Trei peşteri pe Custura Sărăţii, în Munţii Făgăraș / Făgăraşului

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)  


Porţiunea de creastă principală a Munţilor Făgăraşului situată între Vârful Şerbota şi Vârful Sărăţii, locuri delicat de parcurs atunci când avem bagaj greu şi/sau voluminos, se numeşte Custura Sărăţii. Iat-o, ilustrată, cu hartă, descrisă la şi la. 

1   Vedere de pe Vârful Negoiu, spre vest. Foto: Ică Giurgiu.

Custura Sărăţii, în centrul imaginii, vertical, văzută coborând de pe Vârful Negoiu. Ea urcă până pe Vârful Şerbota, de unde, la dreapta, se desprinde marcaj către cabana Negoiu. Foto: Vasile Bouaru (Rădăuţi).

Pentru a ajunge la peşterile de aici pornim de pe Vârful Şerbota (2331 metri), pe marcajul de creastă, bandă roşie, spre est. Coborâm accentuat şi la 2240 metri altitudine intersectăm pe dreapta marcajul bandă galbenă/ bandă albastră (Vf. Şerbota - Vf. Sărăţii). La 2180 metri altitudine ajungem la un punct de cotă minimă a Custurii. La aproximativ 10 metri în linie dreaptă şi mai sus cu 5 metri se află intrarea principală în Peştera 2 de pe Custura Sărăţii; este situată pe faţa sudică a crestei, chiar lângă marcaj, pe drepta cum cobori, acolo unde lăţimea coamei este de aproximativ 2,5 metri.

De la Peştera 2 urcăm uşor, apoi coborâm pe faţa nordică, la 2170 metri altitudine, iar de acolo suim iar, la 2220 metri. De aici trecem pe faţa sudică a crestei, imediat apoi pe cea nordică, unde poteca marcată coboară şi în stânga găsim intrarea în Peştera 1 de pe Custura Sărăţii.

Mai departe coborâm pe faţa nordică până la 2200 metri altitudine şi urcăm de acolo la 2230 metri, unde ieşim pe faţa sudică. Apoi urcăm uşor până la 2240 metri; înspre dreapta, pe faţa sudică a crestei, începe marcajul bandă galbenă/ bandă albastră care duce pe o cale mai comodă pe Vârful Şerbota.  

Peştera 1 de pe Custura Sărăţii 


A fost descoperită şi cartată la 19 iulie 1977 de Gabriel Silvăşanu şi Dan Nanu. 2220 metri altitudine. Recercetată pe 2 septembrie 1987 de Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu. Dincolo de intrarea relativ modestă (1,2 x 1,2 metri), dimensiunile galeriei permit folosirea zonei vestibulare ca un bun adăpost în caz de vreme nefavorabilă, pentru câteva persoane. Galeria este uşor descendentă până la o săritoare de 2,5 metri. De acolo pornesc două ramuri scurte, ambele terminate cu bolobani căzuţi.

Este o cavitate formată prin tracţiune gravitaţională, în şisturi cristaline. 16 metri dezvoltare, denivelare 5,4 (-4,2/ +1,2) metri, extensie 9,1 metri, indice de ramificare 1,75. La data descoperirii, record naţional de altitudine pentru peşterile în şisturi. 

3  Peştera 1 de pe Custura Sărăţii. Gabriel Silvăşanu deasupra săritorii de 2,5 metri. Foto: Ică Giurgiu. 

Peştera 2 de pe Custura Sărăţii 


A fost descoperită şi cartată în august 1978 de Gabriel Silvăşanu, Dan Nanu, Ică Giurgiu. Recercetată pe 2 septembrie 1987 de Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu.2185 metri altitudine. Deschiderea A este uşor de observat; în stânga ei se mai poate pătrunde în peşteră printr-un puţ de 4 metri, cu gura de 0,5 x 0,3 metri. Galeriile care pleacă de la intrări jonţionează în zona unei săritori de 1,5 metri; dincolo de aceasta podeaua nu mai coboară iar pereţii se apropie treptat.

Cavitate formată prin tracţiune gravitaţională, în şisturi. 25 metri dezvoltare, denivelare 6,2 (-5/ +1,2) metri, extensie 9,9 metri, indice de ramificare 2,52. 

5  Peştera 2 de pe Custura Sărăţii. Cu Gabriel Silvăşanu şi Eliza Anghel. Foto: Ică Giurgiu.

Peştera 3 de pe Custura Sărăţii

 

Descoperită şi cartată de Gabriel Silvăşanu şi Cătălin Olteanu, la 26 august 1993. De la intersecţia Izvorului Sărăţii cu poteca marcată spre cabana Negoiu (triunghi albastru; vezi harta masivului la https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/fagarasului/muntii-fagarasului-harta-anul-2012 ) se urcă pe firul apei. Ocolim prin stânga cascada şi ajungem deasupra ei, în partea superioară a circului glaciar. Urcăm în continuare, printre bolovani, până la baza Custurii Sărăţii. Suntem aproximativ la mijlocul căldării glaciare. Suim spre creastă, marcată cu bandă roşie, trecând câteva porţiuni delicate. La aproximativ 20-30 metri deferenţă de nivel sub creastă, la 2195 metri altitudine, se află deschiderile A şi B ale peşterii. Intrarea C iese chiar în versant şi nu recomandăm abordarea ei dinspre exterior.

Peşteră formată în şisturi. 40 metri dezvoltare totală, -5 metri denivelare, extensie 14,2 metri, indice de ramificare 2,82.

Vârful Negoiu, Munţii Făgăraşului. Foto: Dinu Boghez.