5 peşteri pe Vârful Călţun - una cu gheaţă; 7 peșteri pe Vârful Lespezi - 2 cu gheață, în Munţii Făgăraș / Făgăraşului
1 Creasta principală a Munţilor Făgăraşului, vedere dinspre est. Foto: Ică Giurgiu.
2 Vârfurile Lespezi şi Călţun văzute dinspre sud, de pe extremitatea nordică a Muntelui Podeanu. Foto: Ică Giurgiu, Mugurel Mocanu.
Continuăm pe bandă roşie şi după aproximativ 10 minute ajungem la ramificarea spre stânga a potecii, însemnată cu bandă galbenă. Părăsim marcajul principal şi începem să urcăm spre sud; ajungem la o treaptă care se termină cu o şa foarte îngustă: Strunga Doamnei (2342 m). De cealaltă parte suntem pe versantul sudic al masivului. Coborâm lin pe faţa sud-estică a Piciorului Negoiului, apoi urcăm uşor.
Imediat întâlnim pe stânga (2290 m altitudine) (50 minute până în acest loc de la Lacul Călţun), venind dinspre Căldarea Berbecilor, poteca marcată cu bandă albastră, care ajunge aici de la Arefu, peste Muntele Podeanu. O vom urma coborând spre sud-est est, până aproape de fundul căldării. Pe vreme bună nu sunt probleme de orientare dar pe ceaţă apare risc de rătăcire. Poteca ajunge apoi sub stâncile din marginea estică a Căldării Berbecilor, de unde începem să urcăm abrupt pe malul drept (geografic) al unui vâlcel cu apă puţină. Curând ajungem la o porţiune stâncoasă şi înclinată unde marcajul o ia spre dreapta, traversând firul de vale. Ne aflăm la aproximativ 2255 m altitudine (cam 35 minute faţă de reperul de timp anterior). De aici mergem la stânga, în direcţia nord nord-vest, ghidându-ne în permanenţă pentru a câştiga altitudine.
Avansăm apoi la limita dintre panta înierbată, în stânga şi feţele de stâncă lucioasă care se prăvălesc adânc spre dreapta (imagini 1, 2). Aceste feţe dau numele principalului vârf, Lespezi, ele fiind vizibile de la mari distanţe, ca de exemplu de pe coronamentul barajului de la Vidraru sau de pe Muntele Dara (ultima zonă de peste 2500 metri din estul culmii principale a Masivului Făgăraşului). După aproximativ 40 minute de la părăsirea potecii marcate ajungem pe Vf. Lespezi (2517 metri).
harta 3
harta 3a
La 13 metri nord nord-est de vârf se află intrarea Peşterii 1 de pe Lespezi (vezi harta 3). Toate peşterile de pe Vârful Lespezi sunt descrise la şi la. Cele şapte cavităţi cumulează 252,3 metri dezvoltare şi 38,2 metri denivelare; se găsesc între 2488-2515 metri altitudine; trei dintre ele au gheaţă.
În imediata apropiere a Vârfului Călţun (2505 metri) se află Peşterile 1 şi 2 de pe Călţun (harta 3), iar spre nord-vest, pe creastă, Peşterile 1, 2 şi 3 din Căldarea Berbecilor (atenţie, zonă cu unele blocuri instabile).
În dezvoltarea acestor cavităţi apreciem că rolul tracţiunii gravitaţionale a fost determinant. Putem să încadrăm peşterile într-un tip de pseudocarst nivoglaciar.
Câteva recorduri ale peşterilor din zonă
Peştera 4 de pe Vârful Lespezi (harta 3a) este cavitatea cu gheaţă situată la cea mai mare altitudine în România (2496 metri).
Peştera 5 de pe Vârful Lespezi este cea mai dezvoltată şi ramificată cavitate în şisturi din ţară; este situată pe locul patru în lume la dezvoltări şi pe locul opt în lume la denivelări (potrivit Atlas des cavités non calcaires du monde/ Atlasul peşterilor în roci necalcaroase din lume, de Claude Chabert şi Paul Courbon - Uniunea Internaţională de Speologie, 1997). Cu ocazia celui de al 10-lea Congres Internaţional de Speologie (Budapesta, 1989) s-a realizat o sinteză - Marile cavităţi mondiale în roci necalcaroase - în care Peştera 5 de pe Vârful Lespezi apare pe locul doi în lume la dezvoltări.
