De la Mihoveni la Suceava (Iţcani), de-a lungul Râului Suceava, Podişul Sucevei
1
De pe malul drept privim spre uriaşul viaduct peste Râul Suceava (foto 1). Urcăm malul abrupt şi ne deplasăm până în mijlocul viaductului de unde ne uităm spre amonte, către porţiunea de râu parcursă până aici (foto 2).
2
Iată şi două fotografii comparative, prima făcută toamna (foto 3) şi una iarna (foto 3a) spre malul drept; se pun în evidenţă formele de relief, alunecările de teren.
3
3a
Încă două fotografii comparative, luate din acelaşi loc, toamna şi iarna, tot spre amonte (foto 4 şi 5), dar spre malul stâng.
4
5
De pe viaduct privim spre baza lui, iarna; în perioadele foarte geroase râul îngheaţă. Gheaţa are dantelării spectaculoase (foto 7). Dacă ne deplasăm de pe viaduct spre drumul E85 vom observa mai bine abruptul de pe malul drept al Râului Suceava precum şi o parte din satul Mihoveni (foto 8). Mai aproape de drumul E85 putem vedea valea râului, spre amonte, cu deschiderea dintre dealurile de pe ambele maluri (foto 9).
7
8
9
Revenim la viaduct şi privim spre aval. Iarna râul este şi aici parţial îngheţat (foto 10). În partea stângă, în imaginea 10, se văd primele case din cartierul sucevean Iţcani. Privim şi spre drumul E85 (foto 11); în ultimul plan, în stânga imaginii, se observă dealul pe care am început traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/rezervatii-arboricole-la-patrauti-si-calinesti-cuparencu-casa-bunicilor-lui-eminescu-podisul-sucevei şi în aceeaşi imagine, în partea dreaptă în ultimul plan, se află drumul de acces la mănăstirea Dragomirna, traseu descris la https://sites.google.com/site/romanianatura39/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/dragomirna-rezervatia-de-fagi . După ce admirăm priveliştea care se deschide spre est continuăm deplasarea. De pe malul stâng, după ce am depăşit viaductul, peisajul arată ca în imaginea 12.
10
11
12
Ne depărtăm şi surprindem iarna troienile de zăpadă sub abruptul mal drept (foto 13). Aceeaşi porţiune, văzută de pe malul stâng, dar toamna, este redată în imaginea 14. În ziua în care am parcurs iarna această porţiune de râu am surprins un stol de raţe sălbatice (foto 15). Acestea staţionează temporar prin stufărişurile de pe malul râului.
13
14
15
Dacă ne apropiem de cursul apei vom observa mai bine anumite fenomene, iarna. Apa din vecinătatea malului este îngheţată (foto 17) iar spre mijlocul râului se văd sloiuri (foto 18).
17
18
Ceva mai la vale râul are o mică porţiune cu căderea mai mare, unde nu îngheaţă (foto 19) dar am surprins aici acel fenomen de „fierbere”, atunci când temperatura apei este mai mare decât temperatura exterioară iar din apă se desprind vapori (foto 20). La mică distanţă de suprafaţa apei se vede o zonă cu ceaţă. Aici am realizat un scurt film în care se vede acest fenomen dar şi cum apa transportă mici sloiuri: https://youtu.be/FOKasmvXDl4 .
19
20
Continuăm deplasarea. Malul drept mai are porţiuni de abrupt (foto 21) iar în partea cealaltă, pe malul stâng, râul se desparte în două braţe (foto 22). Ceva mai la vale braţele se reunesc iar cursul este destul de domol (foto 23).
21
22
23
Porţiunea pe care o traversează râul este una deluroasă. De pe malul stâng am privit dealurile de pe malul drept (foto 24). Ne apropiem de oraşul Suceava, reşedinţa judeţului omonim. Spre înapoi râul arată ca în imaginea 25.
24
25
Râul face un cot mare spre stânga. Acolo, iarna, lumina soarelui nu ajunge aproape deloc din cauza unui pâlc de pădure dar şi a malului destul de înalt. De aceea apa aici îngheaţă de la un mal la altul (foto 26). Trecem de câţiva piloni care probabil că au susţinut o conductă sau o punte mai veche şi ajungem într-un mic luminiş de unde privim spre înapoi (foto 27). Iată aceeaşi porţiune văzută de la nivelul râului (foto 28). Am fotografiat acei piloni şi de pe malul stâng, toamna (foto 29).
26
27
28
29
După cotul cel mare, râul se îndreaptă pentru a intra din plin în oraş, prin partea sa nordică (foto 30). Partea principală a oraşului Suceava este la sud de râu, pe mai multe coline. Râul traversează o porţiune de stufărişuri şi copaci specifici luncilor. Deoarece cursul este foarte, foarte domol aici, iarna îngheaţă puternic şi câteodată gheaţa crapă de la un mal la altul (foto 31). Spre sud vedem satul Şcheia (foto 32). În partea stângă a acestei fotografii se observă dealul pe care am făcut traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura41/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/cetatea-scheia-langa-suceava .
30
31
32
Malul stâng este îndiguit (foto 33) şi găsim o potecă care se strecoară prin stufăriş, pe care o vom urma până la podul de la Iţcani (foto 34). Porţiunea este acoperită de răchite dese (foto 35).
33
34
35
Nu suntem departe de podul rutier de la Iţcani. Privim spre malul drept (foto 36). Cu cât ne apropiem de pod cu atât porţiunea de stufăriş este mai mare, mai deasă (foto 37). Dacă ne vom deplasa pe malul drept, foarte aproape de pod, trecem peste un mic afluent al Sucevei, Pârâul Şcheia. Există şi un mic pod peste acest pârâu. În imaginea 38 am surprins confluenţa celor două cursuri de apă.
36
37
38
Ajungem la podul de la Iţcani, de pe care am făcut în diverse anotimpuri fotografii spre amonte şi aval. Iată, iarna, cum arată râul spre amonte (foto 39). De pe malul drept, de sub pod, am făcut fotografia 40. Este un pod istoric. Am făcut o fotografie şi de pe malul stâng, pe sub pilonii de susţinere (foto 41).
39
40
41
Tot spre amonte, dar toamna, Râul Suceava arată ca în imaginea 42. Spre aval, am surprins iarna, în imediata vecinătate a podului, fenomenul de „fierbere” a apei (foto 43).
42
43
Sunt câteva construcţii hidrotehnice aici iar toamna, aceeaşi porţiune arată ca în imaginea 44.
44
