Bălan - Lacul Bălan - Valea Fagul Oltului - Poiana Albă - Vf. Hăşmaşul Mare - Şaua Curmătura - Piatra Singuratică - gura Pârâului Scaunului (8 ore), Munţii Hăşmaş

extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978







Drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan tranziteaza orasul sub numele de Strada 1 Decembrie, parasindu-l la confluenta Oltului cu Paraul Scaunului (ultimul kilometru si jumatate are asfaltul distrus). De aici se continua cu un drum forestier, DJ 125A, cu capatul in DN 12C, Gheogheni - Bicaz, la 2 km de Gheorgheni, dupa ce salta peste pasul Trecatoarea Oltului.

1 La podul de peste Paraul Scaunului, la iesirea din orasul Balan, este punctul de intrare in traseu.

2 Vedere de pe drumul judetean Balan - Gheorgheni, cu abruptul Hasmasului Mare.

3 La gura Paraului Fagul Oltului. Obiectivul principal este in fata: Hasmasul Mare!

Urmam perpedes acest drum cale de 2,5 km, insotiti de semnele a doua marcaje: banda albastra si triunghi rosu. Triunghiul rosu e al unui traseu care vine de la cabana Piatra Singuratica (pe care vom cobori si noi in final la gura Paraului Scaunului) si duce la Gheorgheni, trecand peste Varful Sipos, punctul somital al interfluviului dintre izvoarele Oltului si Muresului. Banda albastra marcheaza pur si simplu drumul forestier pe care mergem pana in Pasul Trecatoarea Oltului, care desparte bazinul de obarsie al Oltului de unul dintre afluentii, indirecti, ai Muresului, Fagul Inalt.

Dupa cei 2,5 km, timp in care am trecut pe langa Lacul de acumulare Balan, ajungem la o intersectie de drumuri forestiere, unde triunghiul rosu ne paraseste, suind pe piciorul de munte prins intre vaile care determina intersectia. Noi continuam pe drumul de pe Valea Oltului, spre dreapta, inca 1 km, pana la gura Paraului Fagul Oltului. Pe valea, foarte larga la gura, a acestui parau urca un vechi drum forestier din ce in ce mai prost conturat pe masura ce-l urmam in amonte. Dupa 10 minute, la o prima intersectie alegem bratul din stanga, cel care incepe sa urce, parasind firul apei. La urmatoarea intersectie alegem drumul din dreapta. Am observat intre timp aparitia patratelor rosii care marcheaza hotarul Parcului National Cheile Bicazului - Hasmas, de care ne cam vom tine.

4 Teoretic, suntem la capatul drumului forestier de pe Valea Fagului Oltului; practic, acesta continua cu un drum de exploatare forestiera care urca in Poiana Alba, trecand prin dreapta Telecului Mic.

5 Suntem in Poiana Alba, pe latura sa vestica. Poteca de creasta (banda rosie) parcurge poiana pe latura sa estica, iesirea, pentru a urca pe Hasmasul Mare, facandu-se spre dreapta (nord). Saua din fata, intre Telecul Mare (stanga) si Dantias permite o coborare rapida si usoara la marele izvor carstic Apa Calda; intre Avenele din Telecul Mare si aceasta exurgenta exista o diferenta de nivel de 600 m!

6 Tufa de tulichina (Daphne mezereum).





Urcusul se inteteste o vreme, timp in care am intrat in cuprinsul Parcului (marcajul e undeva, in stanga noastra). Reintalnim semnele marcajului la o intersectie importanta a drumului; bratul ce pare mai bine conturat pleaca spre dreapta, in urcus sustinut, dar nu ne intereseaza. Noi mergem inainte, suind, insa moderat. O mica poienita ne ofera imaginea versantului stancos al unuia dintre umerii Hasmasului Mare. De aici drumul este, timp de 10 minute, cvasiorizontal.

7 Privind din saua de sub Hasmasul Mare spre Poiana Alba: in centru, Telecul Mic; prin coltul poienii din stanga am intrat, urcand din Valea Fagului Oltului.

8 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

9 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

10 Brandusa-de-primavara (Crocus vernus).

11 Spre punctul somital al Hasmasului Mare (1792 m).

Ajungem la o noua intersectie: inainte drumul pare mai putin clar, spre dreapta urca usor. Alegem bratul drept, care ne scoate intr-o taietura dominata de peretele stancos al Telecului Mic. Drumul incepe sa urce spre el. Intr-un sfert de ora ajungem sus, in marginea Poienii Albe. Candva, pe aici urca/ cobora traseul marcat cu cruce albastra care leaga Poiana Alba de Valea Oltului prin Valea Fierului, asa cum il descrie Emilian Cristea in cel mai cunoscut ghid al Hasmasului (Editura Sort-Turism, Bucuresti, 1978). De un timp, traseul a fost modificat, vechile semne fiind sterse, iar capatul sau, din Poiana Alba, se afla acum in extremitatea sudica a poienii, acolo unde sunt capetele a inca doua trasee, care leaga Poiana Alba de Lacul Rosu, marcate cu punct albastru si banda albastra, si pe unde trece si marcajul principal de creasta, banda rosie.

