Urcare pe Vârful Rarău, prin Valea Seacă, Munţii Rarău

Participanti: la traseul de iarnă, Cîrşmariu Anca, Vasile Bouaru; la traseul de toamnă, Radu Bouaru, Vasile Bouaru.


Decembrie 2010. Un frumos si spectaculos traseu care duce spre Varful Rarau este cel de pe Valea Seaca. In tura pe care o descriu mai jos am facut o varianta care leaga acest traseu de altul la fel de spectaculos.

Am pornit din centrul orasului Campulung Moldovenesc, spre est. E ger destul de puternic, senin iar zapada depusa cu cateva zile mai inainte e stralucitoare. Trecem de statuia voievodului Dragos si imediat dupa ea ne abatem la stanga. Daca vom fi atenti, undeva pe partea dreapta, ceva mai departe de statuie, apare o tablita indicatoare cu marcajele traseelor care pornesc de aici, respectiv triunghi galben si triunghi albastru.

Mergem mai departe, drumul serpuieste printre casele din oras si se abate treptat spre dreapta, catre munte. Deja se vede o vale care pare foarte adanca deoarece este strajuita de doua varfuri nu foarte inalte dar care au pante destul de mari: Bodea (1073) pe partea stanga in sensul de mers si Runcu (1129 m) pe partea dreapta (foto 1). Totul este inghetat si fumul de la case iese lenes. Undeva, in zare se vede creasta pe care vrem sa ajungem (foto 2).

extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983

1

2

Sosim in curand la un izvor amenajat langa care se afla o bancuta. In acest punct traseele marcate cu triunghi urca spre stanga fata de sensul de mers, parasind drumul pe care am ajuns pana aici. Noi am mers insa mai departe pe drumul pe care ne-am inscris din oras. Mai intalnim case. Apoi acestea se raresc treptat iar drumul capata aspectul unui drum forestier si incepe sa urce usor. La un moment dat zarim in fata golul alpin unde vrem sa ajungem precum si valea pe care vom urca. Apar si cateva bifurcatii; noi ne-am abatut spre dreapta in sensul de urcus. Undeva in stanga si aproape de creasta unde vrem sa ajungem se observa niste tancuri semete de stanca. Urcam incet, zapada e din ce in ce mai mare, dar pufoasa. Gerul este la fel de puternic iar brazii acoperiti cu zapada confera atmosfera de basm. Padurea in care intram nu este foarte deasa si facem o fotografie spre Varful Bodea (foto 4). Drumusorul incepe sa urce o panta mai accentuata si treptat se ingusteaza si devine poteca care se strecoara printre brazi.

Poteca urca si ceva mai sus ajungem intr-o poiana. Suim mai departe. In urcus ne batem incet spre dreapta. Creasta se zareste foarte bine in fata deoarece cerul este senin. Privim si spre inapoi si zarim tinta calatoriei noastre in toata splendoarea: Varful Rarau si Pietrele Doamnei (foto 6).

4

6

Undeva depasim un gard dupa care ajungem intr-o poiana care ne va scoate in creasta. In aceasta poiana observam in dreapta un stalp indicator cu marcajul banda albastra, de pe alt traseu care porneste tot din Campulung si duce spre Rarau (foto 8).

8

Peisajul este superb, zapada straluceste iar poteca urmeaza o curba de nivel. Aici, pe un bradut intalnim marcajul (foto 9). Facem o fotografie si spre traseul care vine din Pojorata (foto 10) (varianta descrisa la sfarsit).

9

10

Poteca traverseaza peisaje de vis (foto 11) si in foarte scurt timp ajungem in creasta de unde avem vizibilitate si in partea cealalta. Zapada este pe alocuri viscolita si alterneaza locurile cu zapada foarte mica cu cea cu zapada mai mare. In foto 12, creasta impadurita care urca spre stanga imaginii duce spre Giumalau iar in zare se vad crestele Obcinii Mestecanis si Muntilor Suhard. In partea opusa se vede luminat foarte frumos Raraul (foto 13). Pare foarte aproape dar mai este cale lunga pana acolo. Traseul este marcat foarte bine, in aceasta portiune golasa sunt multi stalpi indicatori (foto 14).

11

12

13 

14

De acum ne inscriem pe creasta, poteca urmand-o indeaproape. Undeva mai sus vedem si Varful Giumalau (foto 16). In partea opusa se vede in vale o parte din orasul Campulung Moldovenesc, valea pe care am urcat iar in zare unul din capetele Obcinii Feredului (foto 17).

16

17

Admiram dantelele de zapada facute de vant (foto 18) si pornim mai departe pe traseu (foto 19).

18

19

Depasim o stana dupa care urmeaza o portiune mai ascutita a crestei (foto 20) si un drumusor care vine de undeva din vale. Dupa o mica portiune de padure ajungem din nou intr-o vasta poiana, dupa un urcus destul de sustinut prin zapada, de unde observam mai departe traseul (foto 22). Trebuie sa coboram intr-o sa destul de adanca. Tot de aici se vede in departare un alt varf important din zona, Pietrosul Bistritei (foto 23).

20 

22

23

24

Nori cenusii in suvite vin dinspre vest. Coborand, facem o fotografie asupra Varfului Giumalau (foto 24) iar cand urcam pe partea opusa fotografiem inspre varful poienii de unde am coborat, spre directia de unde am venit (foto 25). Poteca intra intr-o portiune impadurita iar pe alocuri este pe marginea unei pante destul de abrupte, pe dreapta in sensul de mers. Pe partea stanga observam cateva stanci destul de mari si spectaculoase. Apoi poteca pare sa urmeze o portiune ceva mai orizontala si se strecoara agale printre braduti plini cu zapada.

