţii Bistriţei şi Munţii Căliman, Obcinile Bucovinei, Obcinile Brodinei, Podişul Sucevei). Mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane. Numele vine de la râul cel mai important al locurilor, Suceava.
2
Şi numele reşedinţei de judeţ este Suceava; aici a avut domnitorul Ştefan cel Mare cetatea de scaun a Moldovei, cetate ale cărei ruine se mai văd şi azi.
Vom descrie porţiunea aflată pe teritoriul României, în jur de 170 km. 20 de kilometri din râu se află pe teritoriul Ucrainei, constituind pe alocuri graniţă naturală.
Pe unele porţiuni am parcurs râul pe ambele maluri, în diverse anotimpuri; pentru că lunca este destul de lată iar pe alocuri omul a modificat malurile prin diguri de protecţie sau alte construcţii hidrotehnice. Să pornim!
1a Izvoarele Sucevei - Izvorul Pârâului Aluniş (Aluniş este unul dintre afluenţii pe stânga geografic ai Sucevei, uneori descris ca izvorul râului.)
1b Izvorul Pârâului Aluniş - Pasul Cârlibaba
1c Pasul Cârlibaba - Izvoarele Sucevei
13a Dealul Costâna (Dealul Mare)
16 Vereşti - confluenţa cu Siret