Peșteră nouă pe Dealul Balena/ Ienicerilor, lângă localitatea Baia, județul Tulcea
1 Localitatea Baia (centru dreapta), vedere dinspre sud, de pe șoseaua către Tulcea. În fundal, centru stânga, Dealul/ Dealurile Balena. Cel mai înalt dintre ele, către dreapta, neîmpădurit, apare pe harta topografică drept Ienicerilor.
2 Detaliu din imaginea 1. În centrul pozei, cel mai înalt, fără pădure, este Dealul Balena/ Ienicerilor.
3 Detaliu din imaginea 2. În centrul fotografiei, cel mai înalt, fără pădure, este Dealul Balena/ Ienicerilor.
3a Extras din harta topografică L-35-118-C.
3b Extras din harta topografică L-35-118-C-b.
4 Pe Dealul Balena/ Ienicerilor, rușcuță de primăvară la jumătatea lui martie 2019.
4a Dealul Balena/ Ienicerilor, zona cea mai înaltă, vedere de pe drumul la care se face referire în text.
4b Dealul Balena/ Ienicerilor, zona cea mai înaltă, vedere de pe drumul la care se face referire în text, detaliu din imaginea 4a.
4c Dealul Balena/ Ienicerilor, zona cea mai înaltă, vedere de pe drumul la care se face referire în text, detaliu din imaginea 4b.
Localizare
Folosim pentru început trei detalii extrase de pe Google Maps (https://www.google.com/maps/@44.7610821,28.5194719,39576m/data=!3m1!1e3 ). Mergem din localitatea Baia pe șoseaua către Tulcea și la ieșirea nordică din localitate (imaginea 0a) găsim imediat un drum de pământ („la negru” cum spun localnicii unor astfel de căi de acces) care se îndreaptă spre vest. Intrați pe el, către dreapta noastră se ridică ocupând orizontul dealurile pe culmea cărora sunt eoliene (imagini 1, 2, 3, 4a, 4b, 4c). O ramificație spre dreapta a drumului de pământ ne „trage” către dealuri dar nu aceasta este calea comodă de avansat cu un Logan (șanturi apar pe mijlocul ei). Ne întoarcem la drumul pe care am venit din localitatea Baia și continuăm să avansăm către culmea dealurilor. Apare spre dreapta (nord-est) un drum pietruit pe porțiuni bune, mai lat și mai prietenos cu autoturismul, ducându-ne printre Dealul Ienicerilor (stânga) și Dealul Carierei (dreapta) (vezi harta 3b). Pe el avansăm pe sub buza dealurilor (imagini 4a, 4b, 4c) până când calea noastră de rulare începe să coboare. Sosim imediat la o ramificație de unde spre stࣸânga începe să urce un drum bine pietruit, roșiatic la culoare, care duce chiar pe culmea Dealului Ienicerilor (potrivit hărților topografice), la baza unei eoliene (patru metri diametru). Acest deal este numit de către localnici Balena. Nici o persoană dintre cele cu care am discutat nu cunoaște toponimul Luna.
Imaginea 0b este formidabilă, ea dezvăluind relieful carstic deosebit care înconjoară zona cu eoliene. Imediat ce coborâm din mașină la poalele eolienei, descoperim cu privirea relieful din imaginile 5 și 6, aflat către sud, imediat la picioarele noastre. Desigur, lucrările necesare pentru drumurile de acces și înălțarea eolienelor au modificat partial, uneori consistent, aspectul locurilor. Acum ne dăm seama că puteam ajunge mai ușor aici (imaginea 0b) venind dinspre șoseaua care merge la Ceamurlia de Sus. De pe Dealul Ienicerilor priveliștea este generoasă pe vreme bună și concluzionăm că de fapt și pe alte dealuri din jur ar trebui să mergem (vezi harta 3a), inclusiv la nord de șoseaua care duce spre Ceamurlia de Sus, pentru a vedea dacă nu cumva și acolo sunt exprimări ale vreunui relief carstic.
5 Dealul Balena/ Ienicerilor, zona cea mai înaltă, vedere de pe drumul care ajunge la poalele eolienei aflată cel mai sus în imaginea 4c. Lacul Golovița este în fundal și vederea duce până la Marea Neagră.
6 Dealul Balena/ Ienicerilor, zona cea mai înaltă, vedere de pe drumul care ajunge la poalele eolienei aflată cel mai sus în imaginea 4c. Unde se află persoanele din imagine este intrarea în Peștera de pe Dealul Balena.
