Spectaculosul Munte Rabla şi Peştera din Caţânul Laptelui, Masivul Rodnei
1 Munţii Laptele, stânga şi Rabla, dreapta, vedere din Tarniţa Prelucii, acolo unde este marea peşteră Grota Zânelor, deţinătoare a recordului naţional de cea mai ramificată cavitate.
text şi imagini: Ică Giurgiu, Emil Solomon (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
În lucrarea lui Ion Sârcu - Munţii Rodnei, studiu morfogeografic - Editura Academiei, Bucureşti, 1978, la pagina 95 este semnalată, după o menţiune din altă lucrare, o peşteră în perimetrul Munţilor Laptele şi Rabla, munţi situaţi în versantul stâng geografic al Văii Cormaia (imaginea 1). Pentru orientare în zonă vezi extrasul de hartă din revista Munţii Carpaţi, numărul 16, anul 1999, semnat de Dănuţ Călin şi Ştefan Buia (imaginea 2).
2
Pentru a sui până sub Vârfurile Laptele şi Rabla ne-am interesat de la ciobanii şi muncitorii forestieri care circulau pe Valea Cormaia de poteca (în august 1980 bine conturată) care urca de la apa Cormaiei spre stâna din Muntele Laptele. Ieşiţi la golul alpin, priveliştea este senzaţională (imaginea 3); ascuţitul Vârf Rabla (1902 metri altitudine după unii autori de hărţi, 1912 metri potrivit altora...) pare deosebit de înalt. Este unul dintre cele câteva piscuri din Munţii Rodnei care are această alură. În stânga Rablei (imaginea 3) apare o succesiune de stânci de calcar care sprijină spre vest şaua care face legătură cu Vârful Laptele (1931 metri). Într-una din aceste stânci, a căror formă, culoare şi amplasament le-am marcat pe imaginea 4, se află Peştera din Caţânul Laptelui (imaginea 5). Poziţia ei aproximativă, precum şi numele (de atunci!), ne-au fost indicate de baciul Ion Buga din Sângeorz Băi (în Munţii Rodnei baci însemna cel care se preocupă exclusiv, la stână, de pregătirea laptelui).
3 În dreapta imaginii, Vârful Rabla, peste 1900 metri altitudine.
4
5
Privind frontal spre îngrămădirea de stânci de calcar observăm în cea masivă din centru (imaginea 4), de culoare roşie (culoare şi mai intensă pe spatele ei), o mare deschidere. Ajunşi acolo găsim un abri de 3 metri lungime.
Peştera din Caţânul Laptelui, aflată la aproximativ 1700 metri altitudine (imaginile 4, 5), are o galerie unică, îngustă, cu nivele de eroziune, săpată iniţial sub presiune. Este uşor ascendentă. Cavitatea măsoară 15 metri lungime şi +3,5 metri denivelare. Am topografiat-o pe 27 august 1980. În apropierea intrării (imaginea 6) era un culcuş de animal.
6
7 De sub şaua dintre Munţii Laptele, la nord şi Rabla, la sud, privim abruptul vestic al Muntelui Laptele.