Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău
Zoltan Hints (Tg. Mureş), Ică Giurgiu (Bucureşti)
In peisajul pitoresc al zonei Bedeleu se afla cea mai importanta cavitate din masiv, ca lungime si denivelare.
Căi de acces
1. Ruta cea mai comoda de apropiere incepe de la soseaua Turda - Abrud (DN 75). Inainte de Salciua de Jos (45 km de Turda), cu 1 km, trecem peste un pod suspendat si dupa cateva sute de metri ajungem la primele case. Drumul care vine dinspre centrul localitatii se bifurca: spre stanga se coboara in panta, spre dreapta se urca lin pe vale, catre pestera.
Dupa circa 15 minute ajungem la un pod de beton, apoi la un izvor. Incep casele. Cu vreo 400 metri inainte de pestera trecem un podet; in apropierea lui, banca acoperita si izvor. Timp de parcurgere: circa 1 ora.
Trenul mocanita, care circula pe linie ingusta, are orar de circulatie ocazional. Autobuzele pornesc din autogara Campia Turzii.
extras din Muntii Trascau, de Gheorghe Mahara si Ion Popescu-Argesel, 1993, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea
2. Pe drumul Aiud - Buru, coboram din autobuz la statia Izvoarele (la 17 km de Aiud). Din satul aflat la 1 km fata de drum porneste marcajul cruce galbena, spre moara din Salciua. Iesind pe partea stanga a satului, urcam pe drum in panta si in curand trecem printr-o poarta de stanca. Continuam urcusul, traversam o pasune, dam de un izvor amenajat. Aici se termina drumul. Spre stanga vom observa Vf. Bedeleu; ocolindu-l, cararea continua spre sud sud-vest. Apoi vom iesi din padure, intr-o pajiste; se vede cararea pe unde, in circa 20 minute, ajungem la manastirea din apropiere de gura pesterii. Timp necesar 6 ore (12 km).
3. Plecam din Aiud, prin Bradesti, sat de la vest de oras. De aici exista un drum comod pana la ponorul pesterii. Apoi coboram pe cararea care porneste de la crucea din saua muntelui. Timp 2 ore (7 km).
Vizitare
Intrarea pesterii se afla la 567 metrei altitudine; este inalta de 35 metri si lata de 4 metri (un grilaj metalic este acum montat la partea ei de jos). Imediat la interior apa este de 1 - 1,5 m; mai exista podete asezate de Clubul de speologie Polaris Blaj, in 1986. Dupa 50 m de la intrare trecem de Cascada Evantai; urmeaza Inima de Piatra, o uriasa stanca cazuta, prinsa intre peretii galeriei.
fotografii: Zoltan Hints (Tg. Mures)
In Sala Mare.
De aici culoarul se lateste. Pe partea stanga (geografic) a paraului se afla Sala Mare, care urca abrupt. Tronsonul din amonte de aceasta sala este recomandat numai speologilor cu experienta. Cand, pe stanga cum avansam, dam de un lant, acesta ne ajuta sa urcam in Tara Piticilor. Mai departe de ea este Sala Virgina, accesul fiind posibil dupa ce coboram 15 m pe coarda; tot aici se poate ajunge si din galeria activa.
De la capatul pesterii pana la locul unde apa patrunde in subteran ramane o distanta foarte scurta. De la intrare pana in Sala Mare avem nevoie de circa 1½ ore; pentru a vizita pestera mai departe, pana la Sifonul terminal, mergand si prin galerii laterale, mai avem nevoie de cateva ore.
De la intrarea in pestera, pe dreapta ei, se urca abrupt; intram in padure, pe o poteca. Continuam sa urcam, poteca se cam pierde, dar ne orientam dupa crucea din saua muntelui. Dupa ce trecem de cruce coboram printre cateva case; dupa ultima dintre ele, poteca devine din nou vizibila.
In momentul in care vedem paraul o luam la stanga si, dupa un urcus de 10 minute, ajungem intr-un loc de unde se vede marea cascada facuta de Paraul Poieni.
Merita sa vedem locurile de pierdere in subteran ale apelor care vor circula prin pestera.
Istoric
Planurile alaturate sunt extrase din cartea Cseppkö világ, a lui Balogh Ernö, aparuta in limba maghiara, in 1969, la Editura Tineretului, din Bucuresti. Autorul indica o lungime totala a pesterii de 2020 metrei, cartarile efectuandu-se in perioada 1950-1953. Alte planuri deosebit de interesante din aceasta lucrare se refera la Pesterile Popovat, Meziad, Comarnic, din Dealul Popii; cu siguranta, daca ar fi fost publicata in limba romana, cartea ar fi dezvaluit, la mai multi, o sumedenie de alte multe date interesante.
descarcati aceasta harta la format mare, 36 x 19 centimetri, de mai jos, de la fisiere atasate
Pestera Huda lui Papara, de la ponor (partea de jos a hartii) pana la intrare (partea de sus a hartii).
Revenind la Masivul Trascau, sa spunem ca aici sunt multe pesteri interesante, mare parte din ele fiind explorate de Clubul Polaris din Blaj. Din pacate, cartarile nu sunt publicate. Am vazut, in 1983, planul realizat pentru Pestera Huda lui Papara; se indica 5200 metri lungime si +123 metri denivelare. Pentru vizitare in zona pesterii va recomandam ghidul Muntii Trascau, de Gheorghe Mahara si Ion Popescu-Argesel, aparut in 1993 la Editura Imprimeriei de Vest, Oradea.
(acest articol a fost publicat intr-o forma simplificata in revista Muntii Carpati, numarul 34, anul 2002)
vezi şi:
Catalogul peșterilor din România, Munții Trascău
Huda lui Papară, Munţii Trascău, hartă 5200 metri dezvoltare
Peştera Huda lui Papară, Munţii Trascău, explorări subacvatice în anul 2015
Mineralogia depozitului de guano din Peștera Huda lui Papară, Munții Trascău