Peştera 3 de pe Vârful Lespezi se află la 2507 metri altitudine; record naţional de altitudine pentru peşterile în şist.
Peștera 1 de pe Vârful Lespezi
A fost descoperită (harta 3a) de Ică Giurgiu și Dan Nanu, în august 1978. Cartată de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu, pe 31 august 1987.
Intrarea cavității este situată la 13 m nord nord-vest de Vf. Lespezi, într-un canion aflat pe piciorul care pleacă din vârf în direcția menționată.
După deschiderea de 1,5 x 1,3 m urmează o galerie unică, lungă de 3 m, a cărei înălțime descrește treptat. În anii reci zăpada se păstrează în porțiunea ei finală. Cavitatea poate servi ca adăpost în caz de vreme nefavorabilă. Dezvoltată în șisturi ca urmare a tracțiunii gravitaționale (nu excludem influența tracțiunii tectonice). 4° C la cota minimă, la data cartării.
3 m dezvoltare, denivelare 1,8 (-0,5/ +1,3) m. Menționăm această cavitate pentru ca acei care o sesizează să îi cunoască dimensiunile reale. Marcată cu L1.
Peștera 2 de pe Vârful Lespezi
A fost descoperită (harta 3a) pe 4 septembrie 1986 de Gabriel Silvășanu, Nicolae Morar, Ionel Ristea și Cristian Mitrea. Recartată pe 31 august 1987 de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Situată pe direcția Vf. Lespezi - Peștera 1 de pe Vf. Lespezi, la 19 m nord nord-est de vârf; cota zero se află la 2512,5 m altitudine. De la Peștera 1 de pe Vf. Lespezi se merge întâi spre est; coborâm pe o brână lată de aproximativ 1 m, orientată est-vest și prin capătul ei vestic ne lăsăm până la nivelul unei alte brâne. La câțiva metri spre est se află intrarea peșterii.
Dincolo de deschiderea mică (0,5 x 0,8 m înălțime) pătrundem într-o diaclază de 0,4-0,3 m formată între două strate de șisturi, cu pereții umezi. În partea ei centrală înălțimea ajunge la 6 m iar din tavan, printr-un loc impenetrabil pentru noi, pătrund raze de lumină. Cavitate formată prin tracțiune gravitațională.
9,9 m dezvoltare, denivelare 6 (-2/ +4) m, extensie 9,6 m, coeficient de ramificare 1,03.
La data descoperirii, Peștera 2 de pe Vârful Lespezi devenea cavitatea situată la cea mai mare altitudine din România: 2516,5 m. Record național de altitudine și pentru peșterile în șisturi. Marcată cu L2.
Peștera 3 de pe Vârful Lespezi
A fost descoperită (harta 3a) și cartată la 31.08.1987 de Gabriel Silvășanu și Ică Giurgiu. Situată la 8 m de Vf. Lespezi, pe direcția nord nord-vest.
Un puț cu gura strâmtă (0,5 x 0,3 m) permite accesul într-o cavitate de tracțiune gravitațională, formată în șisturi, cu podeaua plină de bolovani. Prin decolmatare se pare că dezvoltarea golului ar putea spori. Cota zero a peșterii se află la 2517 m altitudine, ceea ce înseamnă cavitatea situată la cea mai mare înălțime din țară. Record național de altitudine și pentru peșterile în șisturi.
10 m dezvoltare, denivelare -2 m, extensie 5,3 m, coeficient de ramificare 1,88.
Peștera 4 de pe Vârful Lespezi
A fost descoperită (harta 3a) și cartată la 31.08.1987 de Gabriel Silvășanu și Ică Giurgiu.
Intrarea inferioară, mai ușor de reperat, este situată la vest sud-vest de Vârful Lespezi, la aproximativ 25 m în linie dreaptă de șaua aflată la 15 m sud sud-vest de vârf. Cota zero se află la 2506 m altitudine.
