Bălan (gura Pârâului Fântâna lui Gal) - Pasul Tarcău - Vf. Ecem - Piatra Singuratică - Bălan (gura Pârâului Fierarului) (8 ore), Munţii Hăşmaş
extras din lucrarea lui Emilian Cristea - Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978
Pe Paraul Fantana lui Gal urca un bun drum forestier cu inceputul in drumul judetean 125 care leaga comuna Sandominic de orasul Balan. Sunt 10 km din Sandominic (de la parasirea DN12/ E578, Brasov - Toplita) si 1 km pana la intrarea efectiva in Balan. Traversam Oltul (dincolo de pod este un loc larg, bun pentru parcare), iar dupa nici un kilometru si Paraul Fantana lui Gal, luand-o spre stanga pe un drum forestier lateral. La prima bifurcatie ce apare dupa 200 de metri alegem bratul drept. Drumul urca pe versantul stang al Vaii Tibec, ajungand in Pasul Tarcau dupa o ora si jumatate de la intrarea in traseu. Teoretic, ne-a insotit marcajul cruce rosie, foarte rar si degradat.
Suntem la 1305 metri altitudine, pe cumpana de ape dintre Vaile Olt si Trotus si la granita dintre Muntii Hasmas si Munceii Nascalat (in legatura cu pozitia acestora fata de vecinii lor vezi ). Imaginile care ne intampina sunt deosebite: spre sud, creasta Nascalatului, spre est, Valea Iavardi, Muntele Iavardi, iar in spatele lor, Muntii Tarcau. In spatele nostru, adica spre vest, privirea ramane suspendata deasupra Vaii Oltului. Spre nord se desfasoara creasta Hasmasului spre care incepem sa urcam, condusi de rare semne ale marcajului banda rosie, dar pe o poteca lata, bine conturata.
1 Intram pe poarta Parcului National Hasmas - Cheile Bicazului. Traversam paraul Fantana lui Gal; vom parasi imediat drumul de pe valea sa, cotind spre stanga pe primul brat lateral.
2 Dupa mai bine de o ora de urcus, pe drum forestier, ajungem sub culmea principala a Hasmasului; un izvor bogat, intr-o poienita in marginea drumului e bun pretext pentru popas.
3 Pe culmea Hasmasului, in Poiana Tarcau.
4 De pe primele pante ale Varfului Stancilor avem larga perspectiva sre sud, asupra Poienii Tarcau din care-si trage obarsia Paraul Iavardi. Pe dreapta ei, culmile Munceilor Nascalat, iar pe stanga Varful Iavardi.
5 Gradinita cu: porumbei (Muscari botryoides), ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior), spanz (Heleborus purpurascens).
6 Spanz (Heleborus purpurascens). Ceea ce par a fi petale sunt sepalele florii, cele doua randuri de petale - verzulii cu baza galbuie - fiind transformate in rezervoare nectarifere.
7 Floarea-Pastelui-galbena (Anemone ranunculoides).
8 Ghiocel (Galanthus nivalis).
9 Viorele (Scilla bifolia).
10 Branduse-de-primavara (Crocus vernus).
11 Pajiste cu brebenei (Corydalis solida).
12 Brebenel (Corydalis solida). Se deosebesste de Corydalis cava prin faptul ca are bulbul compact, frunzele dublu-palmate, iar stipelele (frunzulitele dintre flori) digitat sectate; a doua specie are bulbul adesea gol, frunzele simplu palmate si stipelele nesectate.
13 Laptele-pasarii (Gagea minima).
14 Ghintura-de-primavara (Gentiana verna).
15 Flamanzica (Draba aizoides).
Poteca suie usor, ramanand pe coasta, sub linia de maxima altitudine a culmii. Valea Oltului dispare din peisaj, apar in schimb Valea Bicajelului si Culmea Rece, care o strajuie pe partea sa dreapta. Curand coboram intr-o sa joasa si larga, de unde reurcam inaltimea pierduta, trecand pe langa cateva halde de steril, martori ai unei vechi activitati miniere in zona (Balanul a fost mai bine de un secol, pana prin anii 1990, o importanta exploatare miniera de cupru din Romania, azi inchisa).