Noi am iesit in extremitatea nordica a Poienii Albe. O traversam pentru a ajunge pe latura ei estica, pe unde trece poteca de creasta, cea marcata cu banda rosie, pe care ne vom continua traseul mergand spre dreapta. Urcam un valcel activ doar la ploi, pana intr-o sa, a Mieilor, aflata sub Varful Hasmasul Mare, ascuns insa vederilor noastre de padurea ce-i acopera versantii dinspre noi (cel nordic si cel estic). Amanam dorinta fireasca de a urca pe varf, ocolindu-l prin paduricea de molizi si ienuperi, pana iesim sub creasta cvasidezgolita, acoperita doar de tufe de ienupar si molizi pitici, a Hasmasului Mare, la doar un sfert de ora distanta de Saua Mieilor.

12 Privelisti de pe Hasmasul Mare spre Valea Oltului, in aval: Balanul si, putin mai sus pe Olt, parte din Lacul Balan; in stanga se evidentiaza culmea pe care se coboara in finalul traseului (este cea mai putin inalta si despadurita in partea finala).

13 Tot spre sud, dar mai spre est, vedem Varful Ocem cu grohotisul Morii Dracului sub el, Piatra Ciobanului, iar mai in fata, in umbra lor, Piatra Singuratica.

14 Valea Oltului spre amonte: in centru, confluenta dintre Olt si Paraul Medies, care tocmai ce s-a unit cu Paraul Fierului (bratul din stanga imaginii); pe acesta din urma urca/ coboara traseul cruce albastra dintre confluenta si Poiana Alba. Obarsia Oltului e marcata in imagine de Varful Sipos, dar si de saua joasa a Trecatorii Oltului.

15 Tot spre nord, dar mai spre est, avem panorama Poienii Albe. Din capatul ei, spre dreapta este directionat traseul marcat cu punct albastru care trece pe sub Piatra Potcoavei, peste Muntele Rotund, ocoleste pe stanga Varful Hasmasul Negru, continuand (in afara imaginii) peste Muntele Ghilcos, pana la Lacul Rosu; din capatul Poienii Albe spre dreapta, pe Culmea si pe sub Piatra Ciofronca, se duce traseul banda rosie pentru a intra, prin Pasul Pangarati (in afara imaginii), in Muntii Giurgeului; tot din Poiana Alba coboara, intre cele doua trasee de culme, pe Paraul Oii, pana la coada Lacului Rosu, un traseu marcat cu banda albastra. 

16 Curmatura dintre abruptul Hasmasului Mare si cel al Ecemului, avand in centru Piatra Singuratica.

Lasam poteca marcata si suim piezis spre creasta, in sens opus varfului, pentru a mai taia din taria pantei, ajungand astfel deasupra abruptului stancos al Hasmasului Mare, dinspre Valea Oltului. Imaginile sunt uluitoare; ele trebuie vazute si nu povestite. Dupa ce ne vom indestula cu ele urcam spre varf pe o potecuta lejera care se atine la marginea marelui abrupt, pe stancariile caruia, daca avem sanse, putem vedea capre negre sau chiar... mufloni. Inainte de a atinge varful trecem pe langa o enorma cruce metalica instalata de un club de turism/ ecologie - acelasi care a instalat o cruce similara pe Varful Ecem, ceea ce te face sa te intrebi daca n-ar fi fost mai eficienta si mai ales mai benefica turismului cheltuirea banilor si eforturilor aferente pentru refacerea marcajelor.

Dupa a doua portie de panorame pe care ni le releva inaltimea maxima a Muntilor Hasmas (1792 m), revenim in poteca principala. Un timp, aceasta traverseaza la orizontala o zona impadurita, iese apoi din nou la gol pentru a cobori in Saua joasa a Curmaturii, nu departe de stancariile Pietrei Singuratice. Poteca le ocoleste prin dreapta, trece pe deasupra unui izvor puternic (si nu pe langa izvor!) suind un ultim prag aflat chiar in spatele cabanei Piatra Singuratica.

17 Pe prima parte a coborarii pe Valea Paraului Scaunului...

18 ... si pe a doua, ...

19 ... o pajiste inflorata cu ...

20 ... ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), ...

21 ... gainuse (Isopyrum thalictroides), ...

22 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).

23 ... poroinic (Dactyilorhiza sambucina).

24 O ultima privire, din capatul vaii spre abruptul Hasmasului Mare.

De aici coboram panta din fata cabanei pe poteca marcata cu banda albastra - cea pe care am terminat traseul descris anterior. (De la jumatatea pantei, un marcaj cruce albastra conduce, in jumatate de ora, pana la un punct de belvedere numit La Panda, situat la baza grohotisului de sub Moara Dracului). In mod normal, banda albastra e insotita de triunghiuri rosii, rare si degradate care continua directia pantei pe un valcel sec si abrupt apartinand, morfologic vorbind, Vaii Paraul Scaunului. Coborarea e rapida, panta fiind constant mare, cel putin in prima sa treime. In a doua treime se mai linisteste, mai ales ca iesim intr-o vasta poiana cu largi deschideri spre vale si, lateral dreapta, spre abruptul Hasmasului Mare. Aproape de capatul poienii, aparitia unor garduri ne indeamna sa deviem spre stanga, pentru a cobori in Valea Paraul Scaunului. Mai avem un sfert de ora pana la gura paraului, unde ia sfarsit traseul, in acelasi loc de unde l-am si inceput.