Cavitatea este compusă dintr-un sistem de galerii relativ incomod de parcurs. În zona de sub intrarea principală găsim gheață perenă; la fel și în galeria înaltă de 1,5 m de sub ea. Apa solidă are în ambele locuri formă de carenă inversă; volumul vizibil a fost apreciat la 2,2 m3.
Peșteră formată în șisturi, prin tracțiune gravitațională. Nu excludem aportul tracțiunii tectonice. 32 m dezvoltare, denivelare 6 (-4 / +2) m, extensie 9,6 m, indice de ramificare 3,33. Este cavitatea cu gheață situată la cea mai mare altitudine din România. Marcată cu cifra 4.
Peștera 5 de pe Vârful Lespezi
A fost descoperită (harta 3b) la 31.08.1987 de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu; cartată pe 104 m dezvoltare și -11,2 m denivelare. În august 1988 aceeași echipă a urcat dimensiunile peșterii la 135 m dezvoltare și -12,2 m denivelare.
Deschiderea inferioară vestică a cavității (cota -2), mai ușor de reperat, se află la 17 m spre vest de Vârful Lespezi, la 2511 m altitudine.
Este o peșteră de tracțiune gravitațională, dezvoltată în șisturi, pe un sistem de diaclaze orientate sud-vest nord-est. Cavitate rece, temperatura înregistrată fiind 1o C la 31.08.1987 și 3o C la 6.08.1995 (Ică Giurgiu, Ana Cândea). Amonte de cota -11,2 apar intercalații de calcar și pereții prezintă ondulații asemănătoare nivelelor de eroziune.
135 m dezvoltare, denivelare -12,2 m, extensie 34 m, coeficient de ramificare 3,97. Este cea mai dezvoltată și mai ramificată peșteră în șisturi din țară. Cu ocazia celui de al 10-lea Congres Internațional de Speologie (Budapesta, 1989) s-a realizat o sinteză - Marile cavități mondiale în roci necalcaroase - în care Peștera 5 de pe Vârful Lespezi apare pe locul doi în lume la dezvoltări. În 1997 (Atlas des cavités non calcaires du monde) ea era situată pe locul 4 în lume la dezvoltări și pe locul 8 în lume la denivelări.
La doi metri de cota -10,6 (extremitatea de sud-vest a peșterii), un bolovan de 1 m3, care nu apreciem că nu ar putea fi spart, împiedică coborârea pe câțiva metri denivelare într-o galerie al cărui capăt nu se vede.
La baza puțului de 3,5 m situat la patru metri distanță de bolovanul amintit mai sus se află o galerie orientată întâi spre nord-est, apoi spre nord-vest, lungă de cinci metri (cu o subdublare în prima ei parte, pe încă doi metri) care comunică impenetrabil cu exteriorul, cam sub intrarea inferioară vestică a peșterii.
De la intrarea inferioară nord-estică (cota -2,7) pleacă pe direcția galenei principale, dar pe sub ea, o galerie lungă de patru metri, îngustă și cu înălțime de un metru.
Peștera 6 de pe Vârful Lespezi
Descoperită și cartată în august 1998 de Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu.
Cavitate cu trei intrări. Accesul inferior, parcă mai ușor de reperat, se află la 19 m nord-vest în linie dreaptă de Vârful Lespezi și la 9 m spre nord de Peștera 5 de pe Vârful Lespezi; cota zero a golului subteran se află la 2501 m altitudine.
Cavitate de tracțiune gravitațională, dezvoltată în șisturi. Dincolo de intrarea de la cota -2,5, a doua galerie pe dreapta este blocată în final cu gheață.
31,4 m dezvoltare, denivelare 6,7 (-5,2 / +1,5) m, extensie 14,4 m, coeficient de ramificare 2,18.
Peștera 7 de pe Vârful Lespezi
Descoperită și cartată în august 1988 de Gabriel Silvășanu și Ică Giurgiu.
La 7,5 m mai jos față de intrarea inferioară în Peștera 6 de pe Vârful Lespezi (cota -3) și la 7 m spre dreapta (est) se află intrarea de jos în Peștera 7 (cota -2,5). Cota zero a Peșterii 7 se află la 2493 m altitudine. Traversarea de la Peștera 6 la 7 trebuie făcută cu atenție din cauza denivelărilor, instabilității unor blocuri și a expunerii deasupra abruptului nordic al Vârfului Lespezi; priveliște deosebită asupra Lacului Călțun.