Traversam de-a coasta o zona impadurita iesind la... lumina aproape de Varful Ecem (1707 m), marcat de prezenta pe el a unei imense cruci metalice. Poteca nu urca pe varf, ramanand sub creasta, lipita de marginea padurii. E pacat sa nu urcam si sa pierdem astfel magnificul peisaj de care am avea parte. De pe Varful Ecem urmam creasta spre nord, pentru a ajunge deasupra Morii Dracului, o zona de abrupt cu numerosi colti de calcar aflati in dezagregare permanenta, sub care este formata o imensa trena de grohotis care aminteste de Marele Grohotis din Piatra Craiului.
16 Am trecut de Varful Stancilor; urmeaza Varful Ecem.
17 In dreapta noastra, spre vest, Valea Bicajelului, Culmea Rece pe dreapta ei, iar in ultimul plan Muntii Tarcau.
18 Spre Varful Ecem. In stanga, sub Varful Iavardi, obarsia Bicajelului; in dreapta spate, culmile Munceilor Nascalat.
19 Vedere de pe Varful Ecem. In centrul imaginii, Paraul Fierarului; pe culmea mica, impadurita, din dreapta vaii, coboara marcajul banda albastra de la Piatra Singuratica la Balan.
20 Privind de pe Varful Ecem spre zona izvoarelor Oltului. Se evidentiaza Varful Sipos/ Arbore (1568 m), cel mai inalt de pe interfluviul dintre bazinele de obarsie ale Oltului si Muresului, dar si al Munceilor Voslobenilor (pendinte de Muntii Giurgeu).
21 Tot de pe Varful Ecem, intorcand privirea mai spre dreapta: in prim plan, platoul de deasupra Morii Dracului; mai in spate, Hasmasul Mare; in fundal-dreapta, Hasmasul Negru.
22 Privind de deasupra Morii Dracului spre Hasmasul Mare, intersectam cu privirea crestetele steiurilor ce alcatuiesc Piatra Singuratica.
23 Coborand spre Piatra Singuratica.
24 Langa Piatra Singuratica.
25 De langa Piatra Singuratica, privind in urma spre zona Pietrei Soimului. La baza stancii din dreapta imaginii, nu departe de poteca, se afla Avenul din Piatra Soimului (-30 m).
26 Tot de langa Piatra Singuratica ni se dezvaluie parte din grohotisul de sub Moara Dracului.
De aici coboram spre marginea padurii, unde vom reintalni poteca marcata care se lasa catre Piatra Singuratica. Coborasul e in doua trepte: dupa prima, mai mica si mai... lejera, ajungem intr-o sa larga, din marginea careia, printr-o fereastra a padurii putem admira Piatra Singuratica. Treapta a doua a coborasului e lunga si mai abrupta, incomoda si datorita unor mici portiuni cu grohotis. In dreapta noastra se inalta, fara sa o vedem prea bine din cauza padurii, masiva Piatra a Ciobanului. La baza ei se afla unul dintre putinele avene (-30 metri denivelare) din Hasmas. Dar nu e singurul fenomen carstic pe care il gazduieste imensa stanca.
27 Ceea ce se mai numeste, totusi, cabana Piatra Singuratica!
28 Moara Dracului - vedere de pe piciorul final al coborarii de la Piatra Singuratica la Balan.
29 Final de traseu, in Valea Fierarului.
alcatuiesc Piatra Singuratica. Le vom ocoli prin stanga pentru a iesi in poiana in care se afla cladirea degradata a cabanei Piatra Singuratica. De aici coboram pe panta inclinata din fata cabanei, urmarind marcajul banda albastra. Dupa ce traversam izvoarele Paraului Scaunului ne instalam pe creasta impadurita a interfluviului dintre acesta si Paraul Fierarului. Cateva luminisuri ne permit sa surprindem imaginea haosului de sub Moara Dracului. Dupa 2 ore sfarsim coborarea pe malul Paraului Fierarului de unde, pe ulita Fierarului, iesim pe strada principala a Balanului. Ne mai despart 2,5 km, prin oras, de gura Paraului Fantana lui Gal.