25

Ajungem la un capat de drum care urca de undeva din stanga noastra fata de sensul de mers. Urmam acest drum care merge pe curba de nivel. Cerul s-a innourat complet si dupa o curba iesim in golul alpin unde vantul din Valea Bistritei ne intampina foarte rece. In fata, Varful Pietrosul se inalta maiestuos (foto 26) iar in dreapta se mai vede inca Varful Giumalau. Drumusorul coboara, trece pe langa un izvor puternic si intersecteaza drumul care urca din Pojorata, pe Izvorul Giumalaului si apoi Colbu, si duce spre Rarau. In vecinatate sunt cateva stani. O data ajunsi pe noul drum ne indreptam spre zona Pietrelor Doamnei. Le facem o fotografie deoarece zona Varfului Rarau se vede spectaculoasa (foto 27).

26

27

Inca putin si ajungem la o alta intersectie (foto 28), cu drumul care urca dinspre satul Chiril aflat pe Valea Bistritei.

Coboram foarte putin pe acest drum si ajungem la o noua intersectie, cea cu drumul care urca pe Izvorul Alb, tot din Campulung Moldovenesc, traseul clasic marcat cu punct rosu, care suie pe Rarau. Apoi drumul urca din nou si ajungem aproape de hotelul Rarau; dar noi preferam sa urcam spre varf, in directia opusa hotelului. Cerul s-a facut aproape plumburiu dar mai reusim sa facem o fotografie spre Pietrele Doamnei (foto 29) dupa care totul se acopera si incepe viscolul. Aici sfarsim traseul.

28 

29

Variantă la acest traseu

Aceasta portiune am facut-o la inceputul toamnei, cand soarele inca incalzea cu putere muntii. Este de fapt inceputul crestei care duce pe Rarau si este vizibila cel mai bine in foto 23 de aici .

Am pornit din gara Pojorata. Dupa ce am traversat liniile de cale ferata am mers pe un drum, paralel cu acestea, inspre urmatoarea statie, Valea Putnei, circa 300 metri, dupa care ne abatem spre stanga, pe drumul Izvorul Giumalaului, care duce spre Rarau. Urcam pe acest drum pana intalnim tot pe partea stanga in sensul de mers al doilea drum de tara care se intersecteaza cu drumul pe care suntem. Ne inscriem pe acest drum avand in fata tot timpul piramidele impunatoare ale Muntilor Adam si Eva (foto 1a). 

1a

2a

Mai depasim o mica intersectie si urcam spre muntele din dreapta, Eva. Dupa ce depasim ultima casa ajungem in niste splendide fanete si ceva mai sus facem o fotografie spre inapoi (foto 2a), unde se vede Creasta Munceilor in ultimul plan.

3a

Ajungem in curand la o poarta pe care o depasim dar suntem avertizati de un localnic la cosit ca acolo suntem pe teritoriul unui taur fioros asa ca strabatem aceasta portiune cu oarecare teama. Chiar zarim taurul dar sta linistit intr-un adapost. Ajungem si la poarta din amonte a imprejmuirii si dupa ce o depasim vedem frumoasele creneluri ale stancariilor de calcar de sub Varful Eva (foto 3a). Urmam mai departe poteca si ne inscriem intr-un urcus mai accentuat spre o poiana din spatele acestu varf. In urcus vedem valea care desparte Obcina Feredeului (dreapta) de Obcina Mestecanis (stanga) (foto 4a). Satul din ultimul plan este Fundu Moldovei (vezi). Urcam mai departe si intram intr-o padure de unde ceva mai sus fotografiem Obcina Feredeului (foto 5a), unde zarim Varful Păușa.

4a

5a 

6a

Dupa ce ocolim un varf prin dreapta lui, in sensul de urcus, iesim treptat din padure si ne inscriem pe o creasta care duce pe Rarau. In vale se zareste acelasi drum pe care am intrat in traseu (foto 6a), respectiv cel spre stanga, care duce de asemenea pe Rarau. Inca putin si se zareste primul varf mai important de pe traseu, Obcina Floceasca, 1259 metri, in stanga imaginii 7a. Intalnim pe aici mult scorus de munte (foto 8a).

7a

8a

9a

Ajunsi in vecinatatea varfului de 1259 metri ne abatem putin la dreapta si zarim pentru prima data Varful Rarau, in toata splendoarea sa (foto 9a). Ceva mai jos de acest varf se afla o gospodarie care este practic locuita aproape tot timpul anului (foto 10a). Aici gasim in persoana domnului Erhan (foto 11a) o minunata gazda, gata sa indrume si sa ne ajute in orice problema. E un veritabil om de munte care cunoaste aceste locuri perfect. Si de data asta, alertat de caini, ne-a intampinat cu mare drag.

10a 

11a










Punem cortul mai jos, undeva in umbra Giumalaului care se vede in foto 12a in ultimul plan. Spre seara ni se arata o lectie practica de muls vacile (foto 13a), intr-un peisaj de vis.

12a

13a

14a

15a

Traseul spre Rarau urmeaza mai departe creasta din foto 10a, care trece peste acel varf de 1259 m. Nu foarte departe de gospodaria domnului Erhan intalnim o stanca din calcar unde facem un mic popas pentru a admira Giumalaul (foto 14a). Iar ceva mai sus ajungem in locul de unde se observa continuarea traseului spre Rarau. In foto 15a am marcat cu rosu locul pe unde am ajuns in creasta plecand de pe Valea Seaca. Din acel loc urmam traseul de iarna.