Peștera 7 este formată în principal de o galerie centrală, cu importante variații de lățime și înălțime. Din zona E spre ieșirea de cotă zero mai există o galerie de 5,5 m lungime, lată și înaltă de 1,5 m, care se termină cu bolovani. Tot din zona E apare gheața care se prelungește pe o galerie inferioară spre puțul de 1,5 m.
Cavitate de tracțiune gravitațională, formată în șisturi. 31 m dezvoltare, denivelare 3,5 (-2,5 / +1) m, extensie 13 m, indice de ramificare 2,38.
harta 3c, toate peșterile de pe Vârful Lespezi
harta 4
Peştera 1 de pe Vârful Călţun
Descoperită pe 26 august 1993 de Gabriel Silvăşanu şi Cătălin Olteanu. Cartată de Gabriel Silvăşanu, Cătălin Olteanu, Alexandru Ungureanu (harta 4). Intrarea peşterii se află la patru metri sub Vârful Călţun, spre sud-vest, la 2501 metri altitudine (harta 3). Pe Vârful Călţun (2505 metri) se poate ajunge dinspre vest, de pe Vârful Lespezi (2517 metri), în zece minute, urmând linia crestei.
Dacă pornim de la Lacul Călţun, mergem până în Portiţa Negoiului, pe marcaj. De aici facem la stânga până în creasta dintre Vârful Lespezi şi Strunga Doamnei, urcând susţinut până la două stânci cu formă deosebită, de neconfundat, botezate Urechile Iepuraşului. Apoi, pe creastă, o luăm la stânga spre Vârful Călţun, trecând câteva locuri delicate ca expunere.
Cavitate dezvoltată în şisturi. 14 metri dezvoltare, denivelare 2 (-1 / +1) metri, extensie 8,2 metri, indice de ramificare 1,7.
Peştera 2 de pe Vârful Călţun
Descoperită pe 26 august 1993 de Gabriel Silvăşanu şi Cătălin Olteanu. Cartată de Gabriel Silvăşanu, Cătălin Ifrim şi George Arsene (harta 4).
Cota zero a peşterii se află la 2485 metri altitudine, spre sud de Vârful Călţun (harta 3). Cavitate formată în şisturi. 28 metri dezvoltare, denivelare -8 metri, extensie 14 metri, indice de ramificare 2.
Peştera 1 din Căldarea Berbecilor
Descoperită de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş, la 30 august 1991. Cartată de Gabriel Silvăşanu (harta 5). Cavitatea se află la jumătatea distanţei dintre vârful de lângă Strunga Doamnei şi abruptul vestic al Vârfului Călţun, la 50-60 metri distanţă de Urechile Iepuraşului, stânci vizibile şi accesibile şi din Căldarea Berbecilor. Peşteră în şisturi. Intrarea se află la 2400 metri altitudine. 10 metri dezvoltare, denivelare -2 metri, extensie 7,6 metri, indice de ramificare 1,31.
harta 5
Peştera 2 din Căldarea Berbecilor
Descoperită pe 30 august 1991 de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş. Cartată de Gabriel Silvăşanu şi Ovidiu Danciu (harta 5). Cavitatea se află la 70-80 metri distanţă de abruptul vestic al Vârfului Călţun, intrarea fiind la 2420 metri altitudine. Peşteră formată în şisturi, cu gheaţă în porţiunea finală. 13 metri dezvoltare, denivelare 3 (-2 / +1) metri, extensie 9,6 metri, indice de ramificare 1,35.
Peştera 3 din Căldarea Berbecilor
Descoperită şi cartată de Gabriel Silvăşanu şi Gabriel Miclăuş, pe 30 august 1991 (harta 5). Cavitate situată la 75-80 m faţă de versantul vestic al Vârfului Călţun, la 2425 metri altitudine. Formată în şisturi. 51 metri dezvoltare, denivelare 7 (-6 / +1) metri, extensie 20 metri, indice de ramificare 2,55. Despre cele trei peşteri din Căldarea Berbecilor putem citi şi la.