7 Intrarea în Peștera de pe Dealul Balena/ Ienicerilor.
8 David Mălăuț și Ică Giurgiu la intrarea în Peștera de pe Dealul Balena/ Ienicerilor.
9 Dolină și posibilă intrare de peșteră.
10 Dolină și posibilă intrare de peșteră.
11 Dolină și posibilă intrare de peșteră. Exact așa arată stratele și la intrarea în peștera de pe Dealul Balena.
12 Rușcuța de primăvară accentuează parcă, la jumătatea lui martie 2019, ariditatea locului.
13 Stalactită descoperită la exterior, nu departe de intrarea în Peștera de pe Dealul Balena.
Probabil pe acest Deal al Ienicerilor se află/ se afla carstul semnalat la https://sites.google.com/site/romanianatura83/home/dobrogea/pesteri-pe-dealul-luna-localitatea-baia-judetul-tulcea, reperele de localizare fiind insuficiente după părerea noastră. Potrivit https://sites.google.com/site/romanianatura83/speologie/catalogul-pesterilor-din-romania-dobrogea și https://www.speologie.org/pestera-nr-3-din-dealul-luna, altitudinea respectivelor cavități era în jur de 60-70 metri.
Carstul de pe Dealul Ienicerilor/ Balena
Am descris mai sus accesul auto pe vârful Dealului Balena/ Ienicerilor și implicit la locul de unde au fost realizate imaginile 5 și 6. La 30 de metri sud-est (imaginea 0b) de capătul superior al drumului industrial care duce la cea de mai sus eoliană de aici se află deschiderea Peșterii de pe Dealul Balena/ Ienicerilor (imagini 7, 8, 14, 15, 16).
14 Ileana Bocanciu, la gura puțului cu care începe Peștera de pe Dealul Balena/ Ienicerilor.
15 Puțul de la intrarea în Peștera de pe Dealul Balena, adânc de 2,5 metri.
16 De la baza puțului de intrare în Peștera de pe Dealul Balena se observă forma rotunjită a dolinei în care se deschide acesta.
17 Aspect tipic al galeriilor din Peștera de pe Dealul Balena, înălțimea lor maximă ajungând la 0,8 metri.
18 Aspect tipic al galeriilor din Peștera de pe Dealul Balena, înălțimea lor maximă ajungând la 0,8 metri.
19 Peștera de pe Dealul Balena, resturi vegetale și cochilia spartă a unei broaște țestoase.
O dolină rotundă, de vreo trei metri diametru are în centru un puț de formă rectangulară, lung de 1,1 metri și lat de 0,6 metri. Peretele dinspre amontele pantei al puțului are 2,5 metri adâncime iar peretele dinspre avalul pantei are 2,2 metri verticala. Dacă punem o busolă (cu 36 de diviziuni, marcate în sens orar) care să vizeze dinspre peretele aval al puțului către peretele lui amonte, pe axul lung al deschiderii către subteran, atunci vom avea vârful acului busolei (nordul) la diviziunea 6. O schiță a peșterii (30 metri lungime, -2,5 metri denivelare), realizată de Ileana Bocanciu și Ică Giurgiu, este în imaginea 21. Aspectul caracteristic al cavității este cel din imaginile 17 și 18. Resturi vegetale și animale din această peșteră apar în imaginea 19. Datele morfometrice ale cavității nu seamănă cu ale nici uneia dintre peșterile semnalate anterior aici.
20 Rocă desprinsă natural din secțiunea unei galerii a Peșterii de pe Dealul Balena, pe care sunt mici concrețiuni.
21
Mai jos altitudinal de intrarea în Peștera de pe Dealul Balena/ Ienicerilor se află mai multe doline care par să ofere și ele acces spre subteran (imagini 9, 10, 11).
Bibliografia precizează: „cavitățile nu au păstrat urme de dizolvare sau de depunere (pagina 19)” și „în nici una dintre peșteri nu au fost găsite urme de depunere a carbonatului de calciu (pagina 29)”. În foarte scurtul timp pe care l-am avut la dispoziție la această primă deplasare a noastră pe Dealul Balena am identificat, la suprafață (imaginea 13), în imediata apropiere a Peșterii de pe Dealul Balena/ Ienicerilor un rest de stalactită iar din Peștera de pe Dealul Balena/ Ienicerilor, Ileana Bocanciu a adus piesa din imaginea 20, cu mici formațiuni de prelingere.
Dealul Ienicerilor este supus, mai în tot timpul anului, la curenți puternici (vânt). Pe timp de vară căldura degajată de acest peisaj poate fi sufocantă.
Dealul Ienicerilor/ Balena, încă o zonă foarte interesantă, inedită pentru excepțional de diversul carst din Dobrogea, descoperiți-l la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/dobrogea.