Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime, 174 metri (-158/ +16) denivelare, o peșteră pentru generații de exploratori

continuare de la

Descrierea peșterii

Gura Ponorici, orientată spre est (harta 2), se află la aproximativ 5 metri deasupra fundului/ talvegului Văii Ponorici/ Ponorului (hărțile 3, 4). 

Pătrundem în subteran printr-o deschidere triunghiulară (imagini 5, 6) cu baza de 25 metri și înălțime de 15 metri.

De la Marea Difluență pârâul subteran curge pe Galeria Cioclovina (lungime 220 metri), un tronson cu forme de eroziune (imaginea 17), scurgeri parietale (imaginea 18) și prăbușiri concreționate, până la Sifonul 6. La joncțiunea Galeriei Cioclovina cu Galeria cu Nisip apar în albie, bine vizibile doar la debite scăzute, frumoase depuneri calcitice, acum bine lustruite de apă (imaginea 19). Apa dispare în Sifonul 6 și apare, în Sifonul 7. De pe Galeria Cioclovina trecem pe Galeria cu Nisip (înălțimi de până la 8 metri, forme de eroziune ample, depozite mari de nisip și argilă fină) și ajungem în Sala Mare Cioclovina.

Tot de la Marea Difluență pornește și Galeria Lacurilor (370 metri lungime, înălțimi de până la 12 metri) (imagini 20-23), acum lipsită de un curs permanent, în care întâlnim depuneri masive și acumulări de apă de percolație reținută temporar pe un strat de argilă. Zonele mai ridicate ale planșeului, în parte stalagmitat, sunt acoperite cu stalagmite, stalactite, gururi, cristale de calcit. Galeria Lacurilor, după ce trecem de Târâșul Roșu (zonă cu prăbușiri care par să se taseze ușor), ajunge și ea în Sala Mare Cioclovina (80 metri lungime, 15-25 metri lățime), puternic denivelată, cu partea dreaptă geaografic rămasă mult suspendată deasupra părții stângi (în medie 10-12 metri). 

 Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime/ dezvoltare totală (cartată de Aurel Ioța, Christian Megulete, Constantin Farmache, Horia Mitrofan, Marian Ioța, Vasile Giurgiu, Dorinela Vătafu), a fost modelată de apele Pâraielor Ponorici și Calianul, într-un pachet de calcare jurasice. Probabil că într-o fază inițială, apa Pârâului Ponorici, drenându-se prin intrarea Ponorici, a modelat împreună cu apele de percolație zona Sălii Ponorici, îndreptându-se către Marea Confluență unde, probabil, se unea apa Pârâului Calianul. În continuare, cursul subteran abia format, folosind un sistem de fracturi foarte clar evidențiat la partea superioară a galeriilor, curgea spre vest pe traseul Galeria Înaltă - Galeria cu Baldachine - Galeria Lacurilor - Sala Mare Cioclovina - intrarea Cioclovina cu Apă. Ca urmare a părăsirii intrării Ponorici de către apă, prin coborârea nivelului ei, pârâul subteran a ajuns în Galeria Ponorici prin Galeria Lumânărilor și prin diaclaza din baza pragului de 15 metri aflată la nord de Sala Mare Ponorici. Probabil că aproximativ în aceeași vreme, pârâul subteran din Galeria Lacurilor începe să curgă prin Galeria Cioclovina (harta 2). În prezent bănuim că apa Pârâului Ponorici se pierde și spre Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate în care se unește cu apa Pârâului Calianul. Extremitatea nord-vestică a Galeriei Cioclovina (adică Galeria cu Nisip) rămâne treptat seacă, apele circulând acum între sifoanele 6 și 7 pe un traseu inaccesibil.

După formarea principalelor direcții de drenaj în subteran, galeriile au trecut prin etape de umplere prin aluvionare (Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate) și concreționare (Galeria Lacurilor, Galeria Marilor Gururi și Planșee Stalagmitate, Galeria Baldachinelor). Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă este traversată de un curent permanent de aer, sesizabil, mai puternic în sectoarele strangulate ale galeriilor.

Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă este o cavitate dificilă pentru vizitatorul aflat la prima ei parcurgere. Este de dorit să alegem o perioadă când debitele subterane sunt scăzute, altfel, anumite scurte sectoare se pot sifona. Intrarea prin Ponorici și ieșirea prin Cioclovina necesită 35 metri scară, 35 metri coardă, pitoane.

Pentru unele persoane cu circumferință mai mare a cutiei toracice, trecerea din Galeria Lacurilor în sala Mare Cioclovina, prin Târâșul Roșu ar putea fi o încercare prea dură sau chiar imposibilă. De la Marea Difluență se poate ocoli prin Galeria Cioclovina și Galeria cu Nisip pentru a ajunge în Sala Mare Cioclovina. 

Temperaturi 

Culese pe 17-19 februarie 1974, împreună cu Mihaela Giurgiu. 

17 februarie, Peștera Cioclovina. Temperatura aerului la exterior, ora 13/ 6 grade Celsius. Temperatura apei la exterior, ora 13/ 5,8 grade Celsius. Temperatura aerului în Sala Mare Cioclovina, la baza pragului care trebuie urcat pentru a ajunge în Galeria Tezaurului/ 6,8 grade Celsius. Temperatura aerului la mijlocul Galeriei Tezaurului/ 7 grade Celsius. 

18 februarie, Peștera Cioclovina. Temperatura aerului în Sala Mare Cioclovina, la baza pragului care trebuie urcat pentru a ajunge în Galeria Tezaurului/ 6,8 grade Celsius. Temperatura aerului în Târâșul Roșu/ 7,9 grade Celsius. Temperatura aerului în galeria care urmează după Târâșul Roșu/ 8,3 grade Celsius. La intrarea din Galeria Lacurilor pe Galeria Baldachinelor, temperatura apei 5 grade, temperatura aerului 6 grade. Spre extremitatea sudică a galeriei cu Nisip, temperatura aerului 6,2 grade. 

19 februarie, Peștera Ponorici. Temperatura aerului la intrare, la ora 14/ 5,5 grade Celsius. Temperatura aerului la baza pantei care coboară de la intrarea Ponorici, 9 grade Celsius. 

Galeriile din portalul surplombat Ponorici 

Pe 31 mai 1986 (imaginile 31, 32) am explorat galeriile din portalul surplomat al intrării ponorici, ridicând astfel dimensiunile Peșterii Ponorici - Cioclovina cu Apă la 7916 metri lungime/ dezvoltare totală; denivelare 174 (-158/ +16) metri.