Peşteră nouă lângă Vârful Rarău
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
10 mai 2009. Participanti: Sorin Vlonga, Ionut Lazar, Vasile Bouaru.
1
O data cu topirea zapezii am reluat un proiect mai vechi: cercetarea unei pesteri descoperita acum cativa ani pe Rarău. Iata-ne deci echipati si porniti la drum intr-o noua calatorie. Desi plouase cu o zi in urma si in aer inca mai plutea o mica ceata, totusi vremea se anunta buna si cea mai mare satisfactie am avut-o cand in apropiere de Campulung Moldovenesc am zarit Raraul inconjurat de un nor alb si pufos (foto 1).
Din apropierea garii Campulung Est ne inscriem pe drumul care are aproape 14 km lungime si duce pe Rarau (marcat cu punct rosu) (vezi harta, extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983).
Extras din lucrarea autorilor Dimitrie Oancea, Cazimir Swizewsski - Rarau-Giumalau - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983.
La 2 km dupa ce ne-am incris pe acest drum trecem prin Cheile Izvorul Alb, dupa numele paraului pe care il urmam pana in varf. Aceste chei sunt flancate pe partea stanga in sensul de urcus de o impresionanta stanca numita Piatra Buhei iar pe partea dreapta de alte stanci de dimensiuni mai mici dar la fel de impresionante (foto 2; in primul plan, in stanga, partea inferioara a Pietrei Buhei iar in ultimul plan Masivul Rarau, cu releul de pe varf).
Ne abatem din drumul principal si urcam in circa 10 minute pe aceasta stanca. Din varful Pietrei Buhei se deschide o frumoasa priveliste atat asupra Masivului Rarau cat si a Vaii Izvorului Alb (foto 3 - din varf, ultimile case din Campulung par niste jucarii; pe la baza stancii se observa Paraul Izvorul Alb; foto 4 - Masivul Rarau, se observa releul de televiziune pe varf; foto 5 - Valea Izvorului Alb, traseul pe care trebuie sa-l parcurgem).
2
3
4
5
Ne intoarcem la drum si reluam traseul. Dupa circa 7 km de la gara incep si primele scurtaturi iar drumul asfaltat are primele serpentine. In curand trecem pe langa schitul Rarau si imediat dupa el incepe o noua scurtatura. Urcam incet, drumul nu ridica nici un fel de dificultati. Din scurtatura in scurtatura, urmand aceeasi poteca marcata cu punct rosu ajungem la o intersectie de unde se desprinde spre dreapta fata de sensul nostrum de urcus un drum spre satul Chiril aflat pe partea cealalta a Raraului, pe Valea Bistritei. Chiar in fata noastra se vede o frumoasa stanca, Piatra Soimului.
Noi urmam drumul din stanga, care ne scoate foarte aproape de cabana Rarau dar nu mergem spre ea ci continuam urcusul pe drumul care duce spre releul de televiziune din varful muntelui. Treptat iesim din padure in pajistea alpina si depasim cabana pastorala. Imediat dupa aceasta cabana parasim drumul si ne inscriem pe o poteca ce urmareste o curba de nivel. Directia este tot spre varf insa nu este necesar sa urcam ci mergem mai departe pe langa liziera padurii din stanga noastra.
Undeva in spate ni se deschide o frumoasa panorama asupra altui munte celebru din zona, Giumalaul (foto 6) iar in dreapta noastra se ridica maiestuos spre cer Pietrele Doamnei (foto 7). Mergem pe poteca noastra pana sub releu, unde vom observa lateral stanga fata de directia de mers niste pereti de stanca spre care ne abatem intrand in padurea de sub ei.
6 Ionut Lazar si Sorin Vlonga admira Giumalaul.
7
Coboram pe sub acesti pereti circa 200 m pana intalnim o gura a unui vechi tunel sapat se pare de austrieci, acum mai bine de un secol si care strabate versantul pe care se afla releul de televiziune (foto 8 - intrarea in tunel). Intram in tunel, pe care il strabatem in circa 15 minute si care are in cealalta parte trei iesiri. Prima o vom observa pe partea dreapta in sensul de parcurs al tunelului si da intr-un perete abrupt. A doua se afla pe partea stanga in sensul de mers si este cea mai spectaculoasa pentru ca da tot intr-un perete abrupt dar de unde ni se ofera o splendida pespectiva asupra Vaii Izvorului Alb (foto 9). In fine, ultima iesire da in padurea din partea de abrupt a Raraului, undeva pe sub releul de televiziune. Intr-o iarna am intalnit in acest tunel stalagmite de gheata precum si draperii din gheata (foto 24, 25).
8
9
24
25
O data iesiti din tunel ne abatem 50-60 m spre dreapta, urmand o firava poteca, pana la niste stanci de mici dimensiuni, primele pe care le intalnim si carora in mod normal nu le-am acorda atentie. Dar, daca vom urca cativa metri pana la o mica grota care se vede in fata noastra vom ajunge la intrarea in pestera pe care vrem sa o cercetam.
Ne echipam corespunzator pentru o coborare in pestera. Intrarea este foarte ingusta (foto 10) si se continua cu o fisura de circa 9 m lungime, aproape orizontala. Probabil ca daca cineva ar vrea sa intre ar fi oprit de faptul ca aceasta fisura este ingusta pana la 26 cm si pe alocuri ajunge la 40 cm (foto 16). O data depasita aceasta portiune orizontala intalnim doua guri descendente, una extrem de ingusta, pe unde nu se poate intra si a doua suficient de larga si pe care continuam sa inaintam (foto 11). Folosim si o coarda pentru siguranta si pentru a ne sprijini.
10 Ionut Lazar, la intrarea pesterii.
11
12
Pe peretii pesterii dezvoltate in calcar se observa multe concretiuni, inceputuri de stalagmite si stalactite. Ceea ce ne-a uimit este tunelul descendent care are o forma foarte interesanta (foto 12) (perfect explicabila din punct de vedere al evolutiei pesterii, aratand etape succesive ale curgerii apei - nota, Ica Giurgiu). La inceput este de forma aproximativ eliptica, cu axa mare de aproape 50 cm apoi devine aproape triunghiular. Coboram pe acest tunel circa 40 m (foto 13).
13
14
Ajungem apoi la o saritoare pe care o masuram: 6 metri (foto 15). Dupa saritoare mai parcurgem circa 20 m aproape orizontali, printr-o galerie foarte ingusta dar care permite ca un om sa stea in picioare si sa se strecoare pana dam de capatul pesterii (foto 14). Peste tot aceleasi mici concretiuni calcaroase care uneori ne impiedica la inaintare.
Dupa ce facem cateva masuratori si fotografii, parcurgem pestera in sens invers. Apreciem adancimea la circa 50 m. Ajunsi din nou afara constatam ca intre timp a plouat. In apropierea pesterii intalnim o tufa de liliac salbatic (foto 17).
16
17
Dupa ce strangem echipamentul ne gandim ca in timpul care ne-a mai ramas ar fi bine sa dam o tura prin imprejurimi. Astfel, parcurgem tunelul de sub releu in sens invers si dupa ce iesim in partea opusa urcam spre stanga pana ajungem la drumul care duce spre releu, foarte aproape de Varful Rarau. Urcam si varful pentru ca vremea tine cu noi si peisajul este magnific. Doar inspre Caliman se vad ceva nori mai incarcati de ploaie (foto 18).
18
20
21
23
De pe varf ne gandim sa trecem si pe la Pietrele Doamnei asa ca incepem sa coboram iar pe drum si apoi sa ne abatem spre stanga, pana sub Piatra Ciobanului, cea mai mica dintre Pietrele Doamnei si pe care se poate urca fara probleme. O data ajunsi in varful acestei pietre urmarim spectacolul pe care ni-l ofera natura: o panza de ploaie inspre Muntii Caliman. Coboram cu mare atentie de pe Piatra Ciobanului inspre celelalte Pietre ale Doamnei. O lume de stanci impresionante .... (foto 20).
Pentru ca se apropie seara coboram pe sub piatra mare, care domina prin maretie Raraul (foto 21). In cateva minute depasim si hotelul alpin, de unde ne gandim ca ar fi bine ca la coborare sa ne abatem si pe la Piatra Soimului, aflata la circa 10 minute de mers fata de hotel si spre care sunt indicatoare. Dupa parcurgerea unei mici portiuni de munte ajungem si in varful acestei stanci de unde admiram un frumos apus de soare precum si Pietrele Doamnei (foto 23). De la Piatra Soimului ne intoarcem la drumul asfaltat de unde coboram inapoi in Campulung Moldovenesc, bucurosi dupa tura facuta sus pe Rarau.
30 Cu rosu am marcat traseul care porneste din Campulung Moldovenesc pe la Valea Caselor si Moara Dracului. Traseul urmeaza Paraul Valea Caselor. Traseul nu este pe cresta ci pe un drum forestier, pe valea dintre munti. Din Cheile Moara Dracului traseul urca prin padure pana in poiana care se vede in partea stanga a pozei si de acolo urca tot prin padure si ajunge dupa stancile cele mari si albe care se vad in al doilea plan. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.
31 Dupa ce depaseste acele stanci albe si mari din imaginea anterioara, traseul iese in pajistea alpina si urmeaza ce am marcat cu rosu, spre varf sau spre hotelul alpin; varianta marcata cu albastru trece pe sub un grup de stanci numite Popii Raraului, care merita sa fie vazute, nu sunt foarte inalte dar sunt spectaculoase. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.
32 Varianta marcata cu albastru trece pe sub Popii Raraului si intalneste un drum care vine de la codrii seculari de la Slatioara si duce spre hotetul alpin Rarau. Acest drum se intersecteaza cu drumul care coboara de la releul de televiziune aflat in imediata apropiere a Varfului Rarau. Tot in acest drum da si traseul care vine de la Moara Dracului, cel marcat cu rosu in poza anterioara. Traseul marcat cu cruce rosie care vine de la Moara Dracului se intersecteaza cu drumul de la Slatioara intr-o sa inainte de varf daca venim dinspre Moara Dracului, numita Saua Ciobanilor, de unde se mai desprinde un traseu marcat cu cruce galbena care coboara spre Campulung, prin padure, pe Limpedea. Imagine facuta din vecinatatea Varfului Rarau.
33 Flori care seamana cu toporașii; 10 mai 2009, pe o stanca aflata intre Pietrele Doamnei.