Peşteri la Sinaia, Munţii Bucegi, în spatele castelului Peleș (Peștera Tunelul Apelor, Peștera Mică, Peștera lui Bogdan)

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

Gheorghe Aldica (Clubul de Speologie Focul Viu Bucureşti)

In cariera Piatra Arsa, de unde s-a exploatat calcar inainte de anul 1940, gasim mentionata pe harta Muntilor Bucegi, editata de Touring Club Roman in 1936, Pestera lui Bogdan (vezi harta 1; integral la. Pe alt plan al zonei (vezi harta 2), realizat de C. Dem. Popesco (tot inainte de 1940; anul nu apare scris pe ea) identificam de asemenea Pestera lui Bogdan. Din harta Bucegilor (expusa integral la) am extras imaginea 3. 

In 1969, Catalin Manoliu, din Sinaia, semnaleaza si el aceasta cavitate (vezi lista bibliografica de la sfarsitul articolului). In vara anului 1974, pornind de la precizarile primite intr-o discutie pe care am avut-o cu Catalin Manoliu, am localizat Pestera lui Bogdan (imaginile 4-18). Tot atunci am gasit in apropierea ei alte doua cavitati, Pestera Mica si Pestera Tunelul Apelor (harta 22). In octombrie 1974 si ianuarie 1975 am cercetat si cartat aceste trei pesteri.

Localizare

Cariera Piatra Arsa se afla pe drumul forestier Valea Babei, la kilometrul 4,5; drumul incepe din DN1, la 500 metri inspre Brasov dupa Valea Pelesului, vale care trece prin Sinaia. La marginea de sus, din dreapta, a circului din stanga al carierei (cum stai cu fata spre ea), chiar la limita padurii, se afla intrarea in Pestera lui Bogdan (intrarea nu este vizibila din cariera).

La pesteri se poate ajunge direct prin cariera (traseu neindicat daca avem bagaj si suntem lipsiti de experienta alpina) sau, mai sigur si comod, pe poteca de pe versantul drept geografic al Vaii Piatra Arsa, carare ce ajunge la Poiana Stanii.

Pe versantul stang geografic al Vaii Piatra Arsa trece traseul turistic punct galben, Poiana Tapului - Poiana Stanii.

Poteca de pe malul drept geografic incepe de pe drumul forestier, in partea dinspre Valea Piatra Arsa a carierei. Mergem 50 metri pe ea, apoi urcam spre stanga, catre creasta, unde o poteca destul de vizibila ne va conduce la pesteri. Sau, in loc sa mergem cei 50 de metri, mergem 10 minute pe poteca, apoi iesim inspre stanga din ea, urcam si ajungem pe muchia de deasupra pesterilor. Ultima parte a potecii care duce la pesteri apare pe harta 12, cifrele din lungul ei aratand ce altitudine relativa in metri avem fata de intrarea in Pestera lui Bogdan; asadar, Pestera Mica se deschide la 1,9 metri mai jos de Pestera lui Bogdan, iar Pestera Tunelul Apelor are buza putului de intrare la 6,1 metri mai sus de intrarea in Pestera lui Bogdan.

Geologie

Pesterile din cariera Piatra Arsa sunt dezvoltate in calcare recifogene (facies urgonian) care constituie klippa cu acelasi nume (klippă = bloc urias de calcare, aflat intre alte tipuri de roci). In imprejurimile Sinaiei mai sunt doua klippe de aceeeasi dimensiune ca si klippa Piatra Arsa, adica aproximativ 1 kilometru lungime: klippa Furnica si klippa Sfanta Ana. Klippa Piatra Arsa este in continuarea klippei Sfanta Ana, catre nord de ea, insa separata de aceasta din urma prin conglomerate si gresii in bancuri groase. Calcarele stau pe flisul marno-grezos al barremian-aptianului. Calcarele au culoare alba, alb-galbuie, structura pseudooncolitica si prezinta diaclaze umplute cu calcit.

Cele trei pesteri sunt in prezent lipsite de cursuri de apa. Studiind conformatia peretilor si tavanului din Pestera lui Bogdan emitem ipoteza ca ea a fost initial inundata, pentru ca ulterior regimul de curgere al apei sa devina cu nivel liber. Prima asertiune este confirmata de canalul de pe tavan, iar cea de a doua de cele 3-4 nivele de eroziune. Din cauza depunerilor de montmilch nu putem preciza sensul de curgere al apei. Faptul ca pestera este descendenta conduce la ipoteza ca ea a fost insurgenta, cu pierderi in punctele X si Y (vezi harta 12). Tot asa de bine se putea sa functioneze ca exurgenta, initial cu drenaj sub presiune, ulterior curgerea fiind cu nivel liber, avand un lac in zona salii mari (vezi nivelul de eroziune de la intrarea in pestera).

In Pestera Tunelul Apelor, din cauza exploziilor provocate in cariera din imediata apropiere, s-au produs serioase modificari in morfologia pesterii: s-au obturat galerii, s-au prabusit portiuni din tavan, podeaua a fost acoperita cu blocuri de diferite dimensiuni. Ca urmare, s-a produs o izolare intre unele compartimente ale pesterii. Se pare ca aceasta cavitate a fost formata de un curs subteran aflat sub presiune (vezi tavanul din sala din apropierea intrarii). In prezent, accesul in pestera se face printr-un spatiu aparut prin prabusire.

Bibliografie

Ică Giurgiu - Pesterile de la cariera - Buletin informativ al Comisiei Municipale Bucuresti de Turism, Alpinism si Orientare, nr. 1, 1975, pagina 77;

Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu Titeica - Harta turistica a Masivului Bucegi-Gârbova, regiunea Sinaia-Predeal - Colectia Hartilor Turistice, Institutul Cartografic Unirea Brasov, 1936;

Cătălin Manoliu - Prin subteranele Bucegilor - revista Terra, nr. 1, 1969, pagina 17;

Dan Patrulius - Geologia Masivului Bucegi si a Culoarului Dambovicioara - Editura Academiei, Bucuresti, 1969;

Valeria Velcea-Micalevich - Masivul Bucegi, studiu geomorfologic - Editura Academiei, Bucuresti, 1961 

vezi și

Peșterile din cariera Piatra Arsă, la Sinaia, în spatele castelului Peleș

Deasupra Peșterii lui Bogdan, la Sinaia, în spatele castelului Peleș

Donează 